BusinessMagazin

Tag: epidemii

  • Avertismentul teribil făcut de Bill Gates care sperie pe toată lumea. 30 de milioane de oameni pot fi în pericol

    Cu ocazia unei discuţii despre epidemii, găzduită de Societatea Medicală din Massachusetts şi de New England Journal of Medicine, Bill Gates a avertizat că în viitor există riscul unei pandemii globale care ar putea ucide 30 de milioane de persoane în şase luni, iar omenirea nu este deloc pregătită să înfrunte pericolul. 

    Potrivit Business Insider, Bill Gates a recunoscut că, de obicei, este optimist, amintindu-le oamenilor că s-a reuşit eliminrea unor boli precum poliomielita şi malaria. În ciuda acestui lucru, “există o zonă în care lumea nu face prea multe progrese”, a spus Gates, “şi aceasta e pregătirea pentru o pandemie”.

    Probabilitatea apariţiei unei astfel de boli continuă să crească. Agenţi patogeni noi apar din ce în ce mai frecvent pe măsură ce populaţia mondială creşte şi omenirea se extinde şi în medii sălbatice.

    Într-o lume interconectată, este  uşor ca boala să se răspândească, în condiţiile în care milioane de oameni călătoresc cu avionul, facilitând răspândirea viruşilor pe tot globul, în doar câteva ore.

    Bill Gates a prezentat o simulare realizată de către Institute for Disease Modeling, în urma căreia s-a constatat că o nouă gripa asemănătoare cu cea care a ucis 50 de milioane de persoane în pandemia din 1918 ar putea să omoare 30 de milioane de oameni în şase luni.
    Spre deosebire de pregătirile în caz de război, “În cazul ameninţărilor biologice, se observă o lipsă a acestui sentiment de urgenţă”, a spus el.
    Gates a subliniat că “Lumea trebuie să se pregătească pentru pandemii la fel de serios cum se pregăteşte pentru război”.

    Dar el a reiterat că este un optimist şi crede că ne putem pregăti mai bine pentru următoarea ameninţare virală sau bacteriană.
    În unele privinţe, omenirea este mai bine pregătită acum decât a fost pentru pandemiile anterioare. Există medicamente antivirale care pot îmbunătăţi ratele de supravieţuire şi antibiotice care pot trata infecţii secundare cum ar fi pneumonia asociată cu gripa. De asemenea, se vorbeşte de un vaccin împotriva gripei universale; Gates a anunţat în primăvara aceasta că Fundaţia Bill şi Melinda Gates va oferi 12 milioane de dolari pentru a încuraja dezvoltarea unei astfel de soluţii.

  • Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, după ce trei persoane au murit într-o zi de gripă: Suntem în pragul unei epidemii

    “În acest moment putem spune că suntem în pragul unei epidemii de gripă, având în vedere că săptămâna trecută numărul de cazuri de îmbolnăviri a depăşit numărul de cazuri estimate, este vorba de săptămână epidemică. Dacă trei săptămâni la rând avem acest timp de săptămâni epidemice, atunci putem vorbi despre o epidemie”, a spus, pentru MEDIAFAX, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea.
     
    Ministrul Sănătăţii anunţă că a trimis atât Ministerului Educaţiei Naţionale, cât şi Direcţiilor de Sănătate Publică mai multe măsuri de prevenţie.
     
    “În cursul zilei de ieri m-am întâlnit cu specialiştii din cadrul ministerului Sănătăţii, în aşa-zisul comitet de gripă, şi am transmis în teritoriu Direcţiilor de Sănătate Publică, cât şi Ministerului Educaţiei, măsurile pentru această perioadă, pentru a evita circulaţia virusului gripal”, a precizat Sorina Pintea.
     

  • Epidemiile grave care ameninţă GOSPODĂRIILE în România, pe lângă Pesta porcină şi Tuta Absolută, şi cum se pot preveni

    Pesta porcină africană pare să fie de departe boala momentului, nu doar în România, ci şi în Uniunea Europeană. Vom vedea însă, că lista pericolelor pentru animale, dar şi plante este mai lungă, pesta porcină fiind doar cea mai vizibilă.

    Una dintre bolile verii la plante a fost Tuta Absolută, sau Molia minieră a tomatelor, cum îi spun legumicultorii – o molie nocturnă care atacă în principal tomatele, dar se poate răspândi şi la cartofi, vinete, ardei, sau fasole, arată un ghid pentru recunoaşterea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor la tomate cultivate în spaţii protejate (sere, solarii, tuneluri), publicat de Ministerul Agriculturii.

    Primele semnale privind acest tip de insectă au apărut în 2010 la Satu Mare şi uşor-uşor acesta s-a extins în întreaga ţară, fiind adus probabil cu produsele importate.

    Potrivit aceluiaşi ghid, la tomate „au fost înregistrate pierderi de recoltă între 50% şi 100%, iar combaterea chimică este dificilă din cauza capacităţii larvelor de a se hrăni în interiorul frunzelor şi potenţialul biotic ridicat, iar adulţii sunt nocturni, deci greu de detectat în timpul zilei”.

    Autorităţile recomandă următoarele măsuri:
    – strângerea şi distrugerea prin ardere a resturilor culturilor anterioare infestate;
    – eliminarea şi distrugerea imediată a plantelor, dacă se observă un atac izolat;
    – eliminarea buruienilor care ar putea fi gazde pentru molia minieră, atât din cultura cât şi din zona apropiată;
    – monitorizarea atentă a spaţiilor de producere a răsadurilor, cu ajutorul capcanelor feromonale;
    – utilizarea plaselor anti-insecte şi utilizarea uşilor duble la intrarea in spaţiile protejate;
    – respectarea asolamentului şi evitarea monoculturii, precum şi cultivarea speciilor din aceeaşi familie mai mulţi ani la rând;
    – în culturile protejate, se efectuează dezinfecţia solului şi a structurii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • OMS: Europa, în pragul unei EPIDEMII de BOLI TROPICALE, pe fondul INVAZIEI de ţânţari. Numărul cazurilor s-a DUBLAT.

     Agenţia de sănătate publică a UE a raportat în august dublarea numărului de cazuri de infecţie cu virusul West Nile faţă de anul trecut. Cifra anului 2018: 400. E mult? E puţin? Greu de spus cu cifrele actuale, însă riscul de epidemie vine din cu totul altă parte: schimbările climatice. Un virus se poate înmulţi în progresie geometrică atunci când se întrunesc condiţiile favorabile, iar specialiştii în sănătate publică ştiu asta.
     
    Iar ”progresie geometrică” nu este, în acest caz, doar o figură de stil, ci o funcţie cu o uriaşă putere de multiplicare. România este pe harta roşie a cazurilor de infecţie, aşa cum este listată de autorităţile UE în domeniu. Specialiştii au reamintit că schimbările de climă care au afectat Europa în ultimii ani cresc, an de an, riscul de apariţie a unor epidemii letale importate din Africa, Asia sau America de Sud.
     
    Agenţia de sănătate publică a UE (European Centre for Disease Prevention and Control) a raportat pentru 2018 peste 400 de cazuri de infecţie cu virusul West Nile în Europa, dublu faţă de 2017 când au fost înregistrate doar 200 de cazuri. Nu mai puţin de 22 de decese puse pe seama virusului exotic au fost raportate până la 16 august 2018, potrivit datelor centralizate de agenţie.

    Astfel,  statele membre UE au semnalat 273 de cazuri, cele mai multe în Italia (123), urmată de Grecia (75), Ungaria (39). România s-a situate pe locul patru pe harta bolii, cu 31 de cazuri tratate în spitalele din ţară şi un deces. În cazul statelor non-UE de pe continent, Serbia a înregistrat 126 de cazuri de spitalizare cu West Nile, dintre care 11 decese – enorm dacă raportăm la numărul de locuitori.

    Dincolo de cifrele oficiale – care nu pot fi extrem de impresionante dacă ne raportăm la cei peste 700 de milioane de locuitori ai Europei – s-ar putea desena un alt tablou al contaminării cu virusuri exotice, având în vedere faptul că o mare parte din populaţie confundă simptomele cu cele ale unei gripe banale sau ale unor probleme articulare ”de sezon”. În cazul virusului West Nile, răspunsul imunitar poate bloca tabloul de simptome la nivelul celor de gripă, fără ca pacientul să dezvolte probleme neurologice grave. Însă dacă virusul ajunge la o răspândire fără precedent din cauza înmulţirii ţânţarilor şi suferă o mutaţie?

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

     

  • De ce nu-şi vaccinează românii copiii? Răspunsul corect care reiese din datele oficiale

    De altfel, focarele actualei epidemii de rujeolă au apărut în Bistriţa Năsăud, la graniţa cu Clujul, în comunităţi unde copiii nu figurează pe listele medicului de familie, ca urmare, sunt nevaccinaţi, se arata într-un comunicat al Ministerului Sănătăţii de anul trecut. Nu este însă o situaţie izolată. Din 2005 încoace, focarele au fost localizate în în comunităţi sărace, unde rata imunizării este scăzută „În anul 2010, comunităţile cele mai afectate au fost cele de rromi care au copii nevaccinaţi, iar în anul 2011 infecţia s-a extins şi la copii nevaccinaţi din unităţile de învăţământ preşcolar şi şcolar”, se arată într-un comunicat, din 2011, al MS, iar situaţia a fost similară în 2005.

    Aceasta nu este însă singura cauză a nevaccinării. Ultima analiză Institutului Naţional de Sănătate Publică privind datele medicale ale unui număr de 14.690 de copii, reprezentând 85,7 din cohorta de născuţi vii în iulie 2015, oferă o imagine reală a fenomenului. Deşi până la vârsta de 12 luni, copiilor le trebuiau administrate 1 doză de BCG, 3 de antihepatitic, 3 de hexavalent (DTPa-VPI-Hib) şi 1 de RRO, 60% dintre ei erau incomplet vaccinaţi în raport cu vârsta.

    După neprezentare (31,9%), o pondere importantă în această situaţie o constituie lipsa vacinului – Hep B care se face în primele 24 de ore de la naştere nu a fost disponibil în 26,9% dintre cazuri, vaccinurile hexavalente  au lipsit în 37,3% din cazuri, iar RRO în 21,7%. De asemenea, în 31% din situaţii a fost vorba de neprezentare. În două judeţe, Brăila şi Giurgiu, acesta a fost motivul exclusiv, însă, de remarcat, că acestea nu sunt în zonele de focar raportate în 2016.

    Pe acelaşi eşantion, doar în cazul a 3,8% dintre copii s-a înregistrat un refuz pentru toate vaccinurile, ceea ce înseamnă 333 de cazuri. Cel mai ocolit vaccin este ce RRO, 4,2% din situaţiile de nevaccinare, în vreme ce în cazul Hep B procentul e de 1,4%, iar la DTPa-VPI-Hib de 1,5%. Lipsa de BCG a fost semnalată în 0,1% din cazuri, iar refuzul acestuia pentru 0,5%.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • De ce nu-şi vaccinează românii copiii? Răspunsul corect care reiese din datele oficiale

    De altfel, focarele actualei epidemii de rujeolă au apărut în Bistriţa Năsăud, la graniţa cu Clujul, în comunităţi unde copiii nu figurează pe listele medicului de familie, ca urmare, sunt nevaccinaţi, se arata într-un comunicat al Ministerului Sănătăţii de anul trecut. Nu este însă o situaţie izolată. Din 2005 încoace, focarele au fost localizate în în comunităţi sărace, unde rata imunizării este scăzută „În anul 2010, comunităţile cele mai afectate au fost cele de rromi care au copii nevaccinaţi, iar în anul 2011 infecţia s-a extins şi la copii nevaccinaţi din unităţile de învăţământ preşcolar şi şcolar”, se arată într-un comunicat, din 2011, al MS, iar situaţia a fost similară în 2005.

    Aceasta nu este însă singura cauză a nevaccinării. Ultima analiză Institutului Naţional de Sănătate Publică privind datele medicale ale unui număr de 14.690 de copii, reprezentând 85,7 din cohorta de născuţi vii în iulie 2015, oferă o imagine reală a fenomenului. Deşi până la vârsta de 12 luni, copiilor le trebuiau administrate 1 doză de BCG, 3 de antihepatitic, 3 de hexavalent (DTPa-VPI-Hib) şi 1 de RRO, 60% dintre ei erau incomplet vaccinaţi în raport cu vârsta.

    După neprezentare (31,9%), o pondere importantă în această situaţie o constituie lipsa vacinului – Hep B care se face în primele 24 de ore de la naştere nu a fost disponibil în 26,9% dintre cazuri, vaccinurile hexavalente  au lipsit în 37,3% din cazuri, iar RRO în 21,7%. De asemenea, în 31% din situaţii a fost vorba de neprezentare. În două judeţe, Brăila şi Giurgiu, acesta a fost motivul exclusiv, însă, de remarcat, că acestea nu sunt în zonele de focar raportate în 2016.

    Pe acelaşi eşantion, doar în cazul a 3,8% dintre copii s-a înregistrat un refuz pentru toate vaccinurile, ceea ce înseamnă 333 de cazuri. Cel mai ocolit vaccin este ce RRO, 4,2% din situaţiile de nevaccinare, în vreme ce în cazul Hep B procentul e de 1,4%, iar la DTPa-VPI-Hib de 1,5%. Lipsa de BCG a fost semnalată în 0,1% din cazuri, iar refuzul acestuia pentru 0,5%.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Există vreo rezolvare eficientă pentru problema distribuirii inegale a avuţiei?

    Istoria ne învaţă că soluţia poate veni şi singură, fără să fie căutată. După ce a studiat sute de ani de istorie a umanităţii, Walter Scheidel, profesor la Stanford, a identificat patru modalităţi de netăgăduit în care poate fi redusă inegalitatea: războaiele, revoluţiile, colapsul statelor şi pandemiile mortale. „Aceşti patru călăreţi ai apocalipsei“, după cum Scheidel îi numeşte în cartea sa „Marele nivelator: violenţa şi istoria inegalităţii din Epoca Pietrei până în secolul XXI”, s-au dovedit mult mai eficienţi în reducerea inegalităţii decât eforturile mai paşnice precum îmbunătăţirea educaţiei sau decât şocurile nonviolente, cum ar fi crizele financiare şi economice.

    Nivelurile actuale ale inegalităţilor nu sunt fără precedent, remarcă Scheidel. Ponderea în total a veniturilor deţinute de cei mai bogaţi americani a ajuns doar de curând la nivelurile văzute ultima oară în 1929. În Marea Britanie, cei mai bogaţi 10% deţineau mai mult de 90% din avuţia privată înainte de Primul Război Mondial; astăzi, procentul este un pic mai mare de 50%.

    Acest lucru sugerează că inegalitatea din prezent poate deveni mult mai extremă. Globalizarea, îmbătrânirea populaţiei şi imigraţia contribuie toate la inegalitate deviind serviciile publice departe de politicile redistributive. Mai mult, noile tehnologii şi răspândirea automatizării la scară largă vor lărgi şi mai mult prăpastia dintre muncitorii cu înaltă calificare şi cei slab calificaţi.

    Reducerea nivelurilor ridicate ale inegalităţii în SUA, Marea Britanie şi de oriunde necesită schimbări radicale de politică, spune Scheidel. Şi singurele dăţi când aceste politici au dus în trecut la o „nivelare” semnificativă a fost după producerea unor catastrofe.

    Scheidel a vorbit cu jurnaliştii revistei americane electronice Quartz despre lunga istorie a inegalităţii: 

    Quartz: Perioadele cu inegalitate redusă din trecut au fost precedate de o catastrofă. Cum ceva atât de distructiv – „cei patru călăreţi”, după cum i-aţi descris în cartea dumneavoastră – poate produce ceva pozitiv?

    Scheidel: Prima soluţie este războiul care mobilizează masele şi exemplele clasice sunt Primul Război Mondial şi Al Doilea Război Mondial. O parte foarte mare a populaţiei s-a înrolat în armată, în timp ce forţa de muncă civilă a devenit, de asemenea, pe deplin mobilizată pentru efortul de război.

    Un stat-naţiune puternic a fost necesar pentru a organiza efortul de război, iar impozitele pentru cei bogaţi au fost majorate la niveluri extrem de ridicate – la 90% în unele cazuri – pentru a-l finanţa. Capitalul şi-a pierdut din valoare din cauza intervenţiilor guvernelor şi a distrugerii fizice, în special în Europa. În acelaşi timp, există o redistribuire masivă spre muncitori. Apoi, au fost efectele asupra democraţiei: drepturi de vot, apartenenţa la uniuni sindicale etc. Toate aceste lucruri au luat amploare în contextul acestor războaie deoarece guvernele a trebuit să ofere ceva la schimb oamenilor.

    Dacă sunteţi Lenin sau Mao şi mergeţi în Rusia sau China şi confiscaţi averile bogaţilor, adesea ucigându-i în acest proces de expropriere şi naţionalizând orice, construiţi o economie în care stabiliţi toate salariile şi toate preţurile. Este un proces extrem de invaziv, dar dacă sunteţi interesat doar de nivelare, de egalitate, acesta este un mod în care puteţi ajunge foarte rapid la ţintă.

    Şi celelalte?

    Celelalte două soluţii sunt întâlnite mai des în trecutul îndepărtat: colapsul statului şi epidemiile. În comparaţie cu celelalte, colapsul statului este cel mai rău mod de nivelare deoarece toată lumea ajunge mai săracă – doar diferenţele sunt eliminate. Când romanii au încorporat Britania în imperiul lor, s-a produs o creştere masivă a inegalităţii, dar care s-a destrămat în secolul al V-lea. Au venit anglo-saxonii şi dintr-o dată te-ai întors de unde ai plecat.

    Şi, în final, există epidemiile masive care se dezvoltă rapid şi ucid o parte cu adevărat mare a populaţiei, cum ar fi Moartea Neagră în Europa medievală (epidemia de ciumă care a devastat Europa şi o parte din Asia). Ele nu distrug infrastructura fizică – terenuri sau capital – astfel încât se produce o resetare fundamentală a valorii muncii. Persoanele apte de muncă pot cere salarii mai mari, iar activele angajatorilor – „capitaliştii” – îşi pierd din valoare.

  • Boala care ucide anual mai mulţi oameni decât toate epidemiile la un loc. „Este o catastrofă care se desfăşoară cu încetinitorul”

    De cele mai multe ori, celor responsabili le este greu să observe lucrurile care evoluează cu încetinitorul. Poate că dacă această afecţiune ar evolua mai rapid, ar primi şi ea un răspuns de urgenţă precum Ebola, virusul Zika sau alte epidemii care au lovit lumea în ultimii ani. Două studii recente relevă o realitate cutremurătoare: 3,4 milioane de oamneni mor anual din cauza acestei boli tăcute.

    Românii nu fac excepţie, trei din zece copii sau adulţi fiind afectaţi.  „E o catastrofă care se desfăşoară cu încetinitorul”, spun oamenii de ştiinţă. Problema cea mare se leagă de faptul că autorităţile responsabile din întreaga lume nu răspund acestei afecţiuni aşa cum ar trebui.

    Boala care ucide anual mai mulţi oameni decât toate epidemiile la un loc. „Este o catastrofă care se desfăşoară cu încetinitorul”

     

     

  • Manager Spital de Urgenţe Oftalmologice: Există risc de epidemie de conjunctivită în Capitală. Avem aproape 20 de cazuri de zi

     “Vorbim de o creştere a numărului de cazuri din această săptămână, avem deja cam 20 de cazuri pe zi, copii şi adulţi. Pentru a evita o epidemie de nivelul celei de acum câţiva ani, când au fost suspendate cursurile din cauza numărului mare de îmbolnăviri, recomand respectarea cu stricteţe a regulilor elementare de igienă”, a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, managerul Spitalului Clinic de Urgenţe Oftalmologice, Monica Pop.

    Potrivit medicului, conjunctivita virală se trasmite prin contact direct, aerogen, prin apa din bazin sau din lacuri, chiar şi de la mare.

    “Apa din piscină, ştranduri, lacuri, dar chiar şi cea de la mare poate să fie o sursă de microorganisme infecţioase, precum bacterii, virusuri, paraziţi şi ciuperci, care, pătrunzând în organism, pot genera o serie de infecţii, localizate cel mai frecvent la nivelul pielii, ochilor, urechilor şi tubului digestiv. Chiar şi în piscinele atent îngrijite există pericolul contactării anumitor infecţii, deoarece unii germeni sunt rezistenţi la produsele dezinfectante şi cele cu clor puse în apă”, a spus Monica Pop.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro