Tag: epicentru

  • Seism de 4,9 grade în zona Vrancea, simţit la Bucureşti

    Seismul s-a produs la o adâncime de 141 kilometri, la o distanţă de 135 km nord de Bucureşti, 57 km vest de Focşani şi 16 km nord de Gura Teghii şi a fost simţit în Muntenia, inclusiv în Bucureşti, precum şi în Moldova.

    Datele iniţiale anunţate de INFP indicau o magnitudine de 4,8 grade şi o adâncime de 150 km, iar ulterior au fost revizuite.

    A fost cel mai puternic cutremur înregistrat în acest an, în cursul căruia au avut loc opt seisme de peste 4 grade, cel mai important fiind cel din 16 martie (4,6 grade), cu epicentrul tot în Vrancea, judeţul Buzău.

    Precedentele cutremure notabile din zona Vrancea au avut loc la 6 octombrie 2013 (5,5 grade), respectiv 29 martie 2014 (5 grade), 10 septembrie 2014 (4,8 grade) şi 22 noiembrie 2014 (5,7 grade).

  • Şir de cutremure puternice în Marea Egee, simţite şi în Turcia şi România (VIDEO)

    Conform Centrului Seismologic Euro-Mediteranean (CSEM) şi Institutului Geodinamic de la Atena, cutremurul s-a produs la o adâncime de 27 km. Conform US Geological Survey, cutremurul a avut loc la o adâncime de 10 km, a avut o magnitudine de 6,9 grade şi epicentrul la 19 km de Kamariotissa, Grecia, 70 km de Alexandroupolis şi 83 km de Çanakkale, Turcia. Iniţial, Institutul de Geofizică din Salonic anunţase o magnitudine de 6,3 grade.

    Evenimentul seismic s-a simţit şi în vestul Turciei, inclusiv la Istanbul, precum şi în sudul României, inclusiv la Bucureşti.

    Seismul a fost urmat de mai multe replici, potrivit CSEM, între care cea mai puternică a avut loc la ora 14,33, de 4,6 grade, cu epicentrul în aceeaşi zonă, la adâncimea de 10 km.

    De asemenea, la ora 12,31 a avut loc un cutremur de 5 grade în vestul Turciei, la adâncimea de 2 km, cu epicentrul la 30 km de Çanakkale, urmat de două replici de 4,5 şi 4,6 grade în următoarea oră.

    Potrivit presei turceşti, mai multe zeci de locuitori din Çanakkale, Gökçeada şi Tekirdağ au fost rănite din cauza şocului ori din cauza faptului că au sărit pe ferestre. Pagube materiale minore s-au înregistrat la clădiri din Çanakkale şi Lemnos.

  • Cutremur de 5 grade în zona Vrancea

    Seismul s-a produs la o adâncime de 150 km şi a fost simţit la Bucureşti şi în zone extinse din Muntenia şi Moldova.

    Epicentrul cutremurului este situat în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău, la 139 km de Bucureşti, 36 km de Covasna şi 56 km de Focşani.

    Este cel mai puternic cutremur înregistrat în acest an în Vrancea, de la cel înregistrat la 6 octombrie 2013, care a avut o magnitudine de 5,5 şi s-a produs la o adâncime de 134 km.

    De la începutul anului, în zonă s-au produs şase cutremure cu magnitudinea peste 4 grade, dintre cel mai important a avut loc la 23 ianuarie (4,7 grade).

    Ultimul eveniment seismic, cu magnitudine de 4,3 grade, a avut loc în dimineaţa de 29 martie, la ora 3,55, la o adâncime de 147 km.

  • Un nou cutremur în Vrancea, mai slab decât cel de săptămâna trecută

    Seismul, care a fost simţit la Bucureşti, s-a produs la o adâncime de 140 km, la 4 km vest de Nereju şi 42 km de Focşani.

    Duminica trecută, 6 octombrie, în zona Vrancea a avut loc un cutremur cu magnitudinea de 5,5 grade, produs la o adâncime de 134 km, cu epicentrul la 14 km sud-vest de Nereju. Seismul de atunci a fost urmat în cursul aceleiaşi zile de o singură replică de 2,7 grade.

     

  • Cutremur de 5,5 grade în zona Vrancea

    Seismul s-a produs la o adâncime de 134 km şi a fost simţit la Bucureşti şi în zone extinse din Muntenia şi Moldova.

    Estimarea USGS menţionează magnitudinea de 5,3 grade, adâncimea de 135,8 km şi epicentrul la 14 km sud-vest de Nereju.

    Este cel mai puternic cutremur cu epicentrul în zona Vrancea de la cel înregistrat la 25 aprilie 2009, care a avut o magnitudine de 5,3 şi s-a produs la o adâncime de 120 km.

    La ora 5,10, seismul a avut o replică de 2,7 grade, adâncimea de producere a acestei replici fiind de 87 km, iar epicentrul la 4 km de Nereju.

  • 36 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977 – GALERIE FOTO

    Câteva elemente: la TVR rula filmul bulgăresc “Dulce şi amar”. Nicolae Ceauşescu se afla în Nigeria şi a aflat despre cutremur în timpul unui banchet; s-a întors în ţară în aceeaşi noapte. Sistemul energetic naţional a căzut, iar comunicaţiile erau imposibile, aşa că într-o primă fază în s-a vorbit de distrugerea în întregime a oraşului Bucureşti.

    Au pierit în cutremur actorul Toma Caragiu, scriitorii AE Baconski, Alexandru Ivasiuc şi Mihai Gafiţa, cântăreaţa Doina Badea, realizatorul TV Alexandru Bocăneţ. Cascadorul Tudor Stavru a murit în timpul operaţiunilor de salvare.

    Un alt mare cutremur a fost cel din 1940, cu o magnitudine de 7,4 grade Richetr, produs la 3:39 în 10 noiembrie. Acest cutremur a lovit cu precădere centrul şi sudul Moldovei, numărul victimelor fiind estimat la circa 1.000 iar al răniţilor la circa 4000.


    1977 –


    1940 –

  • Seism de 4,4 grade în Vrancea

    Epicentrul a fost localizat în judeţul Vrancea, în apropiere de localităţile Nereju (8 km), Gura Teghii (9 km), Lopătari (14 km), Nistoreşti (16 km), Mânzăleşti (20 km). Seismul a avut intensitatea epicentrală de III pe scara Mercalli.

    Cutremurul a fost simţit şi la Bucureşti, Galaţi şi Giurgiu.

    Precedentele seisme vrâncene de intensităţi apropiate au avut loc la 10 august (3,8 grade), 15 august (3,9 grade) şi 29 august (3,9 grade).

    În fiecare an se produc în Vrancea în medie 10-12 cutremure cu magnitudini în jur de 4 grade Richter, dintre care unul sau două în jur de 5 grade. Anul asta, cel mai important cutremur s-a semnalat la 1 mai şi a avut 4,9 grade.