BusinessMagazin

Tag: eolian

  • România, pe locul 4 în Europa, vineri, la energia asigurată de eolian

    România s-a aflat vineri pe locul 4 în Europa, după Danemarca, Lituania şi Suedia, la procentul de energie din consumul total asigurat de centralele eoliene (25%), condorm datelor WindEurope.

    Sectorul eolian a furnizat 36 GWh în România, în intervalul menţionat.

    Sâmbătă, la ora transmiterii ştirii, centralele eoliene asigurau 32% din necesarul de consum, de circa 6200 MW.

    Producţia totală era de 6649 MW, din care centrala de la Cernavodă mai asigura 20%, centralele pe cărbune 16%, hidrocentralele 14%, centralele pe hidrocarburi 10% iar diferenţa venea din fotovoltaice şi biomasă.

  • FT: Energia eoliană are capacitatea de a asigura cererea mondială de electricitate

    Energia generată de turbinele eoliene instalate offshore are capacitatea de a susţine întreaga cerere de electricitate mondială şi va deveni o componentă din ce în ce mai semnificativă din sistemele energetice naţionale pe viitor, potrivit unui raport al International Energy Agency (IEA).

    Cheltuielile cu instalarea capacităţilor de energie eoliană vor scădea cu aproximativ 40% până în 2030, ceea ce va face energia regenerabilă mult mai competitivă în raport cu combustibilii fosili, arată IEA, citată de Financial Times.

    „Are potenţialul de a schimba datele problemei”, arată Fatih Birol, director executiv al Agenţiei. El a comparat dezvoltarea eolienelor offshore cu alte două tendinţe din deceniul anterior din domeniul generării electricităţii: exploatarea gazelor şi petrolului de şist şi explozia instalării de capacităţi de energie solară.

    Raportul Agenţiei Internaţionale pentru Energie este realizat într-o perioadă în care tot mai multe ţări din lume, printre care Franţa şi Marea Britanie, au început dezvoltarea de parcuri eoliene offshore pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră spre zero până în 2050, un obiectiv ce presupune un necesar ridicat de investiţii în energii regenerabile.

    Agenţia mai prognozează că unităţile eoliene instalate în regim offshore se vor dubla în următorii cinci ani şi vor fi de cinci ori mai mari decât în prezent în anul 2030. Investiţiile totale în regenerabile offshore se vor cifra la circa 840 de miliarde de dolari în următoarele două decenii, arată IEA. Extinderea industriei eoliene offshore va necesita totodată construirea de noi linii de transport, care în prezent reprezintă un sfert din costurile totale ale proiectelor offshore.

    „Fără consolidarea şi extinderea reţelei de transport există riscul ca părţi semnificative din puterea instalată în regim offshore să fie neutilizată”, subliniază raportul.

    Deşi capacităţile eoliene offshore reprezintă doar 0,3% din capacitatea totală instalată la nivel mondial, agenţia estimează că, până în 2040, această categorie ar putea ajunge să aibă cea mai mare pondere în mixtul energetic din Europa.

    Investiţiile în offshore ar fi mai favorabile generării fiind redus factorul intermitenţei care afectează capacităţile onshore din eolian şi solar. Anul trecut, China a instalat mai multe capacităţi offshore decât orice altă ţară, mai arată raportul, care adaugă că există un potenţial tehnic de generare pentru eolianul offshore de circa 36.000 TWh/an, cu peste 50% mai mult decât consumul total de electricitate al planetei din prezent.

    Raportul arată că prin extinderea turbinelor în largul apelor şi prin intermediul unor aşa-numite „turbine plutitoare”, eolianul offshore ar putea acoperi de 11 ori consumul mondial de electricitate în 2040.

    Fatih Birol a notat că un motiv suplimentar de optimism este faptul că energia eoliană offshore necesită aproximativ acelaşi know-how şi cam aceeaşi infrastructură ca în cazul explorărilor de petrol şi gaze offshore.

    „Vedem multe sinergii între tehnologiile folosite în regim offshore pentru petrol şi gaze şi tehnologiile din domeniul eolianului offshore”, arată directorul.

     

     

  • Record eolian: Cele 1000 de turbine din România au produs sâmbătă mai multă energie ca un reactor de la Cernavodă

    Asta, datorită vântului care a suflat cu o forţă uriaşă. Astfel, energia produsă ar fi fost suficientă pentru aprovizionarea unui oraş cu 200.000 de locuinţe.

    Cele mai multe turbine eoliene sunt amplasate în Dobrogea, peste 500, pe 7 ianuarie învârtindu-se cu o viteză foarte mare. Valoarea maximă de 731 de megawaţi pe oră a fost înregistrată la ora 9.30 dimineaţa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BERD si IFC finanteaza cu 73,3 mil. euro investitia in parcul eolian de la Pestera

    IFC si BERD vor investi fiecare cate 26,9 milioane de euro in
    nume propriu, la care se adauga cate 9,7 milioane de euro
    sindicalizate de fiecare dintre institutii catre un grup de banci
    comerciale.

    Este a doua investitie facuta impreuna de BERD si IFC intr-un
    proiect in sectorul energiei regenerabile din Romania, dupa
    creditul de 114,8 milioane de euro acordat luna trecuta pentru
    cofinantarea operatiunilor de constructie si exploatare a
    parcurilor eoliene de 138 MW, Cernavoda I si II, unde actionarul
    majoritar este tot EDP Renováveis.

    “Finantarea proiectelor de la Cernavoda si Pestera va avea un
    impact semnificativ si incurajator si pentru altii in privinta
    finantarii proiectelor dedicate energiei regenerabile si va
    deschide calea dezvoltarii viitoare a acestui sector”, apreciaza
    Nandita Parshad, directorul BERD pentru energie. “Parcurile eoliene
    de la Cernavoda si Pestera vor contribui in mod semnificativ la
    productia de energie regenerabila din Romania si vor imbunatati
    oferta de energie electrica pentru societati comerciale si
    consumatori individuali”, a adaugat Snezana Stoiljkovic, director
    IFC pentru Europa de Est si Asia Centrala.


    Parcurile eoliene de la Pestera si Cernavoda, situate in Dobrogea,
    vor forma impreuna unul dintre cele mai mari parcuri eoliene din
    Romania, cu o capacitate totala de 228 MW. Acest procent reprezinta
    aproximativ 40% din totalul capacitatii de generare a energiei
    eoliene din Romania.

    In anul fiscal 2010, IFC si-a majorat investitiile in energie
    regenerabilã panã la 72% din angajamentele din sectorul energetic,
    in crestere de la 28%, cat era in anul fiscal 2008. incepand din
    anul 2005, IFC a finantat diverse proiecte in domeniul energiei
    regenerabile insumand peste 2,3 miliarde de dolari.

    Pana in prezent, BERD a finantat constructia si exploatarea a
    numeroase proiecte de energie regenerabila in tarile unde isi
    desfasoara activitatea, inclusiv Polonia, Bulgaria, Estonia,
    Mongolia, Turcia si Ungaria, angajand peste 558,6 milioane de euro
    in sectorul energiei regenerabile.

  • IFC si BERD finanteaza cu aproape 115 mil. euro parcurile eoliene de la Cernavoda

    BERD si IFC acorda imprumuturi de cate 57,4 milioane de euro
    fiecare companiei Cernavoda Power SA, al carei actionar majoritar
    este EDP Renováveis, a treia mare companie din lume in domeniul
    energiei eoliene, pentru finantarea operatiunilor de constructie si
    exploatare a parcurilor eoliene.

    Ambele institutii vor retine cate 42,2 milioane de euro in
    conturile proprii, fiecare sindicalizand cate 15,2 milioane de euro
    catre un grup de banci comerciale. Aceasta este prima investitie de
    tip “project finance” a BERD si IFC in sectorul energiei
    regenerabile din Romania.

    “EDP Renováveis este multumita cu acest acord si de-abia asteptam
    sa incepem sa dezvoltam relatia cu partenerii nostri si sa
    continuam sa furnizam Romaniei energie regenerabila sigura si
    curata”, a declarat Ana Maria Fernandes, director general al
    EDPR.

    “Parcul eolian de la Cernavoda va contribui in mod considerabil la
    marirea capacitatii de generare a energiei eoliene din Romania si
    la atingerea cotelor UE de energie regenerabila,” a declarat
    Nandita Parshad, director BERD pentru energie.

    Parcul eolian de la Cernavoda, situat in Dobrogea, va deveni unul
    dintre cele mai mari parcuri eoliene din Romania. Cernavoda I este
    operational, generand deja 69 megawati, in timp ce Cernavoda II va
    fi pus in functiune curand, urmand sa genereze alti 69 megawati.
    Capacitatea sa totala va reprezenta un sfert din totalul
    capacitatii de generare a energiei eoliene din Romania.

    In anul fiscal 2010, IFC si-a majorat investitiile in energie
    regenerabilã panã la 72% din angajamentele din sectorul energetic,
    in crestere de la 28%, cat era in anul fiscal 2008. incepand din
    anul 2005, IFC a finantat diverse proiecte in domeniul energiei
    regenerabile insumand peste 2,3 miliarde de dolari.

    Pana in prezent, BERD a finantat constructia si exploatarea a
    numeroase proiecte de energie regenerabila in tarile unde isi
    desfasoara activitatea, inclusiv Polonia, Bulgaria, Estonia,
    Mongolia, Turcia si Ungaria, angajand peste 558,6 milioane de euro
    in sectorul energiei regenerabile.

  • Energia eoliana, mit sau realitate?

    Daca facem o comparatie intre strategiile energetice facute de
    stat sau proiectele de termocentrale, hidrocentrale sau reactoare
    nucleare ce urmeaza sa vina si eoliene, cele din urma castiga
    evident cursa. Daca pentru prima categorie, 2010 a fost un an
    complet lipsit de stiri pozitive, a doua categorie a prezentat la
    bilant montarea a peste 200 de “mori de vant” in urma unor
    investitii de circa 800 de milioane de euro. In 2015, cele mai
    pesimiste scenarii mizeaza pe 3.000 MW instalati, adica in jur de
    1.500 de turbine si investitii de circa 5 miliarde de euro.

    Energia eoliana este unul dintre putinele domenii in care
    investitiile au inregistrat anul trecut un nivel record, banii
    fiind alocati de grupuri energetice gigant, asa cum este cazul
    cehilor de la CEZ sau al italienilor de la Enel. Mai mult,
    statisticile europene arata ca, in 2010, Romania a ocupat locul
    sapte in ceea ce priveste capacitatea nou instalata in proiecte
    eoliene, cu 448 MW, toti in zona Dobrogei. Cei 448 MW pot alimenta
    intr-un an, numai cu energie verde, peste 400.000 de gospodarii cu
    un consum mediu lunar de 200 de kWh. Practic, energia eoliana este
    singurul domeniu in care Romania poate spune ca a avut anul trecut
    o performanta mai buna decat Polonia sau Austria. “Romania are
    premisele ca anul acesta sa ajunga la o capacitate nou instalata de
    600-1.000 MW. Se poate ca la sfarsitul anului acesta sa ajungem la
    o capacitate mai mare decat Austria. Mai mult, in Romania s-au
    derulat anul trecut 5% din totalul investitiilor in parcuri eoliene
    noi la nivel european. Aceste investitii se fac in zona de inalta
    tehnologie. Nu cred ca sunt multe alte domenii in care Romania sa
    aiba o astfel de performanta”, spune Ionel David, consultant pe
    relatii publice in cadrul Asociatiei Romane pentru Energie Eoliana
    (AREE), organizatie care este activa in domeniul de profil de 2 ani
    si care are 85 de membri.

    Fantanele, Agighiol si Pestera au fost cele mai norocoase
    localitati: din locuri uitate de lume au ajuns sa fie mentionate pe
    prima pagina a unor ziare precum Le Monde, iar rand pe rand CEZ,
    Enel si Energias de Portugal au ridicat proiecte eoliene de sute de
    milioane de euro. “Primariile acestor comune au de castigat enorm
    de pe urma acestor proiecte. Practic, 1% din valoarea investitiei
    revine primariei in momentul in care se acorda autorizatia de
    constructie. Ceea ce am observat este ca primariile din comunele cu
    potential au inceput sa-si faca birouri de urbanism, primul pas in
    acest sens fiind facut de primarul de Pestera. Apoi au urmat si
    alte primarii si astfel ele sunt cele care elibereaza autorizatiile
    de constructie”, explica David.

    Mai mult, lista comunelor care vor avea de castigat din faptul
    ca vantul bate cu putere pe suprafata lor va creste semnificativ.
    Potrivit celor mai recente date ale Transelectrica, la sfarsitul
    lunii trecute, primele 25 de proiecte eoliene ca marime care aveau
    contractele de racordare la retea semnate, fie ca este vorba de
    reteaua nationala de transport, fie de retelele de distributie,
    aveau o capacitate totala de circa 3.300 MW, fiind situate in
    localitati precum Cogealac, Casimcea, Daieni, Topolog sau Valea
    Dacilor. Dincolo de vestea buna legata de capacitate, un alt lucru
    demn de observat este ca majoritatea proiectelor sunt realizate de
    giganti precum Verbund (Austria), Energias de Portugal sau Enel,
    adica de companii care-si pot permite sa finanteze o astfel de
    investitie si care au dovedit ca nu sunt pur speculatori.

    Nici estimarile pe termen lung nu par mai putin optimiste, in
    cel mai prudent scenariu capacitatea instalata in proiecte eoliene
    la nivelul anului 2015 urmand sa ajunga pana la 3.000 MW, adica
    echivalentul in putere a peste patru reactoare ale centralei
    nucleare de la Cernavoda. In total, investitiile ar urma sa fie
    cuprinse intre 4,5 miliarde de euro si 5,4 miliarde de euro, tinand
    cont de faptul ca pentru fiecare MW nou instalat intr-un parc
    eolian sunt necesare fonduri de 1,5-1,8 milioane de euro. In total,
    ar insemna montarea a circa 1.500 de turbine eoliene, daca luam in
    calcul o capacitate unitara de 2 MW. “Volumul de putere instalat in
    centrale eoliene depinde de modul in care se va stabiliza schema de
    sprijin a acestora, aflata in prezent in analiza la Comisia
    Europeana, iar decizia finala va fi a investitorilor. Evaluarea
    noastra a fost de 2.500-3.000 MW instalati pana in 2015”, spun
    reprezentantii Transelectrica, transportatorul national de energie,
    companie care are un rol vital in integrarea proiectelor
    eoliene.

  • Povestea avocatului care scoate zeci de milioane de euro din aer

    In 2005, ultimii locuitori care mai traiau langa cariera de
    carbune Rosia de Jiu, in satul cu acelasi nume, au fost stramutati.
    Mina, una dintre cele mai mari aflate in proprietatea SNLO,
    exploateaza inca lignit intr-un decor care a fost considerat numai
    bun luna trecuta pentru filmarea celor mai importante scene ale lui
    Nicolas Cage din filmul “Ghost Rider 2”. In praful dens din Rosia
    de Jiu s-a nascut, cu fix 40 de ani in urma, cel care a devenit in
    ultimii doi ani liderul vanzatorilor de certificate de carbon din
    Romania. “Mai am si acum o casa in zona aceea, cu livada si
    gradina. E foarte frumos.” George Brailoiu e o prezenta destul de
    discreta. Da rar interviuri, insa cand vorbeste o face cu atata
    placere incat intelegi dintr-o data cum de a ajuns oriunde a vrut
    fiul unui profesor de matematica si al unei invatatoare din Rosia
    de Jiu.

    Intai a ajuns la Facultatea de Drept din Bucuresti. La Revolutie
    avea 20 de ani si spune ca a intrat in consultanta. Apoi i-a fost
    incredintata conducerea unei firme – mica, ce-i drept. “Nu sunt
    relevante”, spune George Brailoiu cand este intrebat despre numele
    firmelor in care a lucrat. Din punctul de vedere al evolutiei sale,
    George Brailoiu considera insa ca alti doi pasi sunt cu adevarat
    relevanti: prima lui trazactie la bursa, in 1997, si plecarea din
    tara, in Asia Centrala, in 2003. Usa de la intrarea in sediu se
    deschide cu un clinchet de clopotel. Peretii albi conduc spre o
    incapere cu tablouri si scaune tapitate. E liniste.

    Senzatia de boutique creste cand cafeaua este adusa de o
    domnisoara cu trasaturi caucaziene, dar cu un accent neobisnuit.
    Imi dau seama ca nu e secretara din modul cum vorbeste si din cum
    nu stie unde e cafeaua; aflu ca e de fapt country managerul KDF din
    Bulgaria – dat fiind ca la sud de Romania tranzactiile cu carbon
    sunt momentan blocate de UE, Maria Marshakova sta la Bucuresti,
    alaturi de colegii ei de aici. Nu sunt multi, George Brailoiu are
    12 angajati cu totul la firma, incluzand aici pe cei din Romania,
    Bulgaria, Grecia si Lituania. In sine, tradingul cu certificate de
    carbon nu e un business care are nevoie de multi oameni sau, dupa
    cum sintetizeaza omul care detine 100% din KDF: “Trebuie putini,
    extraordinar de buni si foarte bine platiti”.

    Oamenii nu au fost chiar greu de gasit atunci cand Brailoiu a
    vazut oportunitatea. S-a intamplat undeva prin 2007. Omul de
    afaceri isi terminase de curand mandatul din Turkmenistan: a lucrat
    acolo aproape trei ani si a condus o firma de consultanta care
    presta servicii pentru Turkmengaz (a doua companie de profil din
    lume, dupa Gazprom). Povesteste insufletit despre Ashgabat,
    capitala tarii (care inseamna, in traducere literara din persana,
    Orasul Dragostei): “Este o destinatie de business foarte importanta
    si, mai ales, vibranta; toate companiile mari din lume au sedii
    acolo, ai acces la discutii si tranzactii cat tot bugetul Romaniei
    frecvent.

    Acolo m-am format ca om de afaceri”. Odata intors in Europa,
    George Brailoiu a adus cu el nu numai experienta, ci si o agenda de
    telefon bogata, pe care o considera si acum cel mai important asset
    al sau. “Cele mai importante detineri ale unui om de afaceri sunt
    agenda lui de telefon, cercul lui de prieteni si agresivitatea”,
    considera Brailoiu, care recunoaste ca a face afaceri intr-un
    domeniu atat de restrans este imposibil daca nu esti foarte bine
    conectat. De altfel, Brailoiu crede ca a ajuns sa faca business in
    acest domeniu doar pentru ca a simtit piata, nu pentru ca s-ar
    pricepe: “Eu nu stiu sa fac nimic; am angajat oameni care se
    pricep”.

    In 2007, principalele activitati ale lui Brailoiu erau iahtingul
    si bursa. Se inscrisese in cluburi precum cele din Sardinia sau din
    New York, participa la cupe de iahting celebre si dadea mana acolo
    cu cei mai importanti bancheri si oameni de afaceri ai lumii.
    Intrarea in afacerile cu aer nu l-a impiedicat sa isi vada in
    continuare de barcile lui: are doua, iar cu una dintre ele a
    castigat locul al treilea la competitia Rolex Swan din acest an (pe
    locul intai fiind Enrico Scerni, iar pe al doilea echipajul condus
    de Leonardo, fiul lui Salvatore Ferragamo).

    Vorbind cu oameni si jucand la bursele externe (“am portofolii
    bune la marile burse europene, in special actiuni din domeniul
    energetic”), George Brailoiu si-a dat seama ca aderarea Romaniei la
    UE va insemna si nasterea unui nou business pe plan local, cel al
    certificatelor de emisii – care reprezinta dreptul companiilor de a
    polua. A infiintat KDF Energy si a intrat pe piata in 2008,
    incepand sa cumpere direct certificate din schema de emisii
    2008-2012. Piata certificatelor de emisii de dioxid de carbon isi
    are radacinile in 1997, cand a fost semnat de catre 183 de tari
    protocolul de la Kyoto. Romania a primit un set de certificate in
    2007, dar cea mai mare cantitate (350 de milioane) este in curs de
    intrare, esalonat anual, in contul celor 229 de companii romanesti
    anual pana in 2012, cand expira prima perioada de angajament a
    Protocolului de la Kyoto.

  • Ce biletel a pierdut Videanu intr-o afacere de sute de milioane de euro

    E vorba despre parcul eolian pentru care satenii unei comune din
    Constanta au ajuns sa se bata cu bate si pistoale zilele trecute cu
    agentii de paza angajati ai unei firme din Cehia care vrea sa
    construiasca centrale eoliene pe terenurile lor. La o prima vedere,
    o intamplare dintr-o Romanie medievala. Ancheta ziarului Gandul
    aduce insa la lumina o afacere cu implicatii mult mai adanci. Pe
    scurt, doua firme, una din Cehia si cealalta din Spania, vor sa
    dezvolte un business eolian pentru care isi disputa aceeasi zona.
    Pentru una din firme, ministrul Videanu solicita sprijin, dupa cum
    se vede in documentul prezentat de Gandul. Rugat sa explice,
    Adriean Videanu sustine ca el a intervenit doar pentru ca altii au
    intervenit si s-a ajuns la “dispute diplomatice”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info