Retailerul Profi, controlat de fondul de investiţii Enterprise Investors, a deschis la Bacău primul său magazin din acest oraş şi cea de-a 151-a unitate a reţelei. Profi a mai deschis de la începutul acestui an un singur magazin şi până la finalul anului vrea să mai deschidă alte 44. Fiecare magazin al lanţului de supermarketuri Profi are zilnic 1.000-1.200 de clienţi, fiecare lăsând la casă în medie 20 de lei. În acest context, fiecare unitate are venituri anuale de 8 mil. lei (1,8 mil. euro). Reprezentanţii companiei nu oferă cifre concrete despre afacerile din 2012, însă spun că păstrează trendul pozitiv înregistrat în 2011 comparativ cu 2010. Cifra de afaceri a Profi a crescut în 2011 cu 50% comparativ cu anul anterior, până la 220 de milioane de euro. Dacă ritmul de creştere al afacerilor s-a menţinut şi anul trecut, businessul grupului a urcat la 330 mil. euro.
Tag: enterprise investors
-
Profi a preluat şase magazine de la doi antreprenori din Cluj
Lanţul de supermarketuri Profi, controlat de fondul de investiţii Enterprise Investors, a preluat reţeaua de şase magazine a Alimrom din Cluj, o companie controlată de doi antreprenori locali. Cele două companii au semnat deja acordul de preluare, dosarul aflându-se în prezent pe masă la Consiliul Concurenţei. Alimrom mai deţine potrivit site-ului propriu şi un restaurant şi o pensiune, ambele sub brandul Mercur. Compania, controlată în mod egal de Corbeanu Crina Ioana şi de Mureşan Cristian Paul, a obţinut în 2011 afaceri de 29,6 milioane de lei (7 mil. euro), acesta fiind ultimul an pentru care există informaţii financiare. Aceasta este a doua achiziţie a unei reţele cu acoperire locală de către Profi, în urmă cu mai puţin de un an retailerul preluând reţeaua sibiană Alcomsib. Planurile lanţului de supermarketuri nu se opresc însă aici, oficialii companiei anunţând anterior că sunt în căutare de noi ţinte. Profi, unul dintre cei mai agresivi retaileri în expansiune, a alocat pentru acest an un buget de 18 milioane de euro pentru extinderea reţelei, care se va face atât prin deschideri de noi magazine, cât şi prin preluări. Odată cu achiziţia magazinelor Alimrom, Profi ajunge la o reţea de 156 de magazine, consolidându-şi poziţia a treia în topul celor mai extinse reţele după Mega Image şi Lidl.
Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro
-
Cristian Nacu conduce reprezentanţa din România a fondului de investiţii Enterprise Investors
Până în prezent fondul a investit peste 1,4 mld. euro în aproape 120 de companii din Europa de Est, dintre care 200 mil. euro în România, în companii incluzând Siveco, lanţul de magazine Profi sau Macon Deva. Cristian Nacu este absolvent al Politehnicii din Bucureşti. A lucrat în industrie şi la Fondul Proprietăţii de Stat, unde a fost implicat în peste 25 de privatizări, printre care şi cea a Dacia. Şi-a continuat cariera la International Finance Corporation, divizia de investiţii a Băncii Mondiale, unde a lucrat peste şase ani. În 2005 a fost recrutat de Enterprise Investors ca vicepreşedinte şi şef al reprezentanţei din România, iar în 2007 a fost promovat partener al companiei.
Business Magazin a lansat luni, 12 noiembrie 2012, a treia editie a catalogului 100 CEI MAI ADMIRATI CEO DIN ROMANIA. Detalii aici.
-
Fondurile de private equity, celălalt barometru al crizei
România de acum e ca Polonia din urmă cu şapte ani, spunea săptămâna trecută Lucian Isar, ministrul mediului de afaceri, referindu-se la potenţialul de creştere economică şi de atragere a investiţiilor, declarându-se convins că afacerile de calitate de la noi îşi vor găsi finanţare şi de acum încolo fără probleme. Afirmaţia fiind făcută la reuniunea Asociaţiei Fondurilor de Private Equity şi Venture Capital din Europa de Sud-Est (SEEPEA), ar fi trebuit probabil să fie consolatoare pentru antreprenorii prezenţi, care i-au auzit pe investitori vorbind în continuare despre sofisticarea pieţei poloneze şi gradul ei de atractivitate pentru fondurile de private equity.
De fapt, consolarea a lipsit, fiindcă nu sunt indicii că s-ar putea reduce prea repede decalajul dintre punctele de interes ale Europei de Est în ochii industriei de private equity şi cele care prezintă un interes mai redus. Ba chiar dimpotrivă, dacă ne uităm la interviurile fără reţineri din publicaţiile străine de specialitate. “A avut loc în mod cert o decuplare”, spunea recent Matthew Strassberg, partener la Mid Europa Partners, fond specializat pe piaţa din ECE, la o masă rotundă organizată la Varşovia. “În vremurile glorioase din 2006-2007, investitorii veneau în ţări ca România sau Bulgaria şi nu făceau nicio discriminare de preţ pentru active în raport cu cât erau dispuşi să plătească pentru companii din Polonia sau Cehia. Acum, oamenii au înţeles că există o diferenţă.”
Este reală această decuplare? “La nivelul unei anumite percepţii, da, este o percepţie mai negativă faţă de noi şi foarte pozitivă faţă de Polonia”, declară pentru BUSINESS Magazin Cristian Nacu, preşedintele SEEPEA şi partener la fondul de investiţii Enterprise Investors (EI). Ca pieţe-ţintă pentru fonduri, “Polonia, Cehia sau Slovacia cresc, în timp ce noi sperăm să fim măcar pe zero. Sunt sub-pieţe care au scăzut, cum e cea de consum, iar dacă anul acesta consumul mai e susţinut de anul electoral, la anul cred că va fi şi mai greu. Depindem atât de mult de economiile din Vest, încât e foarte greu de spus ce se va întâmpla”, afirmă Nacu, cu o concluzie memorabilă – “totul e să nu ajungem la un moment dat să avem nostalgii după perioada de acum”.
Datele Asociaţiei Europene de Private Equity şi Venture Capital (EVCA) arată că în 2011, companiile din România au atras de la fondurile de private equity investiţii de 66 mil. euro, adică jumătate faţă de 2010, România fiind pe locul al patrulea din şase ţări ECE ca valoare a tranzacţiilor, la mare distanţă după Polonia (680 mil. euro), Ungaria (195 mil. euro) şi Cehia (138 mil. euro) şi cu puţin înaintea Ucrainei (63 mil. euro) şi cu mult înaintea Bulgariei (7,2 mil. euro).
-
Companiile care au sfidat criza. ZF a premiat cele mai dinamice firme din Muntenia
Cele zece companii cu cele mai mari rate de crestere a
afacerilor in ultimii trei ani, nominalizate in cadrul
evenimentului, activeaza in domenii precum comert cu autoturisme,
constructii si materiale de constructii, comercializarea energiei
electrice sau industria alimentara.De asemenea, ZF a acordat un premiu special Doinei Cepalis,
actionar unic al Te-Rox Prod din Pascani, care a transformat Te-Rox
Prod intr-un producator de centuri de siguranta si scaune pentru
copii pentru masini care lucreaza in prezent cu mari companii
precum Ferarri, Chicco, Tex, Prenatal sau Fisher Price.Mai mult pe
www.zf.ro. -
Eric Kish a vandut 56% din compania de resurse umane SmartTree catre Enterprise Investors
Suma reprezinta capital de lucru, potrivit informatiilor
Enterprise Investors, care a derulat achizitia prin intermediul
fondului Enterprise Venture Fund 1, cu active de 100 de milioane de
euro, cel mai mare fond de acest tip din Europa Centrala si de
Est.Cititi mai multe pe www.zf.ro
-
Lectiile unui an de criza
Profesia de bancher a ajuns sa fie discreditata si sa se
confrunte “cu un potop de injurii”, intrucat bancile sunt
considerate vinovate pentru blocajul creditarii, a declarat Doru
Lionachescu, partener principal la Capital Partners, la conferinta
regionala “Bucuresti – Solutii castigatoare pe timp de criza”,
organizata saptamana trecuta de Ziarul Financiar impreuna cu
Enterprise Investors (EI).Dupa Lionachescu, interesul bancilor nu e sa sugrume afacerile,
ci dimpotriva, sa gaseasca solutii impreuna cu companiile astfel
incat sa-si poata recupera creditele acordate. Viteza cu care criza
si-a aratat efectele, impingand companii spre incapacitate de plata
si ulterior spre insolventa, a depasit insa capacitatea bancilor de
a reactiona; in ultimii ani, cand cresterea economica s-a asociat
cu explozia creditarii, bancherii cu experienta s-au concentrat in
activitatea de vanzari, in timp ce departamentele de credite
neperformante au ramas sa fie ocupate de oameni fara experienta,
fie juniori, fie “<obligatii> care trebuia sa lucreze acolo”,
dupa expresia lui Lionachescu, astfel incat bancile “s-au trezit ca
principalii ostasi in lupta impotriva crizei nu au experienta”.Perioada urmatoare va aduce schimbari in privinta relatiilor
dintre companiile aflate in dificultate de a-si plati creditele si
banci. Conform oficialilor din BNR, consultarile prevazute pentru
aceste zile cu FMI ar urma sa dea unda verde bancii centrale sa
modifice inca din cursul lunii decembrie normele de clasificare a
creditelor, astfel incat bancile comerciale sa poata reclasifica in
fiecare luna creditele reesalonate, in functie de evolutia
financiara a companiilor client; aceasta va permite bancilor sa fie
mai elastice in privinta nivelului provizioanelor constituite si
deci sa fie stimulate sa coopereze mai bine cu companiile
debitoare.Deocamdata insa, experienta anului care aproape se incheie a
dovedit ca, pana la a ajunge sa reesaloneze la banca o datorie,
companiile cele mai afectate (si dintre care unele au si ajuns la
insolventa, cum e cazul Flamingo din cauza datoriei catre ING) au
neglijat sa abordeze la timp restructurarea financiara. Acelasi
Doru Lionachescu da exemplul a doua companii (pe care nu le-a numit
insa) in cazul carora firma sa a fost solicitata sa se ocupe de
restructurare financiara, insa a refuzat, intrucat era deja prea
tarziu; ambele companii au ajuns ulterior cazuri mediatizate de
insolventa.|n afara de restructurare, un alt sfat pe care consultantii il
au de dat pentru firmele aflate in dificultate este sa nu se
fereasca de concedieri in numele ideii ca renuntarea la personal
afecteaza imaginea unei afaceri. “Orice concediere face parte din
viata unei companii”, spune Raluca Parvu, senior consultant la BPI
Romania. |n fine, un al treilea ar fi buna-credinta fata de
partenerii de afaceri, in orice situatie, inclusiv in situatia
insolventei: “Marea avere pe care o firma o are in afara de
activele sale este buna-credinta. Sa nu trimita semnale de
neincredere”, sustine Stan Tarnoveanu, senior partner al Zamfirescu
Racoti Predoiu.La conferinta regionala organizata de ZF si EI – a treia dupa
cele de la Iasi si Timisoara – au fost acordate premii pentru cele
mai performante companii din Muntenia si Dobrogea. Ziarul Financiar
a selectat firme cu o cifra de afaceri de peste 40 de milioane de
lei (10 milioane de euro) si care au facut profit anul trecut.
Premiantii au fost Compania Case Utilaje Constructii SRL din Ilfov,
importator de utilaje pentru constructii, producatorul de fructe
Andany Trading SRL din Giurgiu si Trustul de Constructii Civile si
Industriale din Arges. -
De ce s-a vandut Profi acum?
Vechi zicale populare spun ca “se invarte roata”, “rasare
soarele si pe strada mea”, “orice suis are si un coboras”. Nimic
nu-i permanent, batut in cuie, iar ocaziile pot disparea la fel de
rapid cum se si ivesc. Enterprise Investors (EI), administratorul
fondului de investitii Polish Enterprise Fund V, a profitat de
momentul favorabil si a preluat reteaua de magazine de discount
Profi, intr-o tranzactie ce se ridica la 66 de milioane de euro,
conform Ziarului Financiar. EI nu este la prima experienta in
retailul alimentar romanesc: in 2004 a cumparat Artima de la omul
de afaceri Florentin Banu, pentru ca in 2007 s-o vanda catre
Carrefour intr-o tranzactie ce s-a ridicat la 55 de milioane de
euro, conform estimarilor din piata.Profi Rom Food, operatorul local al retelei Profi in sistem de
franciza, are in acest moment aproximativ 60 de magazine
operationale, iar anul trecut a raportat la Ministerul de Finante o
cifra de afaceri de aproape 95 de milioane de euro si un profit net
de 0,2 milioane de euro. Decizia EI de a investi intr-o retea de
tip discount pare cat se poate de justa din moment ce segmentul in
cauza a ajuns in prima jumatate a acestui an la o cota de piata de
8% din comert, fata de 6% anul trecut, conform datelor GfK,
obtinute in urma cercetarii de tip panel pe un esantion
reprezentativ la nivel national.O diferenta majora se vede cu ochiul liber intre vanzarea Artima
catre Carrefour si cumpararea Profi: EI a incasat 55 de milioane de
euro pentru 21 de magazine si a platit 66 de milioane de euro
pentru 60 de spatii. Diferenta esentiala este de doi ani. Pentru ca
in acesti doi ani piata s-a schimbat dramatic iar puterea de
negociere a trecut de cealalta parte a mesei la care se poarta
tratativele. Acum forta e de partea cumparatorului. Lucru pe care
l-au simtit pe pielea lor toti antreprenorii romani din retail care
si-au declarat regretul ca au ratat vanzarea la momentul oportun.
Adica atunci cand afacerile lor, la fel ca si cele din alte
domenii, erau evaluate la niveluri mai mari decat in prezent, poate
chiar de doua-trei ori. Un consultant Deloitte spunea, spre
exemplu, ca unul dintre clientii sai nu poate intelege de ce
afacerea lui este evaluata acum la 30 de milioane de euro, dupa ce
in urma cu aproape doi ani primise o oferta de preluare de 100 de
milioane de euro.Cititi continuarea in editia tiparita a BUSINESS Magazin.
-
Enterprise Investors a platit 66 milioane euro pentru reteaua Profi
La conducerea retelei Profi va veni Hunther Grieb, care a mai
ocupat functiile de director general al Kaufland Romania si diretor
financiar al retailerului de bricolaj Obi.Enterprise Investors revine in piata de retail la doi ani dupa
vanzarea retelei de supermarketuri Artima, catre grupul francez
Carrefour, pentru suma de 21 milioane euro.Reteaua de discount condusa pana de curand de Caius Crisan este
o franciza a grupului franco-blegian Louis Dekhaize, din care face
parte si retailerul Cora. Profi a fost primul discounter care a
intrat pe piata din Romania, prin deschiderea unui magazin in anul
2000 la Timisoara.In 2007, Profi si-a continuat expansiunea prin intrarea pe piata
Capitalei dupa achizitia retelei de supermarketuri Albinuta, pentru
suma de 8 milioane de euro.In present, Profi are o retea formata din 65 de magazine, iar in
anul 2008 a raportat o cifra de afaceri de 142 milioane euro. -
EI a strans 100 mil. euro pentru IMM-urile din regiune
Enterprise Venture Fund I (EVF I) va investi sume cuprinse intre un milion de euro si cinci milioane de euro in companii din sectorul tehnologic (IT, telecomunicatii si media), precum si in companii din retail, servicii financiare, productie si bunuri de larg consum.
“Am alocat capitalul EVF I companiilor care sunt active pe piata, care au un model de business dovedit si de succes si care pot genera venituri si profit, cel putin la nivel operational. Am fost deja contactati de companii care cauta capital pentru dezvoltare si suntem in discutii avansate cu unele dintre ele”, a declarat Rafał Bator, partener in cadrul Enterprise Investors si liderul echipei de EVF I.
In primul an al activitatii sale, EVF I va investi cu precadere in Polonia, urmand sa se extinda si in tarile central si est europene unde Enterprise Investors este deja prezent, precum Romania, Ungaria si Slovacia. “Am colectat acest fond ca raspuns la imensa cerere din partea companiilor mai mici pentru finantare cu private equity sau cu venture capital. EI a crescut odata cu liderii Europei Centrale, investind sume din ce in ce mai mari in proiecte individuale”, a spus la randul sau Jacek Siwicki, presedintele Enterprise Investors.
Cel mai mare investitor al Enterprise Venture Fund I este Fundatia Familiei George Kaiser, care prin divizia sa Argonaut Ventures, a investit peste un miliard de dolari in companii private si in fonduri cu capital de risc la nivel global. Alti investitori in EVF I sunt institutii financiare internationale care lucreaza cu EI de mai multi ani, potrivit reprezentantilor Enterprise Investors.
Prin inchiderea EVF I, fondurile totale colectate de EI se ridica la 1,7 miliarde de dolari. Pana in prezent, fondurile administrate de Enterprise Investors au investit 1,1 miliarde de dolari in 108 companii apartinand mai multor sectoare de activitate din Polonia, Romania, Slovacia, Bulgaria, Cehia si Tarile Baltice. Aceste fonduri au vandut 91 de investitii din care au rezultat €1,3 miliarde. Douazeci si cinci din aceste exituri au fost listari la Bursa de Valori din Varsovia (WSE).
Compania a investit pe plan local in Orange, Siveco, Artima, Macom si Simcor, vanzandu-si pana in prezent participatiile detinute in cadrul Orange si Artima.