BusinessMagazin

Tag: Eni

  • Rompetrol şi ENI pierd procesul cu Consiliul Concurenţei. Instanţa le reduce amenda

    Instanţa confirmă astfel că societăţile petroliere au încălcat legea concurenţei, însă le reduce amenda de la 2,6% la 2% din cifra de afaceri realizată în anul 2010.

    Potrivit deciziei instanţei, Rompetrol Downstream SRL este obligată să plătească 122,73 milioane lei, iar amenda pentru ENI România SRL se ridică la 8,61 milioane lei.

    Ambele decizii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt irevocabile.

    De asemenea, instanţa a confirmat irevocabil la începutul lunii iulie încălcarea legii concurenţei şi de către compania petrolieră MOL Romania, prin participarea la o înţelegere de tip cartel pe piaţa carburanţilor. Instanţa a redus însă amenda aplicată de autoritatea de concurenţă companiei MOL cu 20%, de la 80,2 milioane lei la 64,2 milioane lei.

    Astfel, până în prezent, instanţa a soluţionat irevocabil trei din cele şase procese cu companiile petroliere aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În perioada următoare sunt aşteptate soluţionările în cazul recursurilor formulate de SC OMV Petrom SA, OMV Petrom Marketing SRL şi Lukoil Romania SRL.

    La sfârşitul anului 2011, Consiliul Concurenţei a sancţionat şase companii petroliere cu amendă de aproape 880 milioane lei (205 milioane euro) pentru încheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale. În urma investigaţiei, autoritatea de concurenţă a constatat că cele şase companii au încălcat atât Legea Concurenţei, cât şi Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene (TFUE) prin stabilirea retragerii simultane pe piaţă a sortimentului de benzină Eco Premium.

    SC OMV Petrom SA (la data încălcării legii opera benzinăriile Petrom şi Petrom V) a primit o amendă de 366,5 milioane de lei. SC OMV Petrom Marketing SRL (la data încălcării legii opera benzinăriile OMV) a fost amendată cu 137,2 milioane de lei, în timp ce SC Rompetrol Downstream SRL a primit o amendă de 159,5 milioane de lei. SC Lukoil Romania SRL a fost amendată cu 136,8 milioane de lei, SC MOL Romania Petroleum Products SRL cu 80,2 milioane de lei şi SC ENI Romania SRL cu 11,1 milioane de lei.

  • MOL a rebranduit şase benzinării Agip

    “Alte staţii sunt aproape de finalizarea introducerii elementelor specifice mărcii MOL“, potrivit unui comunicat al companiei.

    Grupul MOL a finalizat în luna februarie achiziţia celor 42 de benzinării cumpărate de la Eni România, companie din grupul italian Eni, şi a ajuns la o reţea de aproximativ 200 de unităţi de distribuţie a carburanţilor.

    Tranzacţia a fost perfectată în luna mai a anului trecut şi a inclus şi achiziţia de către MOL a unor benzinării ale Eni din Cehia şi Slovacia. MOL a ajuns să deţină aproximativ 2.000 de staţii de distribuţie a carburanţilor în 11 ţări.

    Eni comercializa carburnaţi în România sub marca Agip. Grupul italian a intrat pe piaţa românească a distribuţiei de carburanţi în 1995, la fel ca MOL.

    Preluarea benzinăriilor Eni a fost aprobată în septembrie 2014 şi de Comisia Europeană.

     

  • Topul companiilor petroliere cu afaceri in Libia. OMV, printre cele mai expuse

    Alte companii care opereaza in regiune, insa au expunere mai
    mica sunt Hess Corp. (SUA), Suncor Energy Inc. (Canada) si Repsol
    YPF (Spania). Interese in zona au si Gazprom din Rusia,
    ConocoPhillips si Occidental Petroleum, ambele din SUA, Total din
    Franta, Statoil din Norvegia si Wintershall din Germania.

    Cele mai multe companii straine si-au intrerupt productia si si-au
    evacuat personalul in ultimele saptamani din cauza conflictului
    dintre rebeli si fortele guvernamentale. Wolfgang Ruttenstorfer, CEO al OMV,
    proprietarul Petrom, a fost printre putinii care au ramas pe
    pozitii, argumentand ca OMV nu face afaceri cu dictatorul Gaddafi,
    ci cu compania petroliera de stat a Libiei, NOC (National Oil
    Company). Ruttenstorfer a avut de infruntat critici din mediul
    politic austriac, in special din partea Verzilor, care l-au acuzat
    de iresponsabilitate si de cinism. Circa 20% din importurile de
    petrol ale Austriei in ultimii ani au provenit din Libia.

    Site-ul de informatii financiare Seeking Alpha a publicat un top al companiilor
    care realizeaza o parte din productia lor petroliera in Libia, dupa
    cum urmeaza:

    ENI – 12%
    Marathon Oil – 12%
    OMV – 10%
    Gazprom – 7,4%
    Hess Corp. – 5%
    Conoco-Phillips – 3,3%
    Total – 2,6%
    Occidental Petroleum – 2%
    Statoil – 0,20%

    Companii cu interese in zona, dar care nu fac productie, ci au doar
    contracte de explorare, sunt ExxonMobil, BP, PetroChina, Petrobras
    din Brazilia, Tatneft din Rusia, RWE din Germania, Shell GmbH,
    subsidiara a Royal Dutch Shell si mai multe companii japoneze (JX,
    Moeco, Mitsubishi Exploration, Japex).

    Intr-un raport difuzat joia trecuta, agentia Moody’s afirma ca, din punctul de
    vedere al ratingului, pierderile de productie ale acestor companii
    vor fi “mai mult decat compensate” de cresterile de pret al
    petrolului. Ratingul si actiunile companiilor ar putea avea de
    suferit insa, aprecia Moody’s, daca vor avea loc o deteriorare a
    situatiei din zona ca urmare a unui razboi civil, prelungurea
    sanctiunilor economice contra Libiei sau introducerea unor
    reglementari mai restrictive fata de producatorii straini.

    Libia realizeaza circa 2% din productia mondiala de titei si are
    cele mai mari rezerve de petrol de pe continentul african. Din
    februarie, de la inceputul conflictului dintre rebeli si fortele
    guvernamentale, preturile petrolului au crescut, de teama ca
    revoltele se vor extinde si in Arabia Saudita, apoi au coborat sub
    100 de dolari, dupa ce autoritatile saudite au asigurat Vestul ca
    tin situatia sub control. Dupa adoptarea rezolutiei ONU contra
    Libiei insa, pretul a reinceput sa urce: vineri, titeiul se tranzactiona la 101,07 dolari/baril
    la New York si 113,77 dolari/baril la Londra.

    Agentia Moody’s estimeaza ca mentinerea pretului peste 100 de
    dolari pe baril va incetini relansarea economiei mondiale dupa
    criza, scumpind alimentele si transporturile si reducand cererea de
    consum, ca si perspectivele de redresare pentru sectorul auto.

  • Agip – ENI Romania si-a relocat spatiile de depozitare

    “Tendinta de a schimba spatiile vechi, demodate, cu spatii
    moderne, bine echipate, care beneficiaza de toate utilitatile, si
    care indeplinesc conditiile impuse de normele europene, a continuat
    si in acest an. In general, companiile cauta spatii care sa aiba o
    inaltime cuprinsa intre 8 si 12 m, cu un design eficient, dotate cu
    rampe de incarcare/ descarcare, si care sa beneficieze de spatii de
    birouri in interiorul sau in apropierea depozitelor. O alta
    conditie esentiala in alegerea unui spatiu de depozitare este
    accesul facil catre rutele de transport, autostrazi sau sosea de
    centura”, a declarat Elisabeta Bosneag, brokerul care a intermediat
    tranzactia.

    ” Pentru noi depozitul ideal trebuie sa fie usor accesibil
    traficului auto, sa aiba o suprafata cuprinsa intre 1200 – 1500 mp,
    o inaltime peste 8 m, sa aiba dotari moderne de logistica, dar
    inainte de toate sa corespunda din punct de vedere al protectiei
    mediului, al sanatatii si securitatii in munca, al Situatiilor de
    Urgenta. ENI Romania are un sistem de management integrat
    certificat conform standardelor ISO 9001, 14001, 18001, iar
    conditiile de depozitare trebuie sa corespunda acestor standarde”
    a declarat Valentin Sarbu, supply manager al ENI Romania.

    Atlas Business Center cuprinde 24.000 de metri patrati de spatii
    de depozitare si 4.500 de metri patrati de spatii de birouri.
    Complexul este pozitionat pe soseaua Pipera. Printre chiriasii
    complexului se numara companii precum DSV, Aston, Johnson Wax,
    Orange, Tchibo, Fujifilm, Sharp, RHS Tornado .

    Click aici pentru a citi mai multe despre
    piata spatiilor logistice in 2010.

  • Fratia conductei de gaz

    Gazoductul, denumit South Stream (al doilea ce va fi construit de Gazprom si Eni, dupa Blue Stream, care duce gaze rusesti spre Turcia) va avea 900 de kilometri si va avea o capacitate anuala de transport de 30 de miliarde de metri cubi.
    Blue Stream ar fi urmat sa aiba o extensie din Turcia prin Bulgaria si Romania spre Ungaria, insa in locul acestei extensii a fost preferata construc- tia South Stream. Nici acum insa Romania n-ar fi exclusa din ecuatie, judecand dupa declaratiile presedintelui Eni, Paolo Scaroni, ca mai exista o varianta de traseu pentru South Stream care sa includa Bulgaria, Romania, Ungaria, Cehia si Austria, punctele terminus urma nd sa fie Italia si Germania. Costul conductei a fost estimat la aproape 15 mld. euro.