BusinessMagazin

Tag: energie termica

  • N. Dan: Bucureştenii să înţeleagă că nu am fi mărit preţul la gigacalorie dacă n-am fi fost obligaţi

    Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, le transmite bucureştenilor, după ce CGMB a mărit preţul energiei termice, că trebuie să înţeleagă situaţia şi îi asigură că nu ar fi fost acest preţ dacă municipalitatea nu ar fi fost obligată de realităţile economice.

    „Consiliul General al Municipiului Bucureşti a votat majorarea preţului la gigacalorie pentru consumatorii casnici racordaţi la sistemul centralizat de termoficare. Noul preţ care va fi plătit de bucureşteni este 330 de lei + TVA şi va intra în vigoare pe 1 aprilie. Consilierii generali USR, PNL şi PMP şi-au asumat această majorare impopulară şi le mulţumesc că au făcut ce trebuie, fiindcă Primăria Generală nu mai putea susţine singură creşterea puternică a costurilor cu termoficarea. PMB va continua, însă, să subvenţioneze semnificativ costul gigacaloriei, tocmai pentru ca preţul plătit de bucureşteni să nu fie excesiv”, scrie pe Facebook Nicuşor Dan.

    El reaminteşte că preţul gigacaloriei plătit de bucureşteni n-a mai fost mărit din anul 2011.

    „Precizez că noul preţ e comparabil cu preţurile din alte mari oraşe. De exemplu, la Timişoara se plăteşte 350 de lei pe gigacalorie, la Oradea 373 de lei pe gigacalorie, iar la Constanţa 450 de lei pe gigacalorie. Aceste preţuri există din ianuarie / februarie, deci locuitorii acestor oraşe au plătit sau plătesc facturi majorate şi pentru lunile de iarnă. În Capitală, creşterea preţului la gigacalorie se va simţi deocamdată mai puţin, pentru că am intrat în primăvară şi în curând, timp de jumătate de an, nu va mai fi nevoie de furnizarea căldurii. Rog bucureştenii să înţeleagă situaţia şi îi asigur că n-am fi mărit acest preţ dacă n-am fi fost obligaţi de realităţile economice”, încheie primarul general.

  • Dezastrul încălzirii din România: operatorii de conducte au pierderi de 341 de milioane de lei, iar producătorii, alte 600 de milioane de lei

    Supradimensionat, spart ca organizare, sufocat de numiri politice şi lipsit de surse de finanţare pentru investiţii, domeniul care ar fi trebuit să asigure confortul termic al României este o gaură neagră. Dincolo de banii de la stat, în ultima decadă toţi consumatorii de energie au plătit prin facturi 1,7 miliarde de euro pentru proiecte eficiente de energie termică, dar au primit la schimb apă şi calorifere reci. Potrivit datelor furnizate de platforma de informaţii financiare Confidas.ro, anul trecut existau 92 de companii care aveau CAEN furnizarea de abur şi aer condiţionat, categorie în care se înscriu SACET-urile, adică sistemele centralizate de alimentare cu energie termică. Din aceste companii, o treime erau deja sub protecţia legii insolvenţei, în timp ce altele au raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri zero.

    Calculele ZF făcute pe baza acestor date arată că în 2020, cele 62 de companii care totuşi au înregistrat un rulaj de business, au avut la nivel cumulat afaceri de 3,4 miliarde de lei şi pierderi de 341 de milioane de lei. În acest companii care nu au niciun viitor economic lucrau peste 10.000 de oameni. Mai departe, producătorii de energie termică reprezintă o altă categorie de afaceri neprofitabile, cele 8 companii active în acest domeniu, aşa cum reies ele din rapoartele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) terminând anul trecut cu afaceri cumulate de 4,3 miliarde de lei şi pierderi de 604 milioane de lei. În aceste 8 companii, printre care se numără CET Arad, Electrocentrale Bucureşti sau Electrocentrale Constanţa, lucrau la finalul anului trecut circa 14.600 de oameni.

     


     

  • De ce nu a folosit Florin Cîţu, premierul demis, fondul de rezervă bugetară ca să nu fie lăsată Timişoara în frig până la rezolvarea situaţiei

    Fondul de rezervă la dispoziţia guvernului este, aşa cum sugerează denumirea, o rezervă bugetară accesibilă în caz de urgenţă sau pentru cheltuieli neprevăzute, potrivit legii finanţelor publice (legea 500/2002). Cu toate acestea, legea nu specifică clar care sunt acele cheltuieli urgente sau neaşteptate care pot fi finanţate prin acest fond.

    Poate fi Timişoara, rămasă fără căldură, salvată din acest fond şi de ce nu intervine guvernul cum a solicitat primarul USR al municipiului Dominic Fritz?

    „Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia guvernului se repartizează unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat şi ai bugetelor locale, pe baza de hotărâri ale Guvernului, pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar”, spune legea.

    Guvernul poate utiliza fondul de rezervă care este la dispoziţia sa, prin hotărâre de guvern, act administrativ, care poate fi emis şi de un guvern interimar, cum este guvernul Cîţu. Legea nu ar permite finanţarea bugetelor locale pentru investiţii, cum este programul Anghel Saligny, însă în legea bugetului de stat pe 2021 s-a introdus şi o excepţie de la aplicarea acestei prevederi:

    „Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la 31 decembrie 2021, prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se pot aloca Ministerului Dezvoltării, prin hotărâre a Guvernului, sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului prevăzut în bugetul de stat pe anul 2021, pentru finanţarea Programului Naţional de Dezvoltare Locală, inclusiv etapa a II-a.” În raportul său pentru anul 2020, Consiliul Fiscal avertizează că legea finanţelor publice este vagă în ceea ce priveşte explicaţiile privind „cheltuielile urgente”. În 2020, au fost alocaţi aproape 8 mld. de lei prin fondul de rezervă al guvernului.

    „Cadrul legal oferit de Legea nr. 500/2002 precizează însă doar generic tipul de alocări permise din fondul de rezervă (respectiv pentru situaţii „neprevăzute sau urgente”), fără a stabili explicit categoriile de cheltuieli care pot fi angajate din fondul de rezervă sau cuantumul sumelor alocate, ceea ce oferă spaţiu pentru alocări discreţionare şi netransparente”, notează Consiliul Fiscal.

  • CET Constanţa, companie aflată însolvenţă, transferă reţeaua de energie termică în proprietatea primăriei şi vrea să acceseze fonduri pentru modernizare. CITR, administrator judiciar: Urmărim modernizarea, eficientizarea platformei de producţie şi furnizarea agentului termic fără întreruperi

    Societatea de termoficare CET Constanţa, aflată în insolvenţă, a transferat în proprietatea Primăriei Constanţa reţeaua primară de transport de energie termică aflată în patrimoniul său. Odată cu această schimbare, reţeaua de termoficare va deveni eligibilă pentru finanţarea din fonduri publice naţionale şi europene în vederea modernizării, accesul la aceste fonduri fiind permis doar autorităţilor locale.

    Societatea de termoficare CET Constanţa, aflată în insolvenţă, a transferat în proprietatea Primăriei Constanţa reţeaua primară de transport de energie termică aflată în patrimoniul său. Odată cu această schimbare, reţeaua de termoficare va deveni eligibilă pentru finanţarea din fonduri publice naţionale şi europene în vederea modernizării, accesul la aceste fonduri fiind permis doar autorităţilor locale.

    „Încă de la preluarea în portofoliu ne-am propus trei obiective majore: modernizarea, eficientizarea platformei de producţie şi furnizarea agentului termic fără întreruperi. Transferul reţelei primare de transport este un prim pas pentru asigurarea de servicii îmbunătăţite pentru consumatori, prin accesarea finanţării şi realizarea investiţiilor de modernizare. Experienţa noastră în restructurarea companiilor din energie ne ajută să identificăm rapid soluţii specifice de redresare, care se pot transforma apoi în exemple de bune practici”, explică Adrian Lotrean, Senior Partner CITR, administratorul judiciar al societăţii de termoficare.

    Nivelul pierderilor de energie termică prin intermediul reţelei de transport a atins în ultimii ani o creştere de la 18% la cca. 28% – pe fondul coroziunii şi degradării izolaţiei termice sau lipsei acesteia în zonele supraterane, dar şi din cauza supradimensionării faţă de cerinţele actuale – un trend în creştere în ceea ce priveşte sistemele de termoficare la nivel naţional.

    „Soluţia identificată de echipa noastră împreună cu CITR şi cu autorităţile publice locale vine atât în sprijinul restructurării CET Constanţa, a cărei existenţă este esenţială pentru consumatori, cât şi în sprijinul modernizării serviciilor de termoficare în ansamblul lor. Este o decizie mult aşteptată de către consumatori, care îşi găseşte astăzi locul în strategia municipală. Suntem încrezători că având alături un partener ca CITR, cu experienţă de 20 de ani, vom găsi soluţii pentru problemele companiei”, adaugă Dan Deaconescu, Administrator Special CET Constanţa.

    Transferul reţelei primare de transport a energiei termice va conduce la o restructurare operaţională, reducerea costurilor şi diminuarea pierderilor societăţii Electrocentrale Constanţa SA. Viziunea administratorului judiciar al companiei este ca veniturile provenite din energia termică livrată de către CET Constanţa să acopere costurile de producţie ale societăţii.

    În cadrul strategiei de alimentare în sistem centralizat cu energie termică a municipiului Constanţa pentru următorii 20 de ani sunt prevăzute investiţii în surse de producere a energiei electrice şi termice în cogenerare de înaltă eficienţă care vor fi implementate în incinta CET Palas. Investiţiile vor avea ca efecte reducerea impactului asupra mediului prin diminuarea emisiilor poluante, scăderea preţului energiei termice şi diminuarea numărului de consumatori care aleg sistemele de încălzire individuale, bazate pe centrale termice proprii.

     

  • Se întâmplă în Bucureşti: Mii de oameni tremură de frig, fără apă caldă sau căldură. Cum s-a ajuns în această situaţie

    Potrivit informaţiilor publi­cate ieri de RADET (Regia Auto­no­mă de Dis­tribuţie a Energiei Termice Bu­cureşti) peste 300 de blocuri şi imobile aveau ieri apa caldă şi căldura oprite. Potrivit centralizatorului de pe pagina oficială a companiei, lucrările erau în desfăşurare, intervenind în urma unor avarii la reţelele primare.

    „RADET Bucureşti este administratorul celui mai mare sistem de termoficare din România, deţinând 43% din piaţă. Furnizează energie termică pentru aproximativ 562.000 de apartamente, reprezentând aproximativ 8.200 de blocuri de locuinţe şi 320 de imobile, în care trăiesc

    1,21 milioane de locuitori, precum şi pentru aproxi­mativ 4.900 de instituţii, obiective sociale şi agenţi economici. RADET Bucureşti este operatorul sistemului public de alimentare cu energie termică, asigurând 72% din necesarul de energie termică al Capitaleiî, se arată pe site-ul RADET, entitate care din primăvara anului 2016 a intrat în insolvenţă, în tandem cu Electrocentrale Bucureşti, producătorul de energie termică.

    Se întâmplă în Bucureşti: Mii de oameni tremură de frig, fără apă caldă sau căldură. Cum s-a ajuns în această situaţie 

  • Constănţenii, fără apă caldă la robinete, din cauza unei datorii către furnizor

    Locuitorii municipiului Constanţa nu au încă de luni apă caldă la robinete, Electrocentrale (CET) Constanţa SA efectuând în aceste zile revizia anuală a instalaţiei de producere şi transport a energiei termice, pentru pregătirea sezonului rece.

    Perioada de revizie urmează să se termine miercuri, la ora 24.00, dar Consiliul de Administraţie al CET Constanţa a decis să nu reia furnizarea apei calde din cauza datoriilor înregistrate de RADET.
    Regia este acuzată că nu a îndeplinit condiţiile solicitate printr-un preaviz transmis în data de 10 septembrie, ca urmare a nerespectării obligaţiilor de plată.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Planul de reorganizare al ELCEN a fost aprobat. Producătorul de energie termică fuzionează cu RADET

    Mai exact, Adunarea creditorilor şi-a dat acordul pentru fuziunea dintre ELCEN (producătorul de agent termic), ai cărui acţionari principali sunt Ministerul Energiei (97,5%) şi Romgaz (2,5%), cu RADET (distribuitorul de apă caldă şi căldură), aşa cum a propus Primăria Municipiului Bucureşti (PMB). Operaţiunile rezultate din fuziune vor fi preluate de Compania Municipală Energetica SA, care va administra sistemul de furnizare a agentului termic SACET (Sistemul de Alimentare Centralizat cu Energie Termică al Capitalei).

    Valoarea transferului este estimată la 891,3 milioane de lei, cât suma estimată a fi obţinută din vânzarea activelor ELCEN, ca urmare a unui potenţial faliment. Pentru a face această prelure, Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a aprobat, la finele lunii august, majorarea capitalului social al Energetica SA cu 1,26 miliarde de lei, până la 1,56 miliarde de lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Inflaţia a ajuns la maximul ultimilor 6 ani

    Rata medie a inflaţiei în ultimele 12 luni (aprilie 2017 – martie 2018) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2016 – martie 2017), calculată pe baza IPC, este 2,5%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 1,9%.

    Creşterile de preţuri sunt de 4,01% la mărfurile alimentare, de 6,57% la mărfuri nealimentare şi de 2,90% la servicii.

    Comparativ cu începutul anului, creşteri importante pe categorii de produse s-au înregistrat la citrice şi fructe meridionale 11,79%, fructe şi conserve din fructe, cu 10,95%, la gaze, cu 5,69%, la legume şi conserve de legume, cu 6,75%, la energie electrică, cu 2,46% şi la energie termică cu 2,13%, iar preţurile ouălor şi zahărului au scăzut.

  • Peste 466 de milioane de lei vor fi plătite în avans furnizorilor de energie termică, de către PMB

    „Prin aceste plăţi îi asigurăm pe bucureşteni că nu se mai pune absolut deloc problema nefurnizării de căldură în această iarnă. (…)Vom plăti în avans gazele, vom încheia patru convenţii cu producătorii de gaze. Avem acoperit inclusiv luna ianuarie, iar în şedinţa următoare vom aloca sumele şi pentru februarie şi martie”, a declarat, în cadrul şedinţei de CGMB, primarul Capitalei, Gabriela Firea.

    Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • RADET anunţă că de vineri se opreşte căldura

    “Începând cu data de 28 aprilie 2017 vom iniţia procedurile de oprire a furnizării energiei termice pentru încălzire către consumatorii racordaţi la sistemul
    centralizat al Municipiului Bucureşti. Măsura a fost luată în conformitate cu prevederile articolului nr. 117 din Regulamentul pentru furnizarea şi utilizarea energiei termice, care precizează că «oprirea încălzirii se face după trei zile consecutive în care temperatura medie a aerului exterior depăşeşte +10°C, între orele 18.00 – 06.00»”, se arată într-un comunicat al Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) Bucureşti.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro