Compania sud-coreeană Hyundai pare să fie cea preferată pentru construcţia unităţilor VII şi VIII ale centralei nucleare de la Kozlodui din Bulgaria, care va deveni cel mai amplu proiect nuclear din Europa de sud-est după ce parlamentul bulgar s-a asigurat că concurenţa este eliminată, potrivit Euractiv.
Relaţiile polono-franceze din sectorul energiei nucleare au reprezentat unul dintre subiectele de discuţie dintre oficialii polonezi şi cei francezi în cadrul unei reuniuni recente, notează Warsaw Voice.
Partea franceză şi-a confirmat interesul de a participa la proiectul de construire a unei a doua centrale nucleare în Polonia.
„Proiectul de lege privitor la suveranitatea energetică“, care ar putea fi modificat înaintea prezentării sale finale în săptămânile viitoare, include obiectivele energetice ale Franţei pentru 2030, scrie Euractiv.
Deocamdată, acesta nu face referire la ţintele privind energia regenerabilă setate de UE.
„Energia nucleară s-a întors“, a declarat trimfător preşedintele Franţei Emmanuel Macron la summitul asupra schimbărilor climatice COP28 de la Dubai. Acolo, şefii de stat ai României, Poloniei şi Cehiei au vorbit despre importanţa energiei nucleare în eforturilor ţărilor lor de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. Tot acolo, România, Polonia, Cehia şi alte 19 state au semnat o declaraţie în care susţin triplarea capacităţii de producţie de energie atomică până în 2050.
Iniţiativa i-a aparţinut preşedintelui francez, conducătorul unei ţări care-şi produce 70% din electricitate cu ajutorul reactoarelor nucleare şi care are de gând să redevină un jucător internaţional de top în acest domeniu. Însă concurenţa creşte, iar alţii au făcut progrese uriaşe acolo unde industria nucleară franceză abia a început să păşească. Spre exemplu, SUA intenţionează să pună în funcţiune primele reactoare nucleare modulare mici (SMR) americane din Europa în România şi Cehia în 2029. Construcţia unui prototip de SMR francez, dezvoltat de subsidiara Nuward a gigantului de stat EDF ar urma să înceapă abia în 2030.
Totuşi, declaraţia de la COP28 pentru mai multă energie nucleară este un nou succes pentru Macron după ce tot el a reuşit să adune la începutul acestui an majoritatea statelor europene în ceea ce este cunoscut ca Alianţa Nucleară. Grupul luptă pentru ca energia produsă de centralele atomice să fie considerată de toţi liderii de state din UE ca energie regenerabilă, miza fiind subvenţiile pe care Uniunea le acordă pentru dezvoltarea de energie fără emisii de gaze cu efecte de seră.
Franţa este liderul european în sectorul nuclear, iar cel mai puternic oponent al său în ceea ce priveşte politica pentru energie atomică este Germania. Cu Alianţa Nucleară ca bază, a prins viaţă Alianţa pentru Reactoare Nucleare Mici, proiect ce va fi lansat de Comisia Europeană anul viitor. La fel ca alte alianţe industriale conduse de Comisie, scopul celei a SMR-urilor este de a aduce împreună jucătorii din industrie existenţi, organizaţii de cercetare, oficiali guvernamentali şi grupuri de societate civilă pentru a accelera dezvoltarea industriei, scrie Euractiv.
Iniţiativa se va concentra pe tehnologii nucleare testate, din a treia generaţie, însă va acorda atenţie şi reactoarelor modulare avansate (AMR), tehnologie de a patra generaţie, spune Nuclear Europe, asociaţia pentru energie nucleară a UE. Printre ţările care au semnat declaraţia pentru energie nucleară la COP28 se numără SUA, Coreea de Sud, Marea Britanie, Bulgaria, Ungaria, Moldova, Ucraina, Maroc, Ghana, Mongolia şi Emiratele Arabe Unite. Câteva dintre statele semnatare sunt producătoare de reactoare şi tehnologie nucleară. Coreea de Sud, Franţa şi SUA au pus toate ochii pe piaţa europeană.
Unele vor să-şi extindă capacitatea existentă. Un exemplu este Ungaria, care colaborează cu Rusia şi Franţa pentru construirea a doua noi reactoare la centrala Paks într-un proiect finanţat cu 10 miliarde de euro de Moscova. Tehnologia este tot rusească. Unii dintre semnatari nu au centrale nucleare, dar au ambiţii nucleare. Planurile Moldovei în acest sens sunt legate de România. Mongolia este o ţară prea săracă pentru a avea un plan bătut în cuie, dar este bogată în uraniu şi de o colaborare cu ea este interesată Franţa.
Polonia este singura ţară UE de pe orbita fostei URSS care nu are reactoare nucleare civile, dar are ambiţii foarte mari. Intenţionează să cheltuiască aproape 40 de miliarde de dolari pe construirea a doua centrale cu câte trei reactoare fiecare. Ultimul ar putea fi pus în funcţiune în 2043. Prima centrală ar începe să producă electricitate în 2033. Proiectele reprezintă o colaborare cu companiile americane Westinghouse şi Bechtel. Pe lângă reactoare mari, convenţionale, Polonia are planuri pentru importarea a numeroase SMR-uri.
Acelaşi consorţiu Westinghouse-Bechtel a propus Cehiei livrarea a patru reactoare. Westinghouse a fost ales şi furnizor de combustibil nuclear pentru multe din reactoarele europene de producţie sovietică, adică va fi înlocuitorul Rusiei. Compania americană va aduce în Marea Britanie noile sale SMR-uri AP300, de fapt versiuni miniaturale ale reactoarelor tradiţionale AP1000. Mai este loc şi pentru Franţa? Parisul luptă în primul rând pentru banii europeni destinaţi energiei curate. Ei pot ajuta Franţa să relanseze pe piaţa internaţională o industrie paralizată de întârzieri de proiecte şi de probleme tehnice.
Cel mai recent reactor francez pus în funcţiune este Olkiluoto 3, în Finlanda. Construcţia a început în 2005 şi s-a terminat în primăvara anului acesta. Însă lupta pentru SMR abia începe. Experimentele americane în Europa nu e sigur că vor reuşi deoarece compania care ar trebui să facă aceste reactoare în Europa de Est, NuScale, şi-a văzut proiectul-pilot din SUA anulat după un deceniu de eforturi din cauza exploziei costurilor.
NuScale este singura companie americană cu proiecte de SMR aprobate de autorităţile SUA. Dar altele vin din urmă. Peste 10 companii americane trec în prezent prin procesul de aprobare sau sunt pe punctul de a demara aceste proceduri. În Franţa, start-up-ul NAAREA caută finanţare de 150 milioane euro pentru proiectul său de a construi până în 2028 un reactor nuclear de mărimea unui autobuz care poate genera suficientă energie pentru necesităţile unei uzine auto. Până acum a strâns 60 milioane euro, dintre care 10 milioane euro de la guvernul francez.
Statutul Germaniei de lider al lobby-ului antinuclear al Europei a fost întărit după ce cancelarul Olaf Scholz şi-a reiterat poziţia potrivit căreia energia nucleară nu-şi are locul în mixul energetic al ţării, în timp ce Italia s-a angajat să-şi accelereze integrarea energiei nucleare ca parte a eforturilor de reducere a costurilor şi susţinere a economiei, relatează Euractiv.
O lege cheie a Uniunii Europene privind creşterea energiei regenerabile a fost amânată pe fondul unor dispute de ultim moment cu privire la rolul energiei nucleare, conform Bloomberg.
Oficialii statelor membre ar fi trebuit să îşi exprime sprijinul pentru directiva privind energia regenerabilă în cadrul unei reuniuni, deschizând astfel calea pentru un vot oficial chiar săptămâna viitoare. Cu toate acestea, argumentele privind modul în care energia nucleară poate ajuta industriile să îndeplinească obiectivele climatice, în special în Franţa, au făcut ca legea să fie eliminată de pe ordinea de zi.
Întârzierea este o nouă lovitură pentru UE, cu diverse elemente puse sub semnul întrebării de preocupările politice interne ale ţărilor. Franţa, care se bazează pe energia nucleară pentru cea mai mare parte a aprovizionării sale cu energie electrică, a făcut presiuni pentru a acorda un rol mai important acestei tehnologii în tranziţia energetică.
Directiva privind energia regenerabilă (RED) vizează extinderea tehnologiilor precum cea eoliană şi cea solară la 42,5% din mixul energetic până la sfârşitul deceniului. Potrivit unor persoane familiarizate cu această chestiune, Suedia, care deţine preşedinţia prin rotaţie a UE, nu a stabilit încă o nouă dată pentru abordarea directivei.
Întârzierea seamănă cu un obstacol de ultim moment care a împiedicat legislaţia privind reducerea emisiilor de la autovehicule la începutul acestui an, deoarece Germania a făcut presiuni pentru a include în regulament aşa-numiţii combustibili ecologici.
În martie, negociatorii UE au ajuns la un acord privind extinderea energiei regenerabile până în 2030, oferind un mic rol pentru energia nucleară. Acordul permitea ţărilor să îşi reducă obiectivele privind hidrogenul verde pentru industrie dacă foloseau în principal energia nucleară şi nu combustibilii fosili pentru a produce restul hidrogenului şi dacă îşi menţineau obiectivele în materie de energie regenerabilă.
Dar Franţa, Slovacia, Ungaria, Polonia, Republica Cehă, Bulgaria şi România au semnalat că nu vor susţine acest acord, potrivit unei persoane care cunoaşte acest lucru, iar Markus Pieper, deputatul de centru-dreapta din Parlamentul European responsabil cu negocierea acordului, a recunoscut anterior că doar Suedia ar putea beneficia de această exceptare.
Iniţiativa ReFuelEU Aviation, care vizează creşterea utilizării combustibililor sustenabili în transportul aerian a fost, de asemenea, retrasă de pe ordinea de zi, au precizat persoanele respective.
♦ Reactorul nuclear modular (SMR – small modular reactor) al americanilor de la NuScale nu este deocamdată construit nicăieri în lume, dar potenţiala lui funcţionare poate fi testată chiar în campusul Politehnicii din Bucureşti, în urma unei investiţii de 1 mil. dolari într-un simulator.
La finalul săptămânii trecute, studenţii de la Politehnică au putut interacţiona pentru prima dată cu Centrul de Explorare a Energiei NuScale, un simulator care ar trebui să îi obişnuiască cu modul de operare al unui reactor care în acest moment nu există în varianta lui finală. La evenimentul care a avut loc în Aula Magna a Universităţii Politehnice din Bucureşti au participat Nicolae Ciucă, prim-ministru al României, Mihnea Costoiu, rectorul Universităţii Politehnice, Kathleen Kavalec, ambasadoarea SUA în România, Virgil Popescu, ministrul energiei, Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica, dar şi reprezentanţi ai NuScale şi ai diplomaţiei americane.
„Centrul de Explorare a Energiei pe care îl lansăm în cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti adaugă o nouă dimensiune potenţialului lor de carieră. Am implementat metodologii de predare şi inovatoare şi practici de cercetare de ultimă generaţie pentru a le oferi studenţilor noştri acces la un sector energetic emergent, în care profesioniştii cu înaltă calificare vor fi la mare căutare. Centrul va oferi studenţilor noştri competenţele şi cunoştinţele necesare pentru a prospera pe o piaţă a muncii în continuă evoluţie“, a declarat Mihnea Costoiu, rectorul Universităţii Politehnice din Bucureşti.
Aceasta este prima investiţie concretă pe care România o vede din proiectul de implementare a reactoarelor mici modulare cu tehnologia NuScale. România, prin compania de proiect RoPower, fondată de Nuclearelectrica şi Nova Power & Gas, este prima ţară din Europa şi a doua după Statele Unite ale Americii care face primii paşi pentru implementarea în acest deceniu a primei centrale electrice NuScale VOYGR cu 6 module şi o putere instalată de 462 MW. Se estimează că centrala NuScale cu 6 module va asigura circa 200 de locuri de muncă permanente, 1.500 de locuri de muncă în construcţii, 2.300 de locuri de muncă în producţie şi va ajuta România să evite producerea a 4 milioane de tone de emisii de CO2 pe an. Deşi iniţial proiectul trebuia finalizat în 2027, în cadrul evenimentului termenul a fost amânat cu încă doi ani, fără explicaţii concrete. De asemenea, nu s-au dat informaţii clare despre costul tehnologiei sau despre cât din acest reactor care ar urma să fie montat în România, la Doiceşti, ar putea fi produs local. Mai mult, deşi iniţial s-a precizat că România va fi prima ţară din lume care va găzdui un astfel de reactor, aparent în SUA va fi prima astfel de unitate funcţională. „Veţi fi numărul doi. Nimeni nu vrea să fie numărul 1 în nuclear, SUA va avea primul reactor de acest tip“, au precizat reprezentanţii NuScale.
Deşi state precum Germania şi-au încheiat povestea nucleară, România pare, cel puţin în acest moment, determinată să deschidă un nou capitol.
„Energia nucleară şi SMR-urile sunt incluse în strategia energetică a României ca pilon principal pentru securitatea energetică şi pentru atingerea obiectivelor noastre de decarbonizare. Angajamentul nostru de a creşte producţia de energie din surse nucleare curate va crea complementaritatea atât de necesară cu resursele regenerabile, va creşte flexibilitatea sistemului şi va permite dezvoltarea complexă în continuare a fostelor instalaţii pe bază de cărbune. Doresc să transmit un mesaj clar: Prim-ministrul României, Nicolae Ciucă, guvernul nostru şi preşedintele României, Klaus Iohannis, susţin cu tărie dezvoltarea energiei nucleare şi efortul de a forma oameni în acest domeniu“, a spus Virgil Popescu, ministrul energiei, prezent la eveniment. În acest moment, funcţia lui Virgil Popescu este pusă sub semnul întrebării, Nicolae Ciucă urmează să fie înlocuit de Marcel Ciolacu (PSD) în rotative guvernamentală iar anul viitor România are alegeri prezidenţiale.
Mesaje optimiste au fost lansate şi de conducerea Nuclearelectrica. „Este un moment extraordinar să fii student! Şi un moment şi mai bun să fii student la Energetică în România de astăzi. Oferim un spectru larg de oportunităţi studenţilor pentru a-şi dezvolta o carieră de succes în sectorul energiei nucleare şi creştem o nouă generaţie de specialişti în domeniul nuclear“, a spus la rândul său Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica.
Retehnologizarea U1, finalizarea a două reactoare noi, U3 şi U4, şi dezvoltarea proiectului de SMR de la Doiceşti înseamnă investiţii de 12 miliarde de euro în aproape 3.300 MW de capacitate. Din toate punctele de vedere, proiectul nuclear al României este fără precedent ca şi complexitate şi obligatoriu pentru ca piaţa locală să îşi permită preţul tranziţiei energetice. Dar dincolo de planuri, lucrul cât se poate de cert pentru România este că U1 de la Cernavodă va fi oprită în 2027 pentru retehnologizare, în acel moment România pierzând deodată 700 MW de producţie în bandă de energie, ceea ce echivalează cu 10% din producţia totală de energie. Practic, pe termen mediu, provocarea majoră este de a pune unităţi în loc pentru a acoperi acest gol de energie ieftină, România având în spate aproape 30 de ani de beznă de investiţii în domeniul producţiei de energie.
Marea Britanie va clasifica energia nucleară drept „sustenabilă din punct de vedere ecologic”, în timp ce guvernul încearcă să atragă miliarde de lire sterline de capital privat în acest sector, conform Bloomberg.
Tehnologia va fi inclusă în regulamentul naţional de investiţii ecologice după o perioadă de consultări, potrivit cancelarului Jeremy Hunt. Măsura reprezintă un ecou al unei decizii a Uniunii Europene din luna iulie a anului trecut de a cataloga energia nucleară şi gazele naturale drept tehnologii ecologice necesare pentru tranziţia energetică.
Energia nucleară este un pilon cheie al strategiei „net zero” a Marii Britanii. Guvernul doreşte să construiască atât reactoare modulare de mari dimensiuni, cât şi reactoare modulare mici şi s-a angajat să aprobe opt astfel de facilităţi până la sfârşitul deceniului. Sectorul privat a întârziat să vină cu bani, în pofida unei reproiectări a mecanismului de finanţare lansată de guvern în speranţa că va atrage fonduri de pensii şi de infrastructură.
Hunt a anunţat, de asemenea, lansarea Great British Nuclear, un organism care va fi responsabil de demararea şi susţinerea proiectelor nucleare. El nu a alocat fonduri care să fie distribuite pentru a ajuta proiectele în cauză, o omisiune care se va confrunta probabil cu o serie critici din partea industriei.
Până la sfârşitul acestui an se va încheia un concurs pentru reactoare modulare mici, iar dacă tehnologia selectată se va dovedi viabilă, guvernul va cofinanţa proiectul câştigător.
Rolls Royce Holdings Plc a primit 210 milioane de lire sterline de la guvern în 2021 pentru dezvoltarea acestei tehnologii. Se aşteaptă ca această companie să intre în competiţie.
2022 este anul care ne-a arătat mai mult ca niciodată că viitorul economic al unui stat depinde, în mare parte, de cel energetic şi de felul în care sunt folosite resursele sale. Miza pe securitate şi independenţă energetică reprezintă nu doar o cale de ieşire din criză, ci poate deveni o oportunitate ca România să se transforme într-un jucător important la nivel regional. O demonstrează proiectele de 12 miliarde de euro planificate de Nuclearelectrica pentru următorii ani. Care sunt obiectivele acestor proiecte?
„Prin măsurile adoptate, criza preţului la energie va fi atenuată. În ceea ce priveşte securitatea energetică, în furnizare, protecţia consumatorului din acest punct de vedere, investiţiile în extinderea capacităţilor sunt necesare şi România face paşi importanţi în acest sens”, răspunde, în câteva linii, Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica, referindu-se la felul în care vede el evoluţia sectorului energetic – un domeniu a cărui importanţă a fost demonstrată poate mai mult ca niciodată în anul pe care urmează să îl încheiem.
Dacă anterior, discuţiile despre „mixul energetic” ţineau mai degrabă de specialiştii din industrie, acum aproape că nu există consumator care să nu fie familiarizat cu expresia – ce poate avea un cuvânt atât asupra facturii de acasă, dar şi asupra evoluţiei crizei curente. Aşa cum orice criză naşte însă oportunităţi – şi potenţialul energetic al României este accentuat odată cu acest context – iar Nuclearelectrica (SNN) are un rol major în stabilirea câtorva dintre direcţiile posibile de dezvoltare, ce ar putea transforma piaţa locală într-un hub regional al producţiei de energie curată.
În prezent, Nuclearelectrica este singurul producător de energie nucleară din România şi acoperă aproximativ 20% din consumul naţional de energie, ceea ce reprezintă aproximativ 33% din energia curată a României. Compania deţine Sucursala CNE Cernavodă, care operează două unităţi nucleare CANDU (acestea sunt două dintre cele mai performante unităţi dintre cele peste 400 de centrale nucleare din lume, fiecare dintre acestea are o putere instalată de producţie de 700 MW) şi sucursala FCN Piteşti (o fabrică de combustibil nuclear), şi se află în proces de realizare a unui ciclu integrat al combustibilului prin achiziţionarea unei linii de prelucrare a concentratului de uraniu, pentru a sprijini proiectele de investiţii pe termen lung ale companiei. Ţintele pe termen lung ale companiei sunt ambiţioase. „Scopul este ca după anul 2031, cu încă două unităţi CANDU în operare, să atingem o cotă de piaţă de 36%. La aceasta se adaugă şi 462 MW, capacitate instalată in SMR. Astfel vom acoperi aproximativ 66% din producţia de energie curată a României”, explică Ghiţă.
În acest sens, SN Nuclearelectrica SA are în derulare proiecte de investiţii strategice în valoare estimată de 12 miliarde de euro, printre care: Retehnologizarea Unităţii 1 de la Cernavodă, Proiectul Unităţilor 3 şi 4, dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR) în cooperare cu NuScale, dar şi proiecte suport pentru operarea curentă, cum ar fi o instalaţie de detritiere. „Proiectele de investiţii ale SNN vor contribui cu energie curată la stabilitatea enegetică a României, la dezvoltarea socio-economică, la dezvoltarea industriei nucleare şi la formarea unei noi generaţii de specialişti”, crede el. În ceea ce priveşte emisiile, realizarea proiectelor de investiţii ale SNN vor conduce, după anul 2031, la asigurarea a aproximativ 33% din necesarul de consum şi, estimativ, 66% din energia fără emisii de CO2 la nivel naţional, precum şi la evitarea eliberării în atmosferă a aproximativ 24 de milioane de tone de CO2 anual.
În plus, proiectul reactoarelor modulare mici pe care România îl dezvoltă poate contribui la securitatea energetică a regiunii, prin exemplul de bune practici în dezvoltare şi operare pe care şi-l propun. „De peste 26 ani, România este recunoscută la nivel internaţional pentru standardele înalte de securitate nucleară şi operare la standarde de excelenţă şi performanţă, Unităţile 1 şi 3 fiind în top, pe locurile 1 şi 3 în peste 440 unităţi nucleare la nivel global”, argumentează Cosmin Ghiţă.
De asemenea, adaugă el, România are un lanţ solid de furnizori în industria nucleară cu experienţă de peste 50 ani, o şcoală de ingineri apreciată la nivel internaţional, precum şi un reglementator (CNCAN) pe care îl descrie drept profesionist şi riguros. „Toate acestea sunt atuuri care permit României să ocupe o poziţie de lider în industria nucleară regională şi să devină un hub pentru dezvoltarea şi asamblarea de componente pentru reactoarele modulare mici, centru de pregătire pentru viitorii operatori şi susţinător al ţărilor care au intenţia să îşi dezvolte un program nuclear, înţelegând benefiicile pe termen lung ale acestuia, dar care nu au experienţa necesară în prezent.”
Dincolo de obiectivele mari însă, investiţiile în proiecte de energie nucleară vor avea un efect direct şi asupra buzunarelor consumatorilor. Conform raportului cu privire la costurile energiei electrice, 2020, emis de Agenţia Internaţională pentru Energie (IAE) în colaborare cu Agenţia pentru Energie Nucleară (OECD-NEA) în 2020, retehnologizarea are cel mai scăzut cost al electricităţii dintre toate sursele de energie – în medie 32 de dolari/MWh (comparativ cu 50 de dolari/MWh pentru energia eoliana; 56 de dolari/MWh pentru panourile solare; 91 de dolari/MWh pentru centralele pe cărbune.). Costul energiei generate de capacităţi nucleare noi, de mari dimensiuni, este de 69 de dolari/MWh, în timp ce costul energiei generate de reactoarele modulare mici (SMR) NuScale este 64 de dolari/MWh, la costul forţei de munca din Statele Unite.
Cum devine „small thinkingul” „big thinking” în industria energiei nucleare? Cosmin Ghiţă observă cum actualul context geopolitic global a subliniat mai mult ca niciodată importanţa unui sistem energetic rezistent, decarbonizat şi independent, având în vedere faptul că securitatea aprovizionării cu energie şi preţurile accesibile pentru cetăţeni şi întreprinderi sunt chestiuni urgente pentru factorii de decizie din întreaga lume. „În contextul actualei crize energetice şi în timpul pandemiei mondiale, energia nucleară şi-a dovedit capacitatea de a genera energie electrică în mod fiabil şi non-stop, asigurând funcţionarea continuă şi rezistentă a serviciilor critice şi menţinând stabilitatea socială, alimentând casele, birourile, şcolile, spitalele şi furnizorii de internet. Electricitatea produsă de flota existenta de centrale nucleare retehnologizate este extrem de competitivă şi rămâne opţiunea cu cel mai mic cost al energiei electrice nu numai în rândul surselor cu emisii reduse de dioxid de carbon, ci şi în rândul tuturor surselor de energie”, spune directorul general al SNN. Astfel, proiectele nucleare de construcţie nouă sunt, de asemenea, competitive din punctul de vedere al costurilor, iar reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR), aflate în prezent în curs de dezvoltare vor aduce avantajul suplimentar al unor costuri iniţiale mai mici şi al unor perioade de construcţie mai scurte. În plus, reactoarele mari, SMR şi reactoarele modulare avansate pot oferi o mare varietate de aplicaţii neelectrice, cum ar fi producţia de hidrogen curat, energia termică pentru încălzire urbană, desalinizare, căldură industrială, precum şi completarea naturii variabile a tehnologiilor regenerabile. „Angajamentul global de a creşte producţia de energie din surse regenerabile va necesita capacităţi suplimentare dispecerizabile cu emisii reduse de carbon pentru a ne echilibra reţelele electrice. Expertiza şi inovarea la nivel mondial în domeniul nuclear ar trebui să fie utilizate pe deplin pentru a ne asigura nevoile energetice actuale şi viitoare. Tranziţia energetică nu este posibilă fără menţinerea şi extinderea rolului energiei nucleare.”
Cosmin Ghiţă observă şi că interesul internaţional faţă de dezvoltarea reactoarelor modulare mici a crescut semnificativ în ultima perioadă. SMR devin din ce în ce mai mult o soluţie optimă, luând în considerare necesitatea de a răspunde nevoilor de securitate energetică şi politicilor de mediu. Marea Britanie, Franţa, Polonia, Cehia, Estonia, Suedia, Belgia, Bulgaria sunt interesate de dezvoltarea SMR. În acelaşi timp, NuScale a semnat deja memorandumuri de colaborare cu companii din diverse ţări europene, cum ar fi KGHM şi PBE, Polonia; Energoatom, Ucraina; Energy Holding, Bulgaria; CEZ, Cehia; etc. „«Small thinking» este în esenţă «big thinking» prin modularitate. SMR-urile permit fabricarea componentelor majore şi transportul acestora pe amplasament. SMR-urile au un proiect mai simplu, trăsături de securitate nucleare sporite şi, implicit, costuri mai reduse şi flexibilitate. SMR-urile pot fi utilizate în reţele mai mici, pieţe energetice mai mici, zone izolate, pot fi adaptate diferitelor zone industriale, aspecte dificile pentru reactoarele de mare capacitate şi, de asemenea pot funcţiona mai bine în mixuri energetice ce au un grad de penetrare a surselor regenerabile mai mare”, explică CEO-ul Nuclearelectrica.
În prezent, energia nucleară reprezintă o componentă a mixului energetic în 13 dintre cele 27 de state membre ale UE, având o pondere de aproximativ 26% din energia electrică produsă la nivelul Uniunii, potrivit datelor oficiale. Legat de scepticisimul unora dintre reprezentanţii statelor lumii de a se orienta spre acest tip de energie, cum ar fi Germania, care a preferat să repornească centrale pe cărbune în contextul energetic actual, Cosmin Ghiţă răspunde: „Este dreptul fiecărui stat în a-şi stabili strategia energetică în baza resurselor de care dispune sau a politicilor energetice pe care le consideră sustenabile pe termen mediu şi lung. În ceea ce priveşte dezvoltarea capacităţilor nucleare, fie că vorbim de reactoare cu o putere instalată mare sau de reactoare modulare mici, un singur lucru este cert: un accident de tipul celui de la Cernobîl nu mai este posibil astăzi, pe niciuna dintre tehnologiile nucleare în operare sau în dezvoltare. Lecţiile învăţate atunci, la care se adaugă preocuparea constantă la nivel de industrie de a avea tehnologii robuste, cu sisteme redundante, pentru a preveni incidente sau accidente înseamnă o diferenţă majoră intre momentul 1986 şi 2022.”
El spune şi că în prezent, industria nucleară este cea mai reglementată la nivel internaţional, beneficiind de îmbunătăţiri multiple pe o perioadă de 30 ani, indiferent de tipul de reactor/tehnologia utilizată. „Securitatea nucleară este prioritatea absolută, toate măsurile, standardele la nivel internaţional, misiunile de evaluare şi planurile de investiţii fiind direcţionate către asigurarea şi menţinerea unui nivel înalt de securitate nucleară.” În ceea ce priveşte situaţia din Ucraina şi îngrijorările referitoare la centrala nucleară de la Zaporojie, aceasta este într-adevăr una sensibilă, crede Cosmin Ghiţă, însă el observă că implicarea organismelor nucleare are o importanţă deosebită în atenuarea potenţialelor riscuri, aşa cum reiese şi din implicarea deosebită a IAEA (Agenţia Internaţională a Energiei Atomice).
Potenţialul nuclear al României, magnet pentru investiţii? „La nivel global, există un interes crescut pentru investiţiile în industria nucleară că răspuns la asigurarea simultană a securităţii energetice, independenţei, protecţiei consumatorului, ţintelor de decarbonare. La interesul strategic şi/sau economic, se adaugă includerea energiei nucleare în taxonomia Comisiei Europene pentru finanţare durabilă”, descrie CEO-ul SNN ceea ce ar putea fi una dintre marile oportunităţi ale României, prin industria pe care el o reprezintă. Astfel, mecanismele de cooperare industrială în principal în domenii complexe precum cel nuclear reprezintă o prioritate la nivel internaţional. „Investiţiile, bonitatea, importurile şi exporturile unor echipamente critice şi a know-how-ului sunt astăzi unele dintre cele mai frecvente dificultăţi. Proiectele energetice strategice (capacităţi noi) şi alimentarea cu energie au o dimensiune de securitate puternică. O alimentare sigură şi constantă necesită diversificarea furnizorilor şi resurselor, o creştere a capacităţii necesită o reţea industrială consolidată care la rândul său vă duce la implicarea şi dezvoltarea unor companii interne mai mici”, crede el.
În calitate de reprezentant al industriei, Ghiţă spune că aceasta are un angajament ferm de a dezvolta atât reactoare de mari dimensiuni, cât şi reactoare modulare mici. Reactoarele la scară mare pot asigura o energie electrică în bandă curată şi la preţuri accesibile iar, în plus, SMR-urile pot asigura flexibilitatea reţelei, precum şi aplicaţii non-electrice, cum ar fi căldura şi hidrogenul. „Ambele sunt necesare pentru a asigura securitatea aprovizionării şi decarbonizarea, iar România are nevoie de noi capacităţi nucleare, are nevoie de energie curată, stabilă şi la preţuri accesibile, ca soluţie pentru realizarea securităţii energetice şi protecţia consumatorilor. De asemenea, România, prin Nuclearelectrica, poate să valorifice expertiza de peste 26 de ani în operarea nucleară la cele mai înalte standarde de siguranţă şi expertiză de peste 50 de ani a industriei nucleare româneşti şi să devină un lider regional în operare, un centru de producţie şi asamblare de componente şi un centru de pregătire a viitoarei generaţii de ingineri nucleari.”
Cosmin Ghiţă oferă şi un argument care se bazează pe cifre în acest sens: pe baza studiului ROMATOM privind capacitatea industriei nucleare româneşti de a participa la dezvoltarea programului nuclear românesc, se estimează că potenţialul de participare a industriei nucleare româneşti, cu referire la bunurile şi serviciile identificate în acest studiu, poate fi evaluat la aproximativ 1-1,6 miliarde de euro, ceea ce ar reprezenta între 25% şi 40% din valoarea totală a contractului de inginerie, procurare, construcţie şi punere în funcţiune. Studiul estimează, de asemenea, că industria locală poate asigura maximum 19.000 de locuri de muncă angajate în dezvoltarea programului nuclear românesc (11.000 de locuri de muncă existente plus 8.000 de locuri de muncă ce pot fi create în cazul în care se primesc comenzi).
Paşii Nuclearelectrica pentru independenţa energetică a României. Valoarea totală a proiectelor de investiţii ale Nuclearelectrica se ridică la 12 miliarde de euro, potrivit lui Cosmin Ghiţă, principalele direcţii fiind atât retehnologizarea şi construcţia de noi reactoare la centrala de la Cernavodă, pregătirea personalului şi dezvoltarea de parteneriate cu universităţi, cât şi dezvoltarea reactoarelor de mici dimensiuni în parteneriat cu americanii de la NuScale. Concret, România, prin Nuclearelectrica, are în plan dezvoltarea a trei proiecte majore de investiţii, complementare, primul în plin proces de derulare, Retehnologizarea Unităţii 1 CNE Cernavodă, integral gestionat de SNN, proiectul unităţilor CANDU şi SMR, în cooperare cu parteneri americani. „Primele două oferă energie curată, în bandă, implicit securitate în furnizare şi disponibilitate sistemului energetic, iar SMR-urile flexibilitate, posibilitatea de a proteja economic şi social zonele cu centrale pe cărbuni scoase din uz, dezvoltare locală, locuri de muncă. Ceea ce un reactor de mare capacitate nu poate face, poate realiza un SMR, între ele realizându-se astfel un echilibru esenţial în producţie şi răspuns la decarbonare şi necesităţi de sistem energetic sau zonale”, detaliază Cosmin Ghiţă.
Proiectul Unităţilor CANDU (Reactoarele 3 şi 4) este prevăzut în Strategia Energetică a României 2019-2030 cu perspectiva anului 2050 precum şi în Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice, ca pilon al independenţei energetice a României şi al îndeplinirii ţintelor de decarbonizare asumate de România în calitate de Stat Membru UE. Proiectul urmează să fie implementat în trei etape; prima fiind etapa pregătitoare, demarată deja de Nuclearelectrica prin capitalizarea şi operaţionalizarea companiei de proiect, Energonuclear SA. Etapa a doua a proiectului va consta în realizarea de lucrări preliminare din Faza 1 a contractului de IPC (Inginerie, Procurare şi Construcţii) şi va avea o durata de 18-24 luni, iar etapa a treia a proiectului constă efectiv în realizarea lucrărilor în şantier de construcţie, montaj şi punere în funcţiune, etapă estimată la 69-78 de luni. Astfel, se previzionează că Unitatea 3 va fi pusă în funcţiune în 2030.
Retehnologizarea Unităţii 1 a centralei de la Cernavodă presupune prelungirea duratei de viaţă a reactorului cu încă 30 de ani (acestea au o durată de viaţă iniţială de 30 de ani). Început în 2017, acest proces de retehnologizare are deja o primă etapă finalizată, iar faza a doua a continuat în iulie 2022 prin semnarea primului contract cu Candu Energy, membră a grupului SNC-Lavalin şi Autoritatea de Proiectare a Unităţii 1 şi OEM (producător de echipamente originale) pentru tehnologia CANDU, în faza a doua a proiectului. Faza a treia a proiectului începe odată cu oprirea Unităţii 1 şi constă în derularea efectivă a lucrărilor din Proiectul de Retehnologizare a U1, în instalaţiile unităţii, precum şi repunerea acesteia în funcţiune, în vederea exploatării comerciale pentru un nou ciclu de funcţionare de 30 de ani, după anul 2028.
În ceea ce priveşte dezvoltarea reactoarelor de mici dimensiuni (SMR) în parteneriat cu americanii de la NuScale, acesta vizează dezvoltarea unei centrale NuScale cu 6 module, 462 MWh, cel mai devreme la nivelul anilor 2027/2028. „Tehnologia nucleară NuScale în bandă, sigură, accesibilă financiar, cu zero emisii de CO2, va fi în principal dezvoltată pe locaţiile fostelor centrale pe cărbune. De la momentul încheierii MOU cu NuScale, în anul 2019, Nuclearelectrica a lucrat constant pentru dezvoltarea acestui proiect”, spune Cosmin Ghiţă. La nivel internaţional, aproximativ 70 de concepte SMR sunt în curs de dezvoltare în diferite etape, având diferenţe tehnologice, diferite niveluri de implementare, precum şi diferite niveluri de licenţiere.
Proiectul din România, de la Doiceşti, este încă în etapa studiilor de amplasament. Recent, în octombrie 2022, Agenţia SUA pentru Comerţ şi Dezvoltare (USTDA) a acordat un grant de 14 milioane de dolari către RoPower, iar acesta va fi folosit pentru studiul preliminar de inginerie şi proiectare (FEED) pentru a avansa proiectul dezvoltării primei centrale nucleare SMR din România. Acest studiu preliminar va include elemente cheie de dezvoltare a proiectului, precum un plan de configurare a amplasamentului, o estimare bugetară şi un plan de execuţie a analizei de impact asupra mediului, detaliază Cosmin Ghiţă.
Grantul de 14 miloane de dolari urmează finanţarii nerambursabile de 1,2 milioane de dolari tot din partea USTDA pentru finanţarea unei evaluări tehnice iniţiale de identificare şi ierarhizare a amplasamentelor potenţiale din România şi filierele ce pot fi utilizate pe acestea. „În urma selectării amplasamentului, România are potenţialul de a implementa primele reactoare modulare mici din Europa şi de a deveni un catalizator pentru implementarea SMR în regiune, în special în alte ţări din cadrul Iniţiativei celor Trei Mări care doresc să îşi consolideze securitatea energetică cu o sursă de energie sigură, stabilă, accesibilă şi curată şi să îşi atingă în acelaşi timp obiectivele de decarbonizare. Fiind printre primele ţări care se alătură demersului de independenţă energetică cu una dintre cele mai avansate tehnologii de energie nucleară, tehnologia inovatoare a reactoarelor modulare mici a NuScale, România va obţine o poziţie de lider şi multiple beneficii socio-economice: are potenţialul de a deveni o bază pentru susţinerea producţiei şi asamblarea componentelor SMR şi un centru de pregătire şi formare a viitorilor operatori şi specialişti”, descrie importanţa acestui proiect Cosmin Ghiţă.
În acest sens, România va dezvolta primul simulator pentru camera de comandă a unui SMR NuScale din Europa, care va fi utilizat pentru formarea noii generaţii de ingineri. Comunitatea din Doiceşti are, de asemenea, potenţialul unor beneficii multiple, în timp ce NuScale şi Nuclearelectrica fac paşi spre implementarea în România, în acest deceniu, a primei centrale electrice NuScale cu 6 module, de 462 Mwe: „Se estimează că centrala electrică NuScale cu 6 module va genera 193 de locuri de muncă permanente, 1.500 de locuri de muncă în construcţii, 2.300 de locuri de muncă în producţie şi va ajuta România să evite producerea a 4 milioane de tone de emisii de CO2 pe an”.
CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL
2022 este anul care ne-a arătat mai mult ca niciodată că viitorul economic al unui stat depinde, în mare parte, de cel energetic şi de felul în care sunt folosite resursele sale. Miza pe securitate şi independenţă energetică reprezintă nu doar o cale de ieşire din criză, ci poate deveni o oportunitate ca România să se transforme într-un jucător important la nivel regional. O demonstrează proiectele de 12 miliarde de euro planificate de Nuclearelectrica pentru următorii ani. Care sunt obiectivele acestor proiecte?
„Prin măsurile adoptate, criza preţului la energie va fi atenuată. În ceea ce priveşte securitatea energetică, în furnizare, protecţia consumatorului din acest punct de vedere, investiţiile în extinderea capacităţilor sunt necesare şi România face paşi importanţi în acest sens”, răspunde, în câteva linii, Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica, referindu-se la felul în care vede el evoluţia sectorului energetic – un domeniu a cărui importanţă a fost demonstrată poate mai mult ca niciodată în anul pe care urmează să îl încheiem.
Dacă anterior, discuţiile despre „mixul energetic” ţineau mai degrabă de specialiştii din industrie, acum aproape că nu există consumator care să nu fie familiarizat cu expresia – ce poate avea un cuvânt atât asupra facturii de acasă, dar şi asupra evoluţiei crizei curente. Aşa cum orice criză naşte însă oportunităţi – şi potenţialul energetic al României este accentuat odată cu acest context – iar Nuclearelectrica (SNN) are un rol major în stabilirea câtorva dintre direcţiile posibile de dezvoltare, ce ar putea transforma piaţa locală într-un hub regional al producţiei de energie curată.
În prezent, Nuclearelectrica este singurul producător de energie nucleară din România şi acoperă aproximativ 20% din consumul naţional de energie, ceea ce reprezintă aproximativ 33% din energia curată a României. Compania deţine Sucursala CNE Cernavodă, care operează două unităţi nucleare CANDU (acestea sunt două dintre cele mai performante unităţi dintre cele peste 400 de centrale nucleare din lume, fiecare dintre acestea are o putere instalată de producţie de 700 MW) şi sucursala FCN Piteşti (o fabrică de combustibil nuclear), şi se află în proces de realizare a unui ciclu integrat al combustibilului prin achiziţionarea unei linii de prelucrare a concentratului de uraniu, pentru a sprijini proiectele de investiţii pe termen lung ale companiei. Ţintele pe termen lung ale companiei sunt ambiţioase. „Scopul este ca după anul 2031, cu încă două unităţi CANDU în operare, să atingem o cotă de piaţă de 36%. La aceasta se adaugă şi 462 MW, capacitate instalată in SMR. Astfel vom acoperi aproximativ 66% din producţia de energie curată a României”, explică Ghiţă.
În acest sens, SN Nuclearelectrica SA are în derulare proiecte de investiţii strategice în valoare estimată de 12 miliarde de euro, printre care: Retehnologizarea Unităţii 1 de la Cernavodă, Proiectul Unităţilor 3 şi 4, dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR) în cooperare cu NuScale, dar şi proiecte suport pentru operarea curentă, cum ar fi o instalaţie de detritiere. „Proiectele de investiţii ale SNN vor contribui cu energie curată la stabilitatea enegetică a României, la dezvoltarea socio-economică, la dezvoltarea industriei nucleare şi la formarea unei noi generaţii de specialişti”, crede el. În ceea ce priveşte emisiile, realizarea proiectelor de investiţii ale SNN vor conduce, după anul 2031, la asigurarea a aproximativ 33% din necesarul de consum şi, estimativ, 66% din energia fără emisii de CO2 la nivel naţional, precum şi la evitarea eliberării în atmosferă a aproximativ 24 de milioane de tone de CO2 anual.
În plus, proiectul reactoarelor modulare mici pe care România îl dezvoltă poate contribui la securitatea energetică a regiunii, prin exemplul de bune practici în dezvoltare şi operare pe care şi-l propun. „De peste 26 ani, România este recunoscută la nivel internaţional pentru standardele înalte de securitate nucleară şi operare la standarde de excelenţă şi performanţă, Unităţile 1 şi 3 fiind în top, pe locurile 1 şi 3 în peste 440 unităţi nucleare la nivel global”, argumentează Cosmin Ghiţă.
De asemenea, adaugă el, România are un lanţ solid de furnizori în industria nucleară cu experienţă de peste 50 ani, o şcoală de ingineri apreciată la nivel internaţional, precum şi un reglementator (CNCAN) pe care îl descrie drept profesionist şi riguros. „Toate acestea sunt atuuri care permit României să ocupe o poziţie de lider în industria nucleară regională şi să devină un hub pentru dezvoltarea şi asamblarea de componente pentru reactoarele modulare mici, centru de pregătire pentru viitorii operatori şi susţinător al ţărilor care au intenţia să îşi dezvolte un program nuclear, înţelegând benefiicile pe termen lung ale acestuia, dar care nu au experienţa necesară în prezent.”
Dincolo de obiectivele mari însă, investiţiile în proiecte de energie nucleară vor avea un efect direct şi asupra buzunarelor consumatorilor. Conform raportului cu privire la costurile energiei electrice, 2020, emis de Agenţia Internaţională pentru Energie (IAE) în colaborare cu Agenţia pentru Energie Nucleară (OECD-NEA) în 2020, retehnologizarea are cel mai scăzut cost al electricităţii dintre toate sursele de energie – în medie 32 de dolari/MWh (comparativ cu 50 de dolari/MWh pentru energia eoliana; 56 de dolari/MWh pentru panourile solare; 91 de dolari/MWh pentru centralele pe cărbune.). Costul energiei generate de capacităţi nucleare noi, de mari dimensiuni, este de 69 de dolari/MWh, în timp ce costul energiei generate de reactoarele modulare mici (SMR) NuScale este 64 de dolari/MWh, la costul forţei de munca din Statele Unite.
Cum devine „small thinkingul” „big thinking” în industria energiei nucleare? Cosmin Ghiţă observă cum actualul context geopolitic global a subliniat mai mult ca niciodată importanţa unui sistem energetic rezistent, decarbonizat şi independent, având în vedere faptul că securitatea aprovizionării cu energie şi preţurile accesibile pentru cetăţeni şi întreprinderi sunt chestiuni urgente pentru factorii de decizie din întreaga lume. „În contextul actualei crize energetice şi în timpul pandemiei mondiale, energia nucleară şi-a dovedit capacitatea de a genera energie electrică în mod fiabil şi non-stop, asigurând funcţionarea continuă şi rezistentă a serviciilor critice şi menţinând stabilitatea socială, alimentând casele, birourile, şcolile, spitalele şi furnizorii de internet. Electricitatea produsă de flota existenta de centrale nucleare retehnologizate este extrem de competitivă şi rămâne opţiunea cu cel mai mic cost al energiei electrice nu numai în rândul surselor cu emisii reduse de dioxid de carbon, ci şi în rândul tuturor surselor de energie”, spune directorul general al SNN. Astfel, proiectele nucleare de construcţie nouă sunt, de asemenea, competitive din punctul de vedere al costurilor, iar reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR), aflate în prezent în curs de dezvoltare vor aduce avantajul suplimentar al unor costuri iniţiale mai mici şi al unor perioade de construcţie mai scurte. În plus, reactoarele mari, SMR şi reactoarele modulare avansate pot oferi o mare varietate de aplicaţii neelectrice, cum ar fi producţia de hidrogen curat, energia termică pentru încălzire urbană, desalinizare, căldură industrială, precum şi completarea naturii variabile a tehnologiilor regenerabile. „Angajamentul global de a creşte producţia de energie din surse regenerabile va necesita capacităţi suplimentare dispecerizabile cu emisii reduse de carbon pentru a ne echilibra reţelele electrice. Expertiza şi inovarea la nivel mondial în domeniul nuclear ar trebui să fie utilizate pe deplin pentru a ne asigura nevoile energetice actuale şi viitoare. Tranziţia energetică nu este posibilă fără menţinerea şi extinderea rolului energiei nucleare.”
Cosmin Ghiţă observă şi că interesul internaţional faţă de dezvoltarea reactoarelor modulare mici a crescut semnificativ în ultima perioadă. SMR devin din ce în ce mai mult o soluţie optimă, luând în considerare necesitatea de a răspunde nevoilor de securitate energetică şi politicilor de mediu. Marea Britanie, Franţa, Polonia, Cehia, Estonia, Suedia, Belgia, Bulgaria sunt interesate de dezvoltarea SMR. În acelaşi timp, NuScale a semnat deja memorandumuri de colaborare cu companii din diverse ţări europene, cum ar fi KGHM şi PBE, Polonia; Energoatom, Ucraina; Energy Holding, Bulgaria; CEZ, Cehia; etc. „«Small thinking» este în esenţă «big thinking» prin modularitate. SMR-urile permit fabricarea componentelor majore şi transportul acestora pe amplasament. SMR-urile au un proiect mai simplu, trăsături de securitate nucleare sporite şi, implicit, costuri mai reduse şi flexibilitate. SMR-urile pot fi utilizate în reţele mai mici, pieţe energetice mai mici, zone izolate, pot fi adaptate diferitelor zone industriale, aspecte dificile pentru reactoarele de mare capacitate şi, de asemenea pot funcţiona mai bine în mixuri energetice ce au un grad de penetrare a surselor regenerabile mai mare”, explică CEO-ul Nuclearelectrica.
În prezent, energia nucleară reprezintă o componentă a mixului energetic în 13 dintre cele 27 de state membre ale UE, având o pondere de aproximativ 26% din energia electrică produsă la nivelul Uniunii, potrivit datelor oficiale. Legat de scepticisimul unora dintre reprezentanţii statelor lumii de a se orienta spre acest tip de energie, cum ar fi Germania, care a preferat să repornească centrale pe cărbune în contextul energetic actual, Cosmin Ghiţă răspunde: „Este dreptul fiecărui stat în a-şi stabili strategia energetică în baza resurselor de care dispune sau a politicilor energetice pe care le consideră sustenabile pe termen mediu şi lung. În ceea ce priveşte dezvoltarea capacităţilor nucleare, fie că vorbim de reactoare cu o putere instalată mare sau de reactoare modulare mici, un singur lucru este cert: un accident de tipul celui de la Cernobîl nu mai este posibil astăzi, pe niciuna dintre tehnologiile nucleare în operare sau în dezvoltare. Lecţiile învăţate atunci, la care se adaugă preocuparea constantă la nivel de industrie de a avea tehnologii robuste, cu sisteme redundante, pentru a preveni incidente sau accidente înseamnă o diferenţă majoră intre momentul 1986 şi 2022.”
El spune şi că în prezent, industria nucleară este cea mai reglementată la nivel internaţional, beneficiind de îmbunătăţiri multiple pe o perioadă de 30 ani, indiferent de tipul de reactor/tehnologia utilizată. „Securitatea nucleară este prioritatea absolută, toate măsurile, standardele la nivel internaţional, misiunile de evaluare şi planurile de investiţii fiind direcţionate către asigurarea şi menţinerea unui nivel înalt de securitate nucleară.” În ceea ce priveşte situaţia din Ucraina şi îngrijorările referitoare la centrala nucleară de la Zaporojie, aceasta este într-adevăr una sensibilă, crede Cosmin Ghiţă, însă el observă că implicarea organismelor nucleare are o importanţă deosebită în atenuarea potenţialelor riscuri, aşa cum reiese şi din implicarea deosebită a IAEA (Agenţia Internaţională a Energiei Atomice).
Potenţialul nuclear al României, magnet pentru investiţii? „La nivel global, există un interes crescut pentru investiţiile în industria nucleară că răspuns la asigurarea simultană a securităţii energetice, independenţei, protecţiei consumatorului, ţintelor de decarbonare. La interesul strategic şi/sau economic, se adaugă includerea energiei nucleare în taxonomia Comisiei Europene pentru finanţare durabilă”, descrie CEO-ul SNN ceea ce ar putea fi una dintre marile oportunităţi ale României, prin industria pe care el o reprezintă. Astfel, mecanismele de cooperare industrială în principal în domenii complexe precum cel nuclear reprezintă o prioritate la nivel internaţional. „Investiţiile, bonitatea, importurile şi exporturile unor echipamente critice şi a know-how-ului sunt astăzi unele dintre cele mai frecvente dificultăţi. Proiectele energetice strategice (capacităţi noi) şi alimentarea cu energie au o dimensiune de securitate puternică. O alimentare sigură şi constantă necesită diversificarea furnizorilor şi resurselor, o creştere a capacităţii necesită o reţea industrială consolidată care la rândul său vă duce la implicarea şi dezvoltarea unor companii interne mai mici”, crede el.
În calitate de reprezentant al industriei, Ghiţă spune că aceasta are un angajament ferm de a dezvolta atât reactoare de mari dimensiuni, cât şi reactoare modulare mici. Reactoarele la scară mare pot asigura o energie electrică în bandă curată şi la preţuri accesibile iar, în plus, SMR-urile pot asigura flexibilitatea reţelei, precum şi aplicaţii non-electrice, cum ar fi căldura şi hidrogenul. „Ambele sunt necesare pentru a asigura securitatea aprovizionării şi decarbonizarea, iar România are nevoie de noi capacităţi nucleare, are nevoie de energie curată, stabilă şi la preţuri accesibile, ca soluţie pentru realizarea securităţii energetice şi protecţia consumatorilor. De asemenea, România, prin Nuclearelectrica, poate să valorifice expertiza de peste 26 de ani în operarea nucleară la cele mai înalte standarde de siguranţă şi expertiză de peste 50 de ani a industriei nucleare româneşti şi să devină un lider regional în operare, un centru de producţie şi asamblare de componente şi un centru de pregătire a viitoarei generaţii de ingineri nucleari.”
Cosmin Ghiţă oferă şi un argument care se bazează pe cifre în acest sens: pe baza studiului ROMATOM privind capacitatea industriei nucleare româneşti de a participa la dezvoltarea programului nuclear românesc, se estimează că potenţialul de participare a industriei nucleare româneşti, cu referire la bunurile şi serviciile identificate în acest studiu, poate fi evaluat la aproximativ 1-1,6 miliarde de euro, ceea ce ar reprezenta între 25% şi 40% din valoarea totală a contractului de inginerie, procurare, construcţie şi punere în funcţiune. Studiul estimează, de asemenea, că industria locală poate asigura maximum 19.000 de locuri de muncă angajate în dezvoltarea programului nuclear românesc (11.000 de locuri de muncă existente plus 8.000 de locuri de muncă ce pot fi create în cazul în care se primesc comenzi).
Paşii Nuclearelectrica pentru independenţa energetică a României. Valoarea totală a proiectelor de investiţii ale Nuclearelectrica se ridică la 12 miliarde de euro, potrivit lui Cosmin Ghiţă, principalele direcţii fiind atât retehnologizarea şi construcţia de noi reactoare la centrala de la Cernavodă, pregătirea personalului şi dezvoltarea de parteneriate cu universităţi, cât şi dezvoltarea reactoarelor de mici dimensiuni în parteneriat cu americanii de la NuScale. Concret, România, prin Nuclearelectrica, are în plan dezvoltarea a trei proiecte majore de investiţii, complementare, primul în plin proces de derulare, Retehnologizarea Unităţii 1 CNE Cernavodă, integral gestionat de SNN, proiectul unităţilor CANDU şi SMR, în cooperare cu parteneri americani. „Primele două oferă energie curată, în bandă, implicit securitate în furnizare şi disponibilitate sistemului energetic, iar SMR-urile flexibilitate, posibilitatea de a proteja economic şi social zonele cu centrale pe cărbuni scoase din uz, dezvoltare locală, locuri de muncă. Ceea ce un reactor de mare capacitate nu poate face, poate realiza un SMR, între ele realizându-se astfel un echilibru esenţial în producţie şi răspuns la decarbonare şi necesităţi de sistem energetic sau zonale”, detaliază Cosmin Ghiţă.
Proiectul Unităţilor CANDU (Reactoarele 3 şi 4) este prevăzut în Strategia Energetică a României 2019-2030 cu perspectiva anului 2050 precum şi în Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice, ca pilon al independenţei energetice a României şi al îndeplinirii ţintelor de decarbonizare asumate de România în calitate de Stat Membru UE. Proiectul urmează să fie implementat în trei etape; prima fiind etapa pregătitoare, demarată deja de Nuclearelectrica prin capitalizarea şi operaţionalizarea companiei de proiect, Energonuclear SA. Etapa a doua a proiectului va consta în realizarea de lucrări preliminare din Faza 1 a contractului de IPC (Inginerie, Procurare şi Construcţii) şi va avea o durata de 18-24 luni, iar etapa a treia a proiectului constă efectiv în realizarea lucrărilor în şantier de construcţie, montaj şi punere în funcţiune, etapă estimată la 69-78 de luni. Astfel, se previzionează că Unitatea 3 va fi pusă în funcţiune în 2030.
Retehnologizarea Unităţii 1 a centralei de la Cernavodă presupune prelungirea duratei de viaţă a reactorului cu încă 30 de ani (acestea au o durată de viaţă iniţială de 30 de ani). Început în 2017, acest proces de retehnologizare are deja o primă etapă finalizată, iar faza a doua a continuat în iulie 2022 prin semnarea primului contract cu Candu Energy, membră a grupului SNC-Lavalin şi Autoritatea de Proiectare a Unităţii 1 şi OEM (producător de echipamente originale) pentru tehnologia CANDU, în faza a doua a proiectului. Faza a treia a proiectului începe odată cu oprirea Unităţii 1 şi constă în derularea efectivă a lucrărilor din Proiectul de Retehnologizare a U1, în instalaţiile unităţii, precum şi repunerea acesteia în funcţiune, în vederea exploatării comerciale pentru un nou ciclu de funcţionare de 30 de ani, după anul 2028.
În ceea ce priveşte dezvoltarea reactoarelor de mici dimensiuni (SMR) în parteneriat cu americanii de la NuScale, acesta vizează dezvoltarea unei centrale NuScale cu 6 module, 462 MWh, cel mai devreme la nivelul anilor 2027/2028. „Tehnologia nucleară NuScale în bandă, sigură, accesibilă financiar, cu zero emisii de CO2, va fi în principal dezvoltată pe locaţiile fostelor centrale pe cărbune. De la momentul încheierii MOU cu NuScale, în anul 2019, Nuclearelectrica a lucrat constant pentru dezvoltarea acestui proiect”, spune Cosmin Ghiţă. La nivel internaţional, aproximativ 70 de concepte SMR sunt în curs de dezvoltare în diferite etape, având diferenţe tehnologice, diferite niveluri de implementare, precum şi diferite niveluri de licenţiere.
Proiectul din România, de la Doiceşti, este încă în etapa studiilor de amplasament. Recent, în octombrie 2022, Agenţia SUA pentru Comerţ şi Dezvoltare (USTDA) a acordat un grant de 14 milioane de dolari către RoPower, iar acesta va fi folosit pentru studiul preliminar de inginerie şi proiectare (FEED) pentru a avansa proiectul dezvoltării primei centrale nucleare SMR din România. Acest studiu preliminar va include elemente cheie de dezvoltare a proiectului, precum un plan de configurare a amplasamentului, o estimare bugetară şi un plan de execuţie a analizei de impact asupra mediului, detaliază Cosmin Ghiţă.
Grantul de 14 miloane de dolari urmează finanţarii nerambursabile de 1,2 milioane de dolari tot din partea USTDA pentru finanţarea unei evaluări tehnice iniţiale de identificare şi ierarhizare a amplasamentelor potenţiale din România şi filierele ce pot fi utilizate pe acestea. „În urma selectării amplasamentului, România are potenţialul de a implementa primele reactoare modulare mici din Europa şi de a deveni un catalizator pentru implementarea SMR în regiune, în special în alte ţări din cadrul Iniţiativei celor Trei Mări care doresc să îşi consolideze securitatea energetică cu o sursă de energie sigură, stabilă, accesibilă şi curată şi să îşi atingă în acelaşi timp obiectivele de decarbonizare. Fiind printre primele ţări care se alătură demersului de independenţă energetică cu una dintre cele mai avansate tehnologii de energie nucleară, tehnologia inovatoare a reactoarelor modulare mici a NuScale, România va obţine o poziţie de lider şi multiple beneficii socio-economice: are potenţialul de a deveni o bază pentru susţinerea producţiei şi asamblarea componentelor SMR şi un centru de pregătire şi formare a viitorilor operatori şi specialişti”, descrie importanţa acestui proiect Cosmin Ghiţă.
În acest sens, România va dezvolta primul simulator pentru camera de comandă a unui SMR NuScale din Europa, care va fi utilizat pentru formarea noii generaţii de ingineri. Comunitatea din Doiceşti are, de asemenea, potenţialul unor beneficii multiple, în timp ce NuScale şi Nuclearelectrica fac paşi spre implementarea în România, în acest deceniu, a primei centrale electrice NuScale cu 6 module, de 462 Mwe: „Se estimează că centrala electrică NuScale cu 6 module va genera 193 de locuri de muncă permanente, 1.500 de locuri de muncă în construcţii, 2.300 de locuri de muncă în producţie şi va ajuta România să evite producerea a 4 milioane de tone de emisii de CO2 pe an”.
Parteneri pentru un inovator global. Prin caracteristicile tehnologiei SMR dezvoltate de ei, compania americană NuScale a devenit inovatorul în ceea ce priveşte tehnologia nucleară, aceasta fiind, de altfel, prima şi singura companie care a primit o certificare, în anul 2020, din partea NRC, reglementatorul SUA. Prin Nuclearelectrica, România a devenit un partener strategic în Europa pentru NuScale, „prin experienţa de peste 26 de ani de operare în siguranţă la standarde ale industriei, lanţul solid de furnizori în industria nucleară cu experienţă de peste 50 ani, şcoală de ingineri apreciată la nivel internaţional, precum şi reglementatorul (CNCAN) profesionist şi riguros. Toate acestea sunt atuuri care permit României să ocupe o poziţie de lider în industria nucleară regional”, subliniază atuurile pieţei locale în viitorul industriei nucleare CEO-ul Nuclearelectrica. Importanţa proiectului realizat prin acest parteneriat poate redefini poziţia pieţei locale în contextul energetic internaţional: „Cu un proiect sigur, autorizat, realizat în baza unei strategii şi calendar ferme, România poate deveni un lider regional prin coagularea unui lanţ local de furnizori-hub producţie/ansamblare şi furnizor de module de tip NuScale către statele din Europa Centrală şi de Est, Nuclearelectrica putând deveni operator regional de tehnologie NuScale; un centru regional de excelenţă în pregătire în operare prin implementarea unui simulator NuScale la Universitatea Politehnica Bucureşti şi lansarea unor programe regionale de pregătire”.
Cum arată viitorul energetic al României şi, de ce nu, de la nivel global? „Viitorul energetic al oricărui stat depinde de valorificarea la timp a resurselor, a expertizei şi de realizarea proiectelor de investiţii. Situaţia actuală ne-a demonstrat că extinderea capacităţilor energetice este primordială. Acestui context i se adaugă obiectivele de decarbonare, aşadar varianta câştigătoare este una a unui mix de resurse care să atingă ambele obiective. În plus, dezvoltarea tehnologică este parte integranta a unui viitor energetic sigur”, conchide Cosmin Ghiţă.
Cosmin Ghiţă, CEO, Nuclearelectrica
„În contextul actualei crize energetice şi în timpul pandemiei mondiale, energia nucleară şi-a dovedit capacitatea de a genera energie electrică în mod fiabil şi non-stop, asigurând funcţionarea continuă şi rezistentă a serviciilor critice şi menţinând stabilitatea socială, alimentând casele, birourile, şcolile, spitalele şi furnizorii de internet. Electricitatea produsă de flota existenta de centrale nucleare retehnologizate este extrem de competitivă şi rămâne opţiunea cu cel mai mic cost al energiei electrice nu numai în rândul surselor cu emisii reduse de dioxid de carbon, ci şi în rândul tuturor surselor de energie.”
Mereu pe plus, şi pentru investitorii în energie
În primele şase luni din 2022, Nuclearelectrica a raportat un profit net de 1,2 miliarde de lei, în creştere cu 216% faţă de perioada similară a lui 2021, în timp ce veniturile s-au majorat cu 127%, la 3,1 miliarde de lei. Veniturile din vânzarea energiei electrice au fost de 3 miliarde de lei, în creştere cu 130% de la an la an. Profitul operaţional (EBITDA) a crescut cu 133%, la 1,7 miliarde de lei, evoluţie datorată în principal creşterii veniturilor din exploatare, notează raportul financiar semestrial al companiei. Pentru întreg anul 2022, Nuclearelectrica şi-a bugetat venituri de 7,1 miliarde de lei, cu peste 120% mai mari faţă de 2021, şi un profit net de 2,25 miliarde de lei, mai mult decât dublu faţă de anul trecut. Din profitul net de 1 miliard de lei din 2021, compania a acordat anul acesta dividende de 596 de milioane de lei, nivel depăşit de doar patru alţi emitenţi – OMV Petrom, BRD, Fondul Proprietatea şi Banca Transilvania. La momentul primirii aprobării din partea acţionarilor, randamentul dividendului era de 4,5%. Valoarea investiţiilor în proiectele în derulare ale Nuclearelectrica a ajuns la peste 12 miliarde de euro, potrivit reprezentanţilor companiei.
Sursa: BM, ZF
Standardele industriei, stabilite prin lecţiile trecutului
Instituţional, ulterior situaţiei de la Fukushima, Comisia Europeană şi Grupul Reglementatorilor Europeni ai Societăţii Nucleare au decis că securitatea nucleară a centralelor nucleare din Europa să fie revizuită pe baza unor evaluări transparente şi extinse. Evaluările periodice realizate dovedesc faptul ca Unităţile 1 si 2 de la CNE Cernavodă îndeplinesc cerinţele de securitate nucleară stabilite prin proiect. Din punct de vedere tehnic, atât în faza de proiectare şi construcţie, cât şi în faza de exploatare au fost urmate cele mai înalte standarde internaţionale aplicabile în domeniu, ceea ce a condus în timp la performanţă internaţională. Implementarea programelor de mentenanţă şi a unui program continuu de îmbunătăţire a proiectului centralei a permis exploatarea centralei la un factor de capacitate peste 90%. În cel mai recent clasament modial al centralelor nucleare, realizat în funcţie de factorul de capacitate atins de fiecare centrală de la punerea ei în funcţiune, Unitatea 2 ocupă locul 1, la nivel global, cu un factor de capacitate de 93.3%, iar Unitatea 1 ocupa locul 3 cu un factor de capacitate de 89,7%, România ocupând primul loc la nivel global dintr-un total de 440 reactoare. SNN/CNE Cernavodă este afiliată la mai multe organizaţii internaţionale, prin aceste afilieri având acces la cele mai noi rezultate ale cercetărilor în domeniile specifice tehnologiei CANDU (prin Candu Owner’s Group-COG) şi la studii inginereşti aplicabile la nivelul industriei nucleare.
De ce energie nucleară?
În vederea argumentării strategice a industriei în viitorul energetic global, Cosmin Ghiţă, CEO-ul Nuclearelectrica aminteşte că, în cadrul COP27 (cea mai recentă conferinţă axată pe schimbările climatice a Naţiunilor Unite), reprezentanţii industriei nucleare, prin asociaţia NuclearEurope, au prezentat declaraţia comună în sprijinul rolului pe care energia nucleară trebuie să îl joace în remodelarea paradigmei şi a politicilor energetice în viitor. Printre aspectele pe care reprezentanţii industriei nucleare europene le au în vedere, susţinute şi de Nuclearelectrica, se află:
1. Energia nucleară este o sursă de energie sigură, accesibilă şi curată, disponibilă 24/7, cu o experienţă operaţională vastă, care contribuie la decarbonizarea economiilor lumii de mai bine de jumătate de deceniu şi care furnizează în prezent peste 10 % din energia electrică consumată la nivel mondial;
2. Energia nucleară are cele mai mici emisii de CO2 pe ciclu de viaţă per kWh dintre toate sursele de energie (6g/kWh), iar uraniul este abundent şi bine distribuit în întreaga lume. Costul combustibilului reprezintă doar o mică parte din costul energiei electrice generate, astfel încât energia nucleară poate permite un cost stabil al energiei electrice pentru cetăţeni, administraţia publică, industrie, agricultură şi toate celelalte activităţi umane care depind de electricitate;
3. În ultimii 50 de ani, energia nucleară a evitat aproximativ 74Gt de emisii de CO2, ceea ce reprezintă aproape doi ani din totalul emisiilor globale legate de energie;
4. În contextul actualei crize energetice şi în timpul pandemiei mondiale, energia nucleară şi-a dovedit capacitatea de a genera energie electrică în mod fiabil şi non-stop, asigurând funcţionarea continuă şi rezistentă a serviciilor critice şi menţînând stabilitatea socială, alimentând casele, birourile, şcolile, spitalele şi furnizorii de internet. Electricitatea produsă de flota existentă de centrale nucleare retehnologizate este extrem de competitivă şi rămâne opţiunea cu cel mai mic cost al energiei electrice nu numai în rândul surselor cu emisii reduse de dioxid de carbon, ci şi în rândul tuturor surselor de energie.Proiectele nucleare de construcţie nouă sunt, de asemenea, competitive din punct de vedere al costurilor, iar reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR), aflate în prezent în curs de dezvoltare, vor aduce avantajul suplimentar al unor costuri iniţiale mai mici şi al unor perioade de construcţie mai scurte. În plus, reactoarele mari, SMR şi reactoarele modulare avansate pot oferi o mare varietate de aplicaţii neelectrice, cum ar fi producţia de hidrogen curat, energia termică pentru încălzire urbană, desalinizare, căldură industrială, precum şi completarea naturii variabile a tehnologiilor regenerabile;
5. Angajamentul global de a creşte producţia de energie din surse regenerabile va necesita capacităţi suplimentare dispecerizabile cu emisii reduse de carbon pentru a ne echilibra reţelele electrice. Expertiza şi inovarea la nivel mondial în domeniul nuclear ar trebui să fie utilizate pe deplin pentru a ne asigura nevoile energetice actuale şi viitoare. Tranziţia energetică nu este posibilă fără menţinerea şi extinderea rolului energiei nucleare.
Un parteneriat prolific
România îşi va dezvolta capacităţile nucleare în cadrul acordului interguvernamental de cooperare România-SUA. Proiectele vizate de acest acord sunt în diferite stadii de dezvoltare. Pentru dezvoltarea Unităţilor 3 şi 4 ale centralei de la Cernavodă de pildă, Exim US a emis două scrisori de interes pentru susţinerea financiară a proiectului. Pe baza informaţiilor preliminare prezentate, EXIM va putea lua în considerare finanţarea până la 50 de milioane de dolari din contractul de export al SUA pentru servicii tehnice de preproiect ca parte a programului Engineering Multiplier Program (EMP) şi până la 3 miliarde de dolari din contractul de export al SUA pentru servicii de inginerie şi de management de proiect pentru contractul de finalizare a Unităţilor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă. Iar pentru proiectul reactoarelor modulare mici, USTDA a alocat un grant în valoare de 14 milioane de dolari pentru o nouă etapă a programului de dezvoltare a reactoarelor modulare mici în România de către NuScale – Etapa Preliminară a Studiilor de inginerie şi proiectare pentru proiectul SMR din România. Acest grant este ulterior grantului de 1,2 milioane de dolari aferent studiilor iniţiale privind selectarea amplasamentului.
Cum a atras România atenţia investitorilor americani? Rezultatele prezentului sunt rezultatul unor colaborări istorice, după cum explică Cosmin Ghiţă. „România şi SUA au o cooperare de lungă durată în industria nucleară, începută în anii ‚80. Nuclearelectrica este afiliată la centrul WANO din Atlanta, am lucrat de-a lungul timpului cu furnizori de echipamente şi servicii, iar scopul nostru este să lucrăm cu cei mai buni în domeniu pentru a dezvolta proiecte nucleare robuste şi la timp.”
Beneficiile extinderii capacităţilor nucleare, potrivit Nuclearelectrica:
1. Evitarea emisiilor de CO2;
2. Dezvoltare economică naţională şi locală;
3. Dezvoltarea lanţului de furnizare la nivel naţional, implicit dezvoltare economică extinsă ca rezultat direct;
4. Crearea de slujbe. Cu patru unităţi CANDU în operare şi SMR, după 2031, am putea ajunge la aproximativ 23.000 de locuri munca, directe şi indirecte;
5. Dezvoltarea comunităţilor;
6. Din perspectiva consumatorului, un preţ sustenabil, securitate energetică şi independenţă energetică, cu atât mai mult cu cât vedem implicaţiile contextului actual.
