BusinessMagazin

Tag: energia ruseasca

  • Se va reîntoarce cel mai sărac stat din UE, la energia rusească?

    Guvernul bulgar a decis recent să accepte doar una dintre livrările de GNL agreate cu compania america­nă Cheniere deşi preţul era cu aproape 30 de euro sub cel oferit pe bursele europene de gaze, relatează Euractiv. Actualul guvern interimar, desemnat de preşedintele Rumen Radev, este acuzat că ar încerca să reia negocierile cu Gazprom.

    Bulgaria şi Polonia au fost prime­le ţări europene către care gigantul rus Gazprom şi-a suspendat livrările de gaze după ce acestea au refuzat să plătească cu ruble. Autorităţile din Sofia asigură aproximativ o treime din necesarul de gaze cu un contract pe termen lung cu Azerbaidjan, însă alte livrări se bazează pe contracte pe termen scurt.

    În iunie, în ultimele zile în care s-a aflat la putere, guvernul proocci­dental condus de Kiril Petkov a negociat livrarea a şapte încărcături de GNL din SUA cu asistenţa Comisiei Europene.

    Livrările de gaze americane ar fi acoperit aproximativ jumătate din can­tităţile care îi lipsesc Bulgariei. Însă guvernul lui Petkov a fost demis, alegeri parlamentare anticipate fiind programate pentru 2 octombrie. Ministrul interimar al energiei Rosen Hristov a explicat că oferta de GNL a fost respinsă pentru că rezervarea de sloturi GNL în Turcia şi Grecia este costisitoare.

    Hristov a arătat că Bulgaria poa­te găsi gaze, însă problema este le­gată de preţurile ridicate. Scopul guvernului bulgar este de asigurare a unei aprovizionări sistematice cu gaze prin conducte, a precizat acesta.

    Săptămâna viitoare, negocieri cu trei companii din Turcia vor avea drept obiectiv obţinerea de oferte fixe pentru livrare timp de 6 până la 12 luni. Vor fi purtate de asemenea negocieri de creştere a livrărilor de gaze azere, însă preţul va fi diferit de cel din contractul actual.

    Formaţiunea proeuropeană Bulgaria Democratică a explicat că guvernul vrea să aducă energia bul­gărească într-o situaţie în care Gazprom rămâne o alternativă.

    Sute de bulgari au ieşit în stradă recent în Sofia, exprimându-şi teme­rile că guvernul interimar ar putea da deoparte politicile guvernului ante­rior prooccidental şi reveni la legă­turi energetice apropiate cu Rusia, po­trivit Euronews.

    Interfax indica la începutul lunii august că Bulgaria îşi continuă ne­gocierile cu Gazprom pentru relua­rea livrărilor de gaze ruseşti.

    La începutul lunii iunie, vicepremierul Assen Vassilev declarase în faţa parlamentului că Bulgaria nu va mai negocia niciodată cu gigantul rus Gazprom, adăugând că contractul cu compania expiră la finalul anului.

    O reînnoire a relaţiilor energetice dintre Bulgaria şi Rusia ar avea consecinţe atât pentru Bulgaria, cât şi pentru UE, avertizează Genady Kondarev, senior associate la E3G, un think tank ce activează în domeniul schimbărilor climatice, într-o opinie publicată de Euractiv.

    Prin reluarea livrărilor de gaze, Rusia ar putea lua Bulgariei orice şansă de obţinere a unor importuri alternative. Bulgaria nu ar mai avea nicio putere de a evita un scenariu în care Gazprom reia livrările până când ţara îşi pierde sursele alternative, oprindu-şi mai apoi din nou livrările.

    Însăşi începutul negocierilor ar putea submina solidaritatea şi unitatea europeană, potrivit lui Kondarev.

  • Surpriză de proporţii: Noua armă împotriva energiei ruseşti. Fiecare dintre noi am putea fi obligaţi să o avem

    Anual europenii plătesc 100 de miliarde de euro pentru combustibilii fosili din Rusia, planul Comisiei Europene de a reduce dramatic această dependenţă, REPowerEU, ba­zân­du-se pe accelerarea investiţiilor în energia verde în următoarea decadă. 

    Anual europenii plătesc 100 de miliarde de euro pentru combustibilii fosili din Rusia, planul Comisiei Europene de a reduce dramatic această dependenţă, REPowerEU, ba­zân­du-se pe accelerarea investiţiilor în energia verde în următoarea decadă. Mai mult, unele investiţii, cum sunt pa­nou­rile solare pe clădiri ar putea avea un caracter obligatoriu.

    „Comisia Europeană a prezentat pe 18 mai, planul REPowerEU – răspunsul său la situaţia dificilă şi la perturbările cauzate pe piaţa mondială a energiei de invadarea Ucrainei de către Rusia. Există două argumente principale în favoarea transformării urgente a sistemului energetic european: necesitatea eliminării dependenţei UE de combustibilii fosili din Rusia, care sunt utilizaţi ca armă economică şi politică şi pentru care contribuabilii europeni plătesc aproape 100 mld. euro pe an, şi necesitatea gestionării crizei climatice“, a anuţat Comisia Europeană. Măsurile incluse în planul REPowerEU pot permite realizarea acestui obiectiv, prin realizarea de eco­no­mii de energie, prin diversificarea aprovizionării cu ener­gie şi prin dezvoltarea accelerată a energiei din surse rege­ne­rabile care ar urma să înlocuiască combustibilii fosili în lo­cuinţe, în industrie şi pentru generarea de energie electrică.

    Pe zona de producţie de energie verde, Comisia propune ridicarea ţintei privind ponderea energiei verzi de la 40% la 45% în 2030. Unul dintre elementele de noutate este o propunere ca în cazul unor clădiri montarea de panouri solare să devină obligatorie. Statisticile europene arată că în 2025 România ar putea avea printre cei mai mulţi angajaţi în domeniul energiei solare la nivel european, urmând să intre în aceeaşi ligă cu economii majore precum Germania, Franţa şi Polonia.

    „Dacă ne uităm la pieţele din UE care vor avea contribuţii semnificative la crearea de noi joburi până în 2025, vedem un tablou destul de diferit faţă de cel de azi (dominat de Polonia, Germania, Spania, Olanda, Grecia, Franţa şi Italia). Germania este de aşteptat să devină cea mai mare piaţă de energie solară la nivelul anului 2025, cu  137.000 de oameni lucrând în acest domeniu, într-un scenariu mediu“,  se arată în studiul EU Solar Jobs 2021 realizat de Solar Power Europe. Surpriza vine din partea României, care, potrivit statisticilor Solar Power Europe, are toate şansele să ajungă una dintre cele mai mari pieţe pentru joburile de energie solară. În cel mai optimist scenariu, numărul locurilor de muncă ar putea ajunge la peste 54.000 de joburi solare.

    „Alături de Franţa, Spania, Grecia şi Olanda, care sunt deja pe lista celor mai mari angajatori pe zona de energie solară, o surpriză, pentru unii, va fi prezenţa României în acest top 7. Credem că piaţa din România va ajunge la ordinul de GW la acel moment, 2025, cu o pondere semnificativă a sistemelor solare de acoperiş şi o disponibilitate mai mare de forţă de muncă la un cost mai scăzut faţă de alte pieţe europene de dimensiuni similare”, se mai arată în studiu.

    Dincolo de energia solară, accelerarea şi simplificarea procesului de avizare a proiectelor de energie verde în general este una dintre principalele măsuri care pot duce la creşterea capacităţii instalate în regenerabile.