BusinessMagazin

Tag: Enayati Medical City

  • Ce spun privaţii din sistemul de sănătate. Sănătatea este o prioritate şi trebuie gândită la nivel de strategie. Nu poţi face performanţă în medicină dacă nu ai un sistem care să ofere servicii de calitate

    ♦ Zilele Enayati Medical City este un forum organizat de medicul Wargha Enayati, fondatorul oraşului medical Enayati Medical City ♦ „Este importantă colaborarea public-pri­vat dar inclusiv colaborarea între privaţi.“

    Sănătatea este o prioritate şi trebuie gândită la nivel de strategie la nivel naţional pentru a creşte accesul pacienţilor la servicii. Nu poţi face perfor­manţă în medicină dacă nu ai un sistem care să ofere servicii de calitate, este una din concluziile speakerilor din sistemul privat de sănătate prezenţi în prima zi a evenimentului „Zilele Enayati Medical City“, un forum organizat de medicul Wargha Enayati, fondatorul oraşului medical Enayati Medical City.

    Prima zi a acestui forum a adus la masa discuţiilor reprezentanţi din mediul privat, Medlife, Gral Medical, Affidea, grupul medical Nord, Monza, Amethyst şi alţii dar şi profesori doctori şi inclusiv Confederaţia Concordia, ce reuneşte unele dintre cele mai puternice companii şi organizaţii patronale din România.

    „Este importantă colaborarea public-pri­vat dar inclusiv colaborarea între privaţi. La noi acum este one man show, dar poate găsim puncte mai multe între noi. Trebuie să vedem ce avem de făcut şi să existe o colaborare la nivelul nostru“, a spus Wargha Enayati, fondatorul oraşului medical Enayati Medical City.

    Medicul cardiolog Wargha Enayati, care a ajuns în România în plin regim comunist, în urmă cu 40 de ani, deschidea în 1995 Centrul Medical Unirea, un cabinet de cardiologie, într-un bloc pe Splaiul Unirii, din ceea ce avea să devină ulterior reţeaua Regina Maria, al doilea cel mai mare jucător de pe piaţa serviciilor medicale private. În 2015, după 20 de ani în fruntea reţelei pe care a fondat-o pe piaţa locală, a ieşit din acţionariatul Regina Maria după ce şi-a vândut acţiunile unui fond de investiţii.

    „Cred că în România sunt câteva companii mari care au făcut o schimbare în medicină. Cunosc foarte bine piaţa din jurul României, din Ungaria, Serbia, Bulgaria, Croaţia, Republica Moldova, Slovenia, cunosc toţi marii operatori privaţi de sănătate de acolo iar în România primii trei jucători fac mai mult decât oricare dintre aceste ţări cu întregul sistem privat la un loc. Sistemul privat din România este de departe cel mai dezvoltat, dublu faţă de oricare vecin. Mă refer doar la primii trei jucători de la noi, nu la tot sistemul“, a spus Mihai Marcu, preşedintele Medlife. El a precizat că dezvoltarea a venit pe fondul concurenţei din mediul privat, al investi­ţiilor în roboţi, echipamente de laborator, radioterapie în oncologie, segmente în care sistemul privat a investit mult.

    „A investit şi cel public, dar haotic şi sunt echipamente nefolosite. (…) Trebuie să folosim orice oportunitate să spunem care sunt nevoile sistemului, din păcate nu prea suntem băgaţi în seamă de guvernanţi, de Ministerul Sănătăţii.“

    El a mai subliniat că dacă România nu va avea cinci spitale publice regionale cu adevărat relevante în care să se trateze pacienţii crede că se va răsfrânge acest lucru în calitatea vieţii. „Avem nevoie de acest lucru, se întâmplă în toate oraşele civilizate. Sistemele publice din Vest au spitale universitare absolut uriaşe, nu am putea să stăm fără spitale de urgenţă, sunt şi acum, dar trebuie întărite şi trebuie întărit învăţământul din sănătate.“

    Pe de altă parte, Robert Şerban, proprietar al Gral Medical, specializat în servicii pe oncologie, spune că în opinia lui sistemul public şi privat trebuie să lucreze împreună, privaţii reuşesc să acopere o nevoie, iar sistemul de stat trebuie să acopere o altă parte din nevoia publicului. „Dacă nu se înţelege că sănătatea este o prioritate şi nu se gândeşte la nivel de strategie o să fie o problemă, noi am reuşit să acoperim ce nu a reuşit să acopere în partea de strategie sistemul public. De asta a fost dezvoltarea pe partea de laborator şi radioterapie. Este o zonă în plină dezvoltare pentru că incidenţa pe cancer creşte foarte mult“.

    Şi Luca Militello de la grupul Monza a subliniat că nu poţi face performanţă în medicină dacă nu ai un sistem care să ofere servicii de calitate.

    „Medicina se face prin cultură, prin informare, prin schimbul de idei. Am mers bine până înainte de COVID chiar şi în timpul pandemiei, când am tratat pacienţi cu boală COVID-19. Deci un exemplu de cum pot colabora privatul cu statul“.

    Competiţia este esenţială în piaţă, a precizat Ada Palea de la Grupul Medical Nord.

    „Ne dorim să aducem plusvaloare în sistemul medical. Pacientul român are o lipsă de încredere în sistemul medical, nu poate fi ignorată, nu vine din cauza lipsei de tehnologie sau a lipsei de profesionişti, vine din interacţiunea pe care o are cu sistemul medical“.

    În România există o tensiune între sistemul public şi sistemul privat dată de creşterea exponenţială a sistemului privat, este nevoie de o clarificare mai devreme sau mai târziu în ceea ce priveşte finanţarea şi complementaritatea, clarificarea asta este bine să fie aşezată şi nu dezorganizată, pentru că ea va avea loc şi cu toţii am prefera ca ea să se întâmple structurat, a spus Radu Burnete, directorul executiv la Confederaţia Concordia. Sistemul de sănătate poate să vină alături de alte sectoare în cadrul Concordia, dar în primul rând trebuie să aibă propriul “club”, potrivit lui. „Mesajul este că dacă nu faceţi propriul club şi nu puneţi resursele pentru a avea această discuţie cu sistemul public va fi greu să vă faceţi ascultaţi şi să rezolvaţi aceste probleme. O dată ce aveţi clubul puteţi să veniţi alături, pentru că ceea ce faceţi este de folos întregii economii. România are cel mai mare număr de oameni ce ies din câmpul iar cei care rămân sunt cu multe probleme, mai puţini productivi“, a mai subliniat el.

  • Un serviciu indispensabil

    Într-o vreme în care competiţia pentru atragerea şi păstrarea oamenilor în companie este acerbă, includerea în pachetul de angajare a unui beneficiu extrasalarial din zona medicală, cum sunt abonamentele Concierge Medical oferite de Enayati Medical City, devine imperativă. Ce avantaje oferă un astfel de serviciu angajaţilor?

     

    Avem o rată de consum destul de ridicată, pentru că am încurajat prezenţa cel puţin la controalele anuale. Am trecut şi prin perioada pandemiei, doi ani în care probabil că sănătatea a fost mult mai atent evaluată şi mult mai în atenţia oamenilor. Pe fondul unei anxietăţi ridicate şi al stresului asociat cu pandemia, şi colegii mei s-au îndreptat mai des către partenerul nostru medical, deci a crescut consumul. M-aş fi îngrijorat dacă nu ar fi consumat abonamentul, dacă nu ar fi apelaţi medicii, pentru că noi îi încurajăm pe colegi să meargă în primul rând pentru prevenţie, să meargă pentru controale anuale, să vadă dacă totul e în regulă”, a povestit în cadrul emisiunii BM Medical City News Ramona Simulescu, HR Director, NEPI Rockcastle, referindu-se la parteneriatul încheiat de compania pe care o reprezintă cu Enayati Medical City, primul oraş medical din România, parteneriat prin care au inclus în pachetul de beneficii extrasalariale abonamentele Concierge Medical.

    La rândul său, Ana Maria Marian, Managing Partner, Concierge Medical, Enayati Medical City, notează că acest abonament e gândit în aşa fel încât să acopere cam 95% din serviciile de policlinică de care o persoană ar putea să aibă nevoie pe parcursul unei vieţi, asigurând acces nelimitat la orice consultaţie, indiferent de specialitate şi acoperind şi câteva sute de teste de laborator. „Acoperă investigaţii scumpe cum ar fi mamografia, computerul tomograf sau chiar RMN-ul, partea de recuperare medicală şi chiar programe de check-up personalizate. Dar ce este foarte important este că toate aceste servicii la care abonatul nostru are acces sunt accesate pe baza recomandării unui Concierge Doctor.” Urmând acest traseu, continuă ea, abonatul are acces în maximum trei zile lucrătoare la o programare indiferent de specialitate, şi are totodată acces la orice medic, indiferent dacă vorbim despre un medic primar supraspecializat într-o problemă anume, profesor sau medic din străinătate. „Abonaţii noştri au acces la toată plaja de medici cu garantarea programării în trei zile.”

    Legat de criteriile în baza cărora au ales Enayati Medical City drept partener, Ramona Simulescu menţionează în primul rând faptul că au acces la o reţea mai largă decât a unui singur furnizor de servicii medicale, precum şi existenţa unui Concierge Medic, al acestui doctor care se ocupă de echipă şi le oferă un confort foarte mare ştiind că pot suna pe cineva care are competenţe medicale şi că persoana respectivă le răspunde repede şi îi cunoaşte. „E mai simplu dacă vă dau un exemplu: am colegi care îmi spun că sună medicul Concierge pentru o problemă medicală şi în conversaţia respectivă medicul Concierge îi întreabă şi cum se simte copilul, cum e mers cu tratamentul X,Y, Z. Deci e un sentiment de familiaritate pe care e foarte greu să îl obţii. N-am reuşit să găsesc genul ăsta de apropiere de la un cadru medical în alte părţi.” Menţionează, de asemenea, şi încrederea pe care a avut-o de la bun început în cei care urmau să le fie parteneri. „Mi se pare că e genul de serviciu în care chiar trebuie să te duci cu foarte multă încredere, pentru că, până la urmă, noi punem sănătatea angajaţilor în mâna acestui partener. Acesta a fost un element important, îi ştiam pe oameni şi în decursul experienţei mele de lucru cu ei construiseră încredere, adică demonstraseră că pot să facă lucruri bune.” Un alt element spune că a fost faptul că beneficiau de atenţie dedicată şi că avea certitudinea că cineva se va ocupa îndeaproape de colegii săi atunci când au probleme medicale. „Ştiam că cineva răspunde şi o să le preia cazul, o să-i urmărească şi o să-i însoţească până când, în cel mai fericit caz, problema se termina.” Un alt criteriu a fost reţeaua. „E important, şi pentru mine asta a fost un element de noutate, faptul că puteam să accesăm un serviciu în cadrul căruia colegii mei să poată să se îndrepte către medici, către competenţă, specializare, fără limitele unei clinici, fără graniţele oferite sau cumva impuse de o singură clinică-partener.” Şi poate al patrulea factor, adaugă ea, „care este şi acesta foarte important”, a fost opţiunea de a avea pentru cazurile mai complicate, servicii de Second Opinion şi acces inclusiv la medici din afara ţării. „Din fericire n-am avut multe situaţii, dar măcar ştim că dacă se va întâmpla vreodată să avem colegi care au cu adevărat nevoie să putem să accesăm rapid şi cu uşurinţă o opinie a unui specialist.”

    Ana Maria Marian, Managing Partner, Concierge Medical, Enayati Medical City: „Următorul pas foarte interesant ar fi să vedem în ce măsură reuşim să facem şi ceva internaţional. Am văzut că în ţări precum Germania, Anglia, Cehia conceptul de Concierge Medical a început să prindă contur în ultimii ani şi este foarte interesant.”

    Echipa locală a Nepi Rockcastle numără peste 250 de angajaţi, cu o medie de vârstă în jurul a 35 de ani. „Deci în general avem colegi care au familie, mulţi dintre ei, şi copii. Angajaţii noştri au peste 100 de copii”, notează Ramona Simulescu. Din acest motiv, împreună cu Enayati Medical City au deschis posibilitatea ca angajaţii să-şi poată abona şi partenerii de viaţă sau chiar şi părinţii. „Luând pulsul angajaţilor şi cerându-le feedback am observat că era o îngrijorare şi în ceea ce-i priveşte fie pe partenerii de viaţă, fie pe părinţi. Fiind oameni în general în media de vârstă 30-35, cu familii, evident că îngrijorarea sau grija pentru sănătate se extinde pentru că acum ne cresc copiii, poate ne îmbătrânesc părinţii, şi atunci vrem să-i ştim pe toţi în siguranţă. Şi le-am oferit posibilitatea asta, am avut şi deschiderea partenerului nostru şi atunci pot să se aboneze şi ceilalţi membri de familie în nişte condiţii similare cu cele pe care le oferim noi.”

    Ca om de HR, ea spune că oferirea unui abonament medical în pachetul de beneficii extrasalariale este, cu siguranţă, un avantaj. „Probabil că serviciile medicale, alături de tichetele de masă, sunt ceva ce angajatul se aşteaptă să fie acolo. Şi apoi urmează alte beneficii, introduse mai recent, după pandemie – din zona de flexibilitate, de alegere a timpului de lucru. Acestea sunt beneficii mai noi pe care angajaţii şi le doresc din ce în ce mai mult. Eu cred că, dacă pachetul de beneficii nu include un element de servicii medicale, devine un dezavantaj.”

    Ramona Simulescu spune că a observat chiar şi personal economiile realizate de când compania din care face parte a apelat la serviciile de Concierge Medical oferite de Enayati Medical City. „Până la urmă eu vorbesc aici din papucii abonatului, dar într-adevăr primim şi feedback. În dimineaţa în care mă îndreptam către dumneavoastră am primit un mesaj de la o colegă care tocmai ce terminase o programare şi îmi spunea că îşi făcuse nişte calcule şi se gândeşte că a economisit în jur de 400 de lei pentru că are acest abonament”, oferă un exemplu. În plus, adaugă ea, colegii săi, în momentul în care apelează la serviciile medicale şi au discuţii cu concierge medicul, ajung să facă investigaţii în clinici considerate de top din România. „Dacă nu eşti în cadrul unui astfel de abonament şi trebuie să iei deciziile singur, oamenii se gândesc de două ori pentru că în momentul de faţă în România, şi nu numai, costurile serviciilor medicale sunt destul de sus. Şi atunci, pe măsură ce sunt expuşi şi înţeleg şi văd ce economii fac, cred că apreciază cu atât mai mult beneficiul ca fiind unul real.”

     

    Perspective internaţionale

    Potrivit Anei Maria Marian, când vorbim despre zona corporate, preţurile acestui tip de abonament depind atât de volume, cât şi de acoperirile incluse în pachete. Potrivit ei, un preţ mediu este undeva la 35-40 de euro/persoană/lună, dar poate să meargă până la 95 de euro de persoană pe lună. În momentul de faţă, Enayati Medical City are, în zona de servicii Concierge Medical, 25.000 de abonaţi, majoritatea pe zona corporate.

    Ea spune că majoritatea clienţilor de pe acest segment în zona corporate sunt fondurile de investiţii, companiile din zona financiară, din banking, IT, telecom şi multe firme de avocatură „sau firme mai micuţe care, subliniază ea, valorizează într-adevăr acest beneficiu medical şi înţeleg de ce este important să dai angajatului un serviciu medical pe care la modul real să îl simtă ca un beneficiu. Pentru că, adaugă ea, sunt foarte multe situaţii în care companiile iau, de pildă, o decizie pe baza preţului şi aleg cel mai ieftin abonament sau cea mai ieftină asigurare, din dorinţa de a face anumite economii, dar surpriza apare în momentul în care beneficiul de fapt nu e un beneficiu, ci se transformă chiar în opusul acestuia. „Şi asta pentru că angajatul, atunci când are nevoie de serviciul medical, trebuie să aştepte foarte mult, uneori chiar şi săptămâni pentru a obţine o programare. Nu are pe nimeni care să îl ghideze în sistem şi merge la 3, 4 sau 5 medici şi problema este tot nerezolvată. Sau dacă vrea să aibă acces la un medic anume observă că de fapt nu este acoperit de abonament şi trebuie să scoată bani din buzunar pentru asta.”

    În momentul de faţă, Enayati Medical City are acoperire naţională, abonaţii din portofoliul companiei având acces la serviciile medicale atât în Bucureşti cât şi la nivel naţional, prin clinici partenere care, pe acelaşi model ca şi în Bucureşti, sunt atent selectate şi filtrate. În continuare, spune Ana Maria Marian, următorul pas foarte interesant pentru companie ar fi „să vedem în ce măsură reuşim să facem şi ceva internaţional. Probabil că acesta ar fi următorul pas fiindcă am văzut că în ţări precum Germania, Anglia, Cehia conceptul de Concierge Medical a început să prindă contur în ultimii ani şi este foarte apetisant.” Bineînţeles că acolo, adaugă ea, este o altă piaţă în care întreaga structură a sistemului medical e diferită, asigurările private sunt mult mai prezente, asigurările de sănătate, dar pacienţii apreciază din ce în ce mai mult relaţia directă dintre ei şi medic.

    „Şi atunci cred că este un concept la care ne putem gândi şi vedem care sunt paşii următori pentru dezvoltarea internaţională.” Mai concret şi mai aplicat, spune că acum analizează împreună cu echipa să vadă în ce măsură serviciile de spitalizare oferite în cadrul Enayati Medical City pot să devină o parte a acestor abonamente. „Şi aici vorbim atât de servicii de chirurgie, de cazuri medicale complexe în care pacientul, începând de la primele consultaţii şi investigaţii, până la chimioterapie, radioterapie sau chirurgie are nevoie de servicii care să fie integrate, şi vedem în ce măsură putem oferi şi această acoperire în abonament, dar şi de cazuri medicale non chirurgicale, aceasta fiind cumva o premieră pe piaţa privată din România: cazuri nonchirurgicale, dar complexe, de bolnavi cronici care de obicei au nevoie de o abordare interdisciplinară.” Este nevoie de o echipă care să stea la capul pacientului şi să analizeze atent totul pentru identificarea diagnosticului corect şi ulterior pentru tratament şi recuperare, încheie ea.

  • Antreprenorul care a reuşit în România ceea ce autorităţile nu au putut: lansează un întreg oraş medical, construit în doar doi ani. Unde se află acesta?

    Medicul antreprenor Wargha Enayati, cunoscut pentru deschiderea primei clinici private din România, dar şi pentru introducerea abonamentelor medicale pe piaţa locală, a lansat proiectul despre care spune că reprezintă încoronarea experienţei sale profesionale: primul oraş medical din România. Proiectul gigant se întinde pe o suprafaţă de 35.000 de metri pătraţi, este rezultatul unei investiţii de 60 de milioane de euro şi reprezintă dovada că o infrastructură spitalicească de asemenea anvergură se poate face de la zero, repede şi în condiţiile în care să respecte atât siguranţa pacienţilor, cât şi pe a medicilor.

    „Acest proiect reprezintă încoronarea experienţei mele profesionale, dar şi cea mai mare provocare legată de construcţia unei unităţi spitaliceşti cu atâtea funcţiuni de la zero. Este ceea ce numesc «next level» profesional şi, fără falsă modestie, setez un nou reper în sistemul medical românesc, un nou vârf medical”, descrie medicul Wargha Enayati cea mai recentă reuşită de pe lista succeselor sale din sistemul medical privat din România.

    De-a lungul a peste 25 de ani de antreprenoriat în medicină, numele lui a devenit sinonim cu primele abonamente medicale de pe piaţa locală, cu prima reţea de sănătate privată, cu prima clinică dedicată exclusiv femeilor, cât şi cu primele policlinici sociale. Acum, şi-a adăugat pe cartea de vizită lansarea celui mai mare ecosistem medical din România, primul oraş medical şi cea mai mare investiţie medicală privată din ultimii 30 de ani – Enayati Medical City.

    „Primul oraş medical din România a demonstrat că se poate face de la zero, repede şi corect infrastructură spitalicească performantă care să servească în primul rând interesului public, în condiţii de maximă siguranţă, atât medicală, cât şi umană. Investiţia s-a ridicat la 60 de milioane de euro şi a durat de la faza de autorizaţie de construcţie până la deschiderea propriu-zisă doi ani”, descrie Enayati această reuşită.

    Enayati Medical City – abreviat EMC – a fost ridicat în zona de nord a Bucureştiului şi este format dintr-un ansamblu de spitale cu o capacitate totală de 300 de paturi, imagistică, săli de chirurgie, 18 paturi ATI, radioterapie, PET CT, medicină nucleară, centru de recuperare şi fizioterapie şi 60 de cabinete medicale care acoperă toate specialităţile, de la medicină de familie până la medicină integrativă, cu toată infrastructura necesară gândită, proiectată şi executată conform cerinţelor legale şi medicale ale anului 2021. Conceptul de ecosistem se referă însă şi la faptul că proiectul aduce în acelaşi loc şi ajută să lucreze împreună mai multe instituţii medicale private cu obiectivul de a ridica la un nou nivel experienţa pacientului.

    Ideea deschiderii unui astfel de centru a pornit, spunea medicul într-un interviu anterior acordat Business MAGAZIN, de la nevoia acută de a oferi soluţii pentru îngrijirea vârstnicilor – în condiţiile în care România, ca de altfel lumea întreagă, se îndreaptă vertiginos către îmbătrânirea accentuată a populaţiei (unu din trei români va avea peste 65 ani în 2040, potrivit unui raport al Eurostat) – şi de la inexistenţa pe piaţă a unor facilităţi integrate.

    Soluţii noi pentru probleme vechi. Ce înseamnă conCierge-ul în domeniul medical?

    Enayati Medical City este aşezat pe trei piloni de integrare: integrare oncologică (diagnostic, tratament, chirurgie şi recuperare), integrarea problematicii vârstnicului (de la vârstnic independent, până la îngrijiri paliative; seniorul poate fi trecut şi asistat prin toate stadiile de dependenţă şi nevoi) şi integrarea medicală a pacientului, care poate beneficia în cea mai mare policlinică privată din România de servicii de concierge medical pentru toate specialităţile şi nevoile de diagnostic, tratament şi recuperare.  

    „Am creat acest proiect, vreau să subliniez asta, şi pentru a completa lipsuri existente pe piaţa din România: integrarea în oncologie şi problematica îngrijirii vârstnicului.”

    Unitatea spitalicească cu 300 de paturi a fost realizată în doi ani şi include toate circuitele şi nevoile pe care au considerat reprezentanţii acesteia că le-ar putea avea o asemenea structură: de la circuitul de gaze medicale, la 7 circuite diferite de ventilaţie realizate peste normele în vigoare (post-operator şi ATI, operator, transplant medular, radioterapie, cabinete medicale şi saloane), la rezervă de apă de peste 100 de metri cubi, distanţare conformă cu normativele în vigoare inclusiv epidemiologice, reţeaua electrică realizată în parametri de consum reali, toate au fost gândite şi executate de la început. „Acesta este  marele atu al spitalului construit de la zero; de aceea consider o urgenţă maximă în România investiţiile în spitale noi”, spune Wargha Enayati, care precizează şi că infrastructura spitalicească a fost realizată în parteneriat cu Monza. Investiţia în proiect, în valoare totală de 60 de milioane de euro, a fost investiţia personală a antreprenorului în proporţie de 60%. A fost completată de un credit la Banca Transilvania, dar şi de partenerii care operează anumite segmente din spital – parteneri cărora le-a încredinţat operarea spitalului de oncologie, radioterapie, PET-CT şi medicină nucleară, precum şi cei care sunt în ambulatoriu – furnizorii de servicii medicale au contribuit la dotarea spaţiilor medicale. Aceştia sunt Monza, Neolife, Concierge Medical Intermedicas, Dr. Leventer Clinics, Clinicile Dentare Dr. Leahu, Secom, Senior City (care operează centrul rezidenţial, spitalul de geriatrie, centrul de wellness şi recuperare şi ambulatoriul de geriatrie), Clarfon. În ceea ce îi priveşte pe furnizorii de servicii nonmedicale, aceştia sunt Sensiblu, Synevo, Green Food, Ted’s Coffee Co.  „Cred că se vor putea recupera aceste investiţii în aproximativ 10-15 ani şi tocmai de aceea o asemenea infrastructură nu este atractivă pentru a fi susţinută de un fond de investiţii, de exemplu, pentru că necesarul de timp pentru a recupera banii investiţi este mare.”

    RĂZVAN BRASLA, WARGHA ENAYATI, DAN DOROFTEI, ANA MARIA MARIA

    Cu voinţă, încredere, implicare şi inovaţie, toate se pot rezolva”

    În realizarea propriu-zisă a construcţiei au existat câteva borne importante – găsirea terenului, realizarea studiului de fezabilitate, „bineînţeles, care nu a durat zeci de ani”, punctează antreprenorul, PUZ şi autorizaţia de construcţie, încheierea parteneriatului cu Monza, alegerea echipei de proiect, asigurarea finanţării, selectarea antreprenorului general (printr-o licitaţie cu caiet de sarcini de sute de pagini şi 7 ofertanţi), prima săpătură. Apoi, adaugă Enayati, după ce au început ridicarea construcţiei, totul a mers strună, nu au mai fost decât câteva alte „mici” hopuri – pademia şi starea de urgenţă (erau zile în care primeau zeci de scrisori prin care furnizorii invocau forţa majoră), dotarea şi mobilarea celor 35.000 de metri pătraţi, acordurile cu multiplii furnizori de servicii medicale din cadrul centrului şi, nu în ultimul rând, obţinerea avizelor şi a autorizaţiilor de funcţionare, la concurenţă cu avizarea centrelor de vaccinare. „Este o imagine destul de densă pentru cei doi ani de construcţie, dar care mi-a dovedit că dacă ai voinţă, încredere, implicare şi inovaţie în găsirea de soluţii, toate se pot rezolva.” Chiar şi în condiţii de pandemie, pe şantierul spitalului au avut peste 400 de muncitori zilnic, iar până la urmă toţi furnizorii şi-au onorat angajamentele contractuale, inclusiv furnizorii de echipamente medicale şi mobilier.

    În prezent funcţionează policlinica şi spitalul de geriatrie, centrul rezidenţial va avea primii seniori în câteva zile, iar spitalul de oncologie, inclusiv radioterapia şi medicina nucleară, va începe imediat ce obţin toate avizele.

    „Cred că se vor putea recupera aceste investiţii în aproximativ 10-15 ani şi tocmai de aceea, o asemenea infrastructură nu este atractivă pentru a fi susţinută de un fond de investiţii, de exemplu, pentru că aşteptarea de a recupera banii investiţi este mare.”

    Cum au reuşit să ridice un proiect de asemenea anvergură în domeniul medical în doar doi ani? „Cred că dincolo de orice resurse financiare alocate, cea mai importantă este investiţia în oamenii care au ridicat proiectul”, răspunde medicul Wargha Enayati. „Am fost şi suntem cu toţii o echipă. Echipa mea, o mână de oameni care au ridicat ceea ce astăzi e deschis deja, funcţional. Dan Doroftei – directorul de dezvoltare şi acum directorul executiv al Enayati Medical City, de care sunt mândru că e parte din acest proiect, s-a întors din SUA parcă special ca să vină alături de mine şi să-şi aducă contribuţia şi expertiza.  Răzvan Brasla este project managerul, cel care a fost lângă mine de la idee şi a menţinut relaţia cu autorităţile statului, poate cea mai complicată provocare în tot acest proiect, căruia vreau să îi mulţumesc. Aurel Ocheana – omul meu de bază care ştie să coordoneze operaţional şi administrativ zecile de furnizori de echipamente, mobilier şamd şi cu care am ridicat şi deschis aproape toate clinicile şi policlinicile din Regina Maria. Echipa de project management de la CBRE fără de care miile de linii bugetare şi plasarea fiecărui şurub din clădire nu s-ar fi putut ţine sub control atât de uşor şi nu s-ar fi îndeplinit la timp.” Ideea designului proiectului a pornit de la un concept al unui birou de arhitectură din Austria – Josef Weichenberger Architects – şi a fost continuat de Square Bau în calitate de proiectant general. Punerea în execuţie a fost sarcina Synergy Construct, antreprenorul general care a ţinut şi pe timp de criză sanitară lucrările în termen astfel încât deschiderea să fie în orizontul de timp planificat.

     

    Proiectul la care personalul medical îşi doreşte să lucreze

    Enayati Medical City va avea aproximativ 600 de angajaţi, majoritatea medici, asistente şi infirmiere, iar acest proces de recrutare este început şi avansat. Contrar aşteptărilor, Enayati spune că nu a fost deloc greu să găsească oameni buni, foarte bine pregătiţi, empatici, care să se plieze pe obiectivele lor de bază, respectiv îmbunătăţirea experienţei pacientului, transformarea într-o alternativă la spitalele din străinătate şi completarea lipsurilor din sistemul medical din România.

    „Una din marile surprize în acest proiect a fost tocmai că nu am avut o problemă în a găsi forţă de muncă, mai ales personalul medical. Cred că oamenilor le-a fost uşor să se raporteze la experienţa mea şi au venit în întâmpinarea mea, nu a fost nevoie să fac campanii laborioase de recrutare.”

    O parte din cei cu care lucrează acum au venit alături de el şi din reţeaua Regina Maria, ştiind că vor fi parte a unui proiect care va schimba harta serviciilor medicale din România, printre ei aflându-se Coca Bălan – directorul operaţional al Senior City. „Cred că personalul medical din România îşi doreşte să lucreze într-un mediu în care să se poată valorifica profesional, să îşi pună amprenta, să aibă impact social şi să schimbe mentalităţi. Inovaţia şi integrarea sunt cheile cu care am deschis acest proiect.”  

    L-am întrebat pe Wargha Enayati şi care sunt calităţile pe care le apreciază cel mai mult la un angajat sau colaborator: „Toţi cei care mă cunosc ştiu că apreciez la oameni cel mai mult caracterul şi dedicarea către a servi semenii. Pe lângă acestea, întrucât experienţa pe care o oferim  vrem să fie unică, am pus accent pe empatie şi profesionalism”.  

    În tot acest oraş medical, Wargha Enayati şi-a asumat în totalitate operarea părţii de rezidenţial şi spital de geriatrie şi recuperare (Senior City), care la momentul de faţă sunt operaţionale şi unde au tot personalul medical, cât şi cel de suport, deja pe baricade. „De la medici angajaţi şi colaboratori, până la infirmiere şi mentenanţă, echipa este completă şi aşteptăm cu drag ca primii seniori să ne treacă pragul în câteva zile. Partea de policlinică vine în completare şi va fi coordonată de Ana Maria Marian, care va oferi servicii de concierge medical şi abonamente în parteneriat cu elita furnizorilor de servicii medicale şi va acoperi astfel toate specialităţile medicale oferind o experienţă integrată şi completă pacientului.”  

     

    Locul unde vârstnicii vor fi trataţi „ca afară”

    „Am construit un oraş dedicat seniorilor aşa cum nu s-a mai văzut în România, o dezvoltare care va schimba harta serviciilor şi a îngrijirii persoanelor vârstnice”, descrie el segmentul dedicat vârstnicilor. În afară de facilităţile legate de confort, calitatea produselor şi serviciilor oferite, cuvântul cheie este integrarea şi în această parte a proiectului EMC. „Oferim servicii de-a lungul întregului spectru de nevoi de îngrijire şi medicale. Îngrijirea este segmentată pe etaje în cadrul a două clădiri, una rezidenţială şi una de spital de geriatrie.”

    Seniorii au la dispoziţie un wellness center (centru cu piscină, fizio-kineto şi alte terapii de recuperare), un centru de zi în care se vor desfăşura activităţi de recreere specifice vârstei şi capacităţilor, restaurant, cafenea, terase şi spaţii verzi generoase. Dotările de ultimă generaţie, amenajările de lux, siguranţa medicală, accentuarea zonei de socializare şi îngrijirea cu personal calificat şi dedicat rezidenţilor şi pacienţilor din Senior City vin să completeze un tablou aparent desprins din altă ţară. O inovaţie este conceptul de respite, prin care pun la dispoziţia vârstnicilor şi aparţinătorilor lor un pachet de îngrijire şi recuperare pe termen scurt, de două-trei săptămâni.  

    „Una din marile surprize în acest proiect a fost tocmai că nu am avut o problemă în a găsi forţă de muncă, mai ales personalul medical. Cred că oamenilor le-a fost uşor să se raporteze la experienţa mea şi au venit în întâmpinarea mea, nu a fost nevoie să fac campanii laborioase de recrutare.”

    În ceea ce priveşte tarifele, acestea sunt diferenţiate în funcţie de nevoi: rezidenţial sau spital de geriatrie şi recuperare. Dacă un senior are nevoie doar de îngrijire, de un loc în care să se simtă bine, confortabil, monitorizat, dar independent, să se bucure de activităţi şi socializare, atunci tariful este altul faţă de cel perceput unui senior cu Alzheimer sau cu boli cronice care necesită îngrijire medicală dedicată, investigaţii, monitorizare medicală şi sesiuni de recuperare. Componentele fixe ale costului sunt chiria (care variază între 1.000 şi 1.500 euro), alimentaţia (aproximativ 500 euro, în funcţie de recomandările nutriţionistului), dar componentele ce ţin de îngrijire, recuperare sau asistenţă medicală pot varia în funcţie de starea şi necesităţile seniorilor. „Noi nu avem un medic geriatru 8 ore pe zi în centru, avem echipe medicale la dispoziţie în centru, pe lângă faptul că, în caz de necesitate, avem chiar şi paturi ATI şi serviciu de gardă la dispoziţie.”  

    Când vine vorba despre pacienţi, per ansamblu, antreprenorul spune că Enayati Medical City se adresează publicului larg, cu o amplă paletă de nevoi medicale, dat fiind varietatea şi experienţa furnizorilor prezenţi acolo, dar concentrarea va fi pe pacientul oncologic şi pe problemele vârstnicilor, cât şi pe recuperare. „De exemplu, suntem singurul spital privat cu departament de evaluare şi recuperare post-COVID, oferind într-un pachet cu spitalizare de trei zile toată seria de investigaţii şi terapii necesare pentru îmbunătăţirea stării de sănătate pacienţilor care au trecut prin forme medii şi severe de boală.” Consideră însă că marele lor diferenţiator este „conceptul de integrare”: „Pacienţii au un medic integrator care le urmăreşte evoluţia, le ghidează investigaţiile şi stabileşte cel mai bun tratament”.

    Oraşul lui Enayati, un model de reformare a sistemului medical românesc?

    Dincolo de facilităţile şi serviciile oferite în cadrul complexului medical, proiectul Enayati Medical City reprezintă şi o modalitate de inovare a sistemului de abonamente medicale. „Practic încerc să reformez sistemul de abonamente medicale prin întoarcerea la rădăcina conceptului, aşa cum l-am gândit în urmă cu 25 de ani. Abonamentul medical este personalizat pe nevoia beneficiarului, acesta este tratat cu prioritate şi include toate serviciile de care ar putea avea nevoie fără să fie ţinut în interiorul unui sistem închis de reţea”, explică Wargha Enayati.

    Abonamentele din cadrul EMC oferite prin Concierge Medical sunt abonamente deschise, altfel spus, beneficiarul ajunge la cel mai bun medic sau face cea mai performantă investigaţie exact acolo unde trebuie şi când trebuie. Medicul integrator dedicat îi oferă ghidajul şi abordarea holistică a problemei medicale, îi recomandă cel mai bun furnizor de servicii care poate să fie în EMC, dar care poate să fie şi în altă parte, îi acoperă 99% din nevoile ce pot fi satisfăcute în cadrul unei policlinici, îi dă acces la profesori şi visiting professors nerestricţionat de parteneriate academice de faţadă, într-un timp scurt, fără timpi de aşteptare. „Reforma abonamentelor înseamnă că pacientul are şansa de a pleca cu diagnostic şi tratament, lămurit şi clarificat de medicul care îl ghidează.”

    Dincolo de abonamente, speranţele lui Wargha Enayati sunt ca în viitor proiectele de tipul EMC să nu reprezinte o raritate în România. „Peste ani îmi doresc ca acest proiect să fie replicat, să fie îmbunătăţit, să fi deschis o piaţă a îngrijirii vârstnicilor în România aşa cum e ea în orice stat dezvoltat. Mahatma Gandhi spunea că «măreţia unei naţii se poate măsura după modul în care are grijă de membrii săi cei mai vulnerabili», în cazul nostru seniorii. Vreau să redăm demnitatea vârstnicului în România. Susţin şi încurajez orice proiect, de stat sau privat, care să aducă normalitate în îngrijirea acestei categorii vulnerabile.” Enayati crede că sistemul medical românesc va fi forţat să se reformeze, să creeze alternative pentru vârstnici, iar el adaugă că una dintre variante ar putea fi transformarea spitalelor ineficiente în centre de geriatrie şi recuperare în centre pentru îngrijiri paliative. „Gândiţi-vă, de exemplu, că la nivel naţional doar 11% din nevoia de paliaţie poate fi acoperită azi.”  

    „Acolo (în sistemul public – n.red.) nu este voinţă politică şi nici organizare şi eficienţă în cheltuirea banului public  şi determinare în a se asuma decizii neelectorale cum ar fi închiderea de spitale ineficiente şi transformarea lor în centre de recuperare, asta ca să dau un singur exemplu.”

    Wargha Enayati aminteşte şi că în ultimii 30 de ani în Bucureşti au fost construite doar patru spitale greenfield: spitalul Euroclinic construit în 2005 şi cumpărat în 2010 de Reţeaua Regina Maria (cu o suprafaţă de 4.000 de metri pătraţi), spitalul Monza Centru Cardiovascular (cu o suprafaţă de 18.000 de metri pătraţi), spitalul de copii Victor Gomoiu (cu o suprafaţă de 19.300 de metri pătraţi, singura investiţie a statului) şi Enayati Medical City (cu o suprafaţă de 35.000 de metri pătraţi) şi multiple funcţiuni spitaliceşti. La nivel naţional, mai sunt alte trei noi unităţi spitaliceşti construite greenfield: Institutul Oncologic Iaşi, Spitalul Mioveni şi Spitalul Regina Maria Cluj.  De asemenea, observă el, mediul privat a mers pe dezvoltare prin achiziţii de clinici sau spitale deja existente şi mai puţin organic, ca să îşi limiteze riscurile şi să fructifice investiţia rapid. „Când un proiect ca Enayati Medical City poate să îşi amortizeze investiţia în 10-15 ani, antreprenorii din sistemul medical ştiu asta şi preferă să meargă pe soluţii care să aducă cash repede. De aceea şi abonamentele au devenit un commodity, pentru că ele urmăresc volume şi nu satisfacerea nevoii medicale ale pacientului.”

    Când vine vorba de stat, lucrurile sunt diferite. „În sistemul public, e altă poveste. Acolo nu este voinţă politică şi nici organizare şi eficienţă în cheltuirea banului public şi determinare în a se asuma decizii neelectorale cum ar fi închiderea de spitale ineficiente şi transformarea lor în centre de recuperare, asta ca să dau un singur exemplu.” El consideră că astfel de proiecte înseamnă chiar mai mult decât un pas spre normalitate în România. „În contextul pandemic actual, toată lumea a înţeles că au devenit o necesitate. O obligaţie morală a oricărui factor decident de a-şi asuma construcţia de unităţi spitaliceşti noi, indiferent de cine este sau nu la guvernare. România are nevoie de spitale noi, este un proiect de ţară care ar trebui să primeze în interesele oricui.”

     

     

    Ce cuprinde Enayati Medical City:

    — un spital de oncologie şi recuperare cu 6 săli de operaţie şi 100 de paturi, din care 18 ATI şi chimiorerapie, operat de Monza, buncăre pentru radioterapie, PET-CT şi medicină nucleară operate de Neolife;

    — un spital de recuperare şi geriatrie cu secţii de recuperare de scurtă durată, recuperare de lungă durată, boli neurodegenerative şi paliaţie cu 150 de paturi;

    — un centru rezidenţial pentru vârstnici cu apartamente şi camere destinate asigurării unui trai demn seniorilor, cu 50 de locuri şi centru de zi pentru seniori cu activităţi recreative;  

    — cea mai mare policlinică, formată din 60 de cabinete în care vor funcţiona furnizori diferiţi de servicii medicale (Concierge Medical by Intermedicas, Dr.  Leventer Center, Clinicile Dentare Dr. Leahu, Integrative Medicine-Secom, Clinica Clarfon, ambulatoriu geriatrie şi recuperare Senior City, Laboratoarele Synevo) şi va acoperi toată aria de specialităţi medicale, de la recoltare, la recuperare cardio şi neuro;

    — un centru de wellness cu fizio-kinetoterapie, dotat cu o piscină, sală de fitness şi toate funcţiunile de ultimă generaţie;

    — în completarea funcţiunilor medicale, Enayati Medical City include şi un restauranat, o cafenea, farmacii, birouri, o sală de conferinţă de 200 de locuri, un spaţiu de expoziţie şi de leisure, parcare supra şi subterană cu peste 170 de locuri, grădini suspendate, curţi de lumină şi decoraţiuni de lux.

     

     

    Drumul spre oraşul medical

    30 noiembrie 1995 

    Centrul Medical Unirea ia fiinţă cu un cabinet de cardiologie într-un apartament în Piaţa Unirii.

    1996 

    Wargha Enayati introduce pe piaţă noţiunea de abonamente medicale (în prezent o piaţă de 1,5 milioane de euro).

    1999 

    Lansează primul centru medical cu functionalităţi multiple – CMU Unirea, care include o reţea de mai multe policlinici.

    2004 

    Lansează primul spital dedicat exclusiv femeilor, rezultatul unei investiţii de 1 milion de euro.

    2007

    Gigantul de investiţii 3i Plc preia un pachet minoritar de acţiuni la CMU. Este prima intrare pe piaţa medicală a unui fond de investiţii, iar din tranzacţia cu 3i Plc rezultă cea mai mare investiţie din sistemul medical privat din România.

    2008

    Are loc prima extindere din sistemul privat în afara Bucureştiului – la Cluj-Napoca, prin achiziţionarea unei clinici, în urma unei investiţii de  500.000 de euro.

    Deschide prima maternitate privată – cel mai modern spital dedicat obstetricii şi ginecologiei, cu dotări şi tehnici de ultimă oră, inclusiv cu posibilitatea naşterii în apă. A fost numită Regina Maria cu acordul Casei Regale a României.

    Încheie primele parteneriate academice stat-privat – cu cel mai mare număr de personalităţi medicale, profesori care intră să ofere consultaţii în sistemul privat.

    Lansează primul examen clinic complet, într-o singură zi, un proces complex de evaluare a sănătăţii  – VIP Health Check.

    2010

    A doua intrare a unui fond de investiţii, Advent International, care preia o participaţie majoritară la CMU, pentru extindere.

    Prima achiziţie a unui spital privat Euroclinic, de la asigurătorul Eureka, o investiţie de 15 milioane de euro.

    2011

    Deschide primul spital privat la Braşov.

    Pentru prima dată, Casa Regală oferă acordul ca o entitate privată să preia numele unui suveran român, astfel că CMU şi Euroclinic devin REGINA MARIA, Reţeaua privată de sănătate – Maternitatea Regina Maria devine REGINA MARIA Spital de obstetrică şi ginecologie, REGINA MARIA Policlinica pentru copii, REGINA MARIA Spitalul Euroclinic, Banca Centrală de Celule Stem REGINA MARIA, Divizia Laboratoare Clinice REGINA MARIA.

    Înfiinţează prima policlinică socială din România, în parteneriat cu Primăria Capitalei, Policlinica Baba Novac,  dedicată persoanelor fără venituri si asigurări medicale, sub egida Fundaţiei Inovaţii Sociale Regina Maria – ONG condus împreună cu soţia sa, Mitra Enayati.

    2012

    Deschide cel mai mare spital dedicat în totalitate sănătăţii mamei şi copilului – spitalul Băneasa, rezultatul unei investiţii de 10 milioane de euro.

    2015

    În urma celei mai mari tranzacţii de pe piaţa serviciilor medicale din România, prin achiziţia integrală a pachetelor de acţiuni de către Mid Europa, cel mai mare fond de private equity cu investiţii în Europa Centrală şi de Est, dr. Wargha Enayati iese din acţionariatul RM. Potrivit surselor din piaţă, reţeaua era evaluată la acel moment la 150 de milioane de euro şi avea 2.000 de angajaţi.

    Deschide Policlinica Sala Palatului – a doua policlinică pentru persoane cu venituri mici sub egida Fundaţiei Inovaţii Sociale Regina Maria.
    Investiţia direcţionată în aceasta ajunge la 1 milion de euro.

    2016

    Cumpără Versa Medical, pe care o transformă într-una dintre cele mai importante companii de comunicare medicală din România, MedicHub – o investiţie de 1 milion de euro.

    2017

    Investeşte în prima clinică de second opinion din România – Intermedicas. Valoarea investiţiei ajunge la 500.000 de euro.

    Cumpără prima revistă medicală din România, săptămânalul Viaţa Medicală – o emblemă a lumii medicale, fiind printre primele publicaţii nou-tipărite în decembrie 1989. Valoarea investiţiei ajunge la
    100.000 de euro.

    2018

    Intră in acţionariatul primei aplicaţii de programări la medic din România, Docbook.

    Susţine primul start-up de recrutare medicală din România – Medijobs.

    Valoarea investiţiei în MediJobs şi în Docbook ajunge la 1 milion de euro.

    Primeşte din partea Casei Regale a României Medalia Regală pentru Loialitate.

    Intră în acţionariatul MediaMEd Publicis.

    2019

    Lansează conceptul de concierge medical, o premieră în România.

    Lansează Asociaţia Medicilor Independenţi – AMI – care reprezintă o comunitate de clinici şi de cabinete medicale private independente conectate la un centru de comandă ce direcţionează pacientul către cel mai potrivit medic sau către cea mai potrivită clinică parteneră, cu scopul de a-i oferi acestuia o îngrijire integrată. Comunitatea oferă în acelaşi timp medicilor posibilitatea de a colabora şi dialoga în interesul actului medical, printr-un proces integrat, pluridisciplinar şi obiectiv.

    2020

    Lansează primul program de finanţare dedicat start-up-urilor medicale, Cleverage – cu o investiţie de 500.000 euro.

    2021

    Se deschide Enayati Medical City: deschiderea policlinicii a avut loc vineri, 29 ianuarie 2021, urmând ca până la finalul lunii martie  să fie deschise toate facilităţile:  centrul rezidenţial, centrul de wellness, spitalul de recuperare, spitalul de oncologie.