BusinessMagazin

Tag: Enayati Hospital

  • Prevenţia, cheia spre o îmbătrânire sănătoasă

    Deşi mulţi visează la tinereţea fără bătrâneţe, în lipsa unui „tratament-minunte” pentru a o păstra avem totuşi soluţia unei îmbătrâniri sănătoase. Ce rol joacă prevenţia în acest proces şi ce soluţii există când ne confruntăm totuşi, după o anumită vârstă, cu afecţiunile specifice bătrâneţii?

     

    Îmbătrânirea nu este o boală. Putem îmbătrâni sănătos dacă ne dorim cu adevărat şi avem grijă. Îmbătrânirea începe în special de la nivel cognitiv, de la nivel cerebral. Deci foarte important este să avem grijă de îmbătrânirea cerebrală pentru că dacă aici încercăm să combatem factorii de risc, şi restul îmbătrânirii, şi restul bolilor pot fi încetinite, astfel încât să avem parte de o îmbătrânire frumoasă, sănătoasă, în care să ne bucurăm de oportunităţile respective, pentru că, sigur, îmbătrânirea nu iartă pe nimeni. Dar nu este o boală ci, dacă ştim cum să luăm lucrurile atât din punct de vedere medical cât şi psihosocial, îmbătrânirea poate fi o perioadă foarte frumoasă a vieţii”, a spus dr. Ana-Maria Doscan, medic primar geriatrie, gerontologie şi medicină internă şi director medical al Enayati Hospital şi Enayati Home, în cadrul emisiunii BM Medical City News.

    Potrivit ei, în procesul unei îmbătrâniri sănătoase esenţiale sunt controalele de prevenţie, care trebuie efectuate de la vârste mai tinere, chiar de la 40 de ani, pentru a putea preveni o boală cronică, şi asta pentru că boala cronică nu are tratament curativ. „Şi atunci, dacă nu poţi să tratezi încerci măcar să previi. Asta va avea impact şi asupra sănătăţii individului, dar şi impactul economic va fi important.” Este mult mai uşor, adaugă ea, să previi decât să tratezi. În acest demers spune că importante sunt şi strategiile preventive la nivel naţional.

    Ana-Maria Doscan subliniază însă că putem să discutăm şi de prevenţia secundară, care se referă la situaţiile în care boala cronică deja s-a instalat, dar încă putem să controlăm factorii de risc care pot agrava boala şi complicaţiile.

    „Putem face un management de caz mult mai bun din punct de vedere al sănătăţii pacientului dar şi al calităţii vieţii. Ne putem ghida în prevenţie după cele trei sintagme de strategie ale programului de strategie de prevenţie europeană: respectiv să dăm viaţă anilor, adică să creştem durata medie de viaţă, să dăm sănătate vieţii, adică să avem o calitate a serviciilor de prevenţie încă din perioada de adult, la peste 40 de ani, şi să ştim să dăm şi calitate vieţii, adică atunci când avem o boală totuşi, să reuşim să facem în aşa fel încât calitatea vieţii să nu scadă foarte mult.”

    „Bătrâneţea nu este o boală. Dacă ştim cum să luăm lucrurile atât din punct de vedere medical cât şi psihosocial, îmbătrânirea poate fi o perioadă foarte frumoasă a vieţii.”

    Dr. Ana-Maria Doscan, medic primar geriatrie, gerontologie şi medicină internă şi director medical al Enayati Hospital şi Enayati Home

    Enayati Hospital este o unitate medicală premium, dotată cu facilităţi de înaltă tehnologie, fiind parte integrantă a Enayati Medical City, primul oraş medical din România. Spitalul are o capacitate de aproximativ 175 de paturi distribuite în camere single sau duble, cu balcon şi baie proprie, pe secţiile recuperare medicală, neurologie, paliaţie şi cele de specialitate clinică, respectiv medicală, geriatrie, cardiologie şi pneumologie. Pe serviciile de recuperare şi geriatrie, o medie a numărului de zile de spitalizare – care la Enayati au un cost mediu de circa 700 de lei/zi cu bilet de trimitere – decontate de Casa de Asigurări este de 12-14 zile.

    „Dar din păcate, discutând de un pacient fragil, cu multe comorbidităţi, cu multe patologii, de multe ori este nevoie de mult mai mult timp ca să avem o recuperare, chiar şi cu rezultate destul de evidente. Putem discuta şi de luni de zile.”

    Ca şi în restul ţărilor din Uniunea Europeană, Ana-Maria Doscan susţine că România este o ţară în care populaţia în vârstă este în continuă creştere, şi tocmai de aceea, nevoile, atât sociale, economice dar şi medicale sunt foarte mari pe acest segment de vârstă. „Am trecut printr-o perioadă grea, pandemia de COVID-19, care a determinat o lipsă de acces a acestui segment de populaţie la serviciile de tip cronic. Au fost foarte multe schimbări în domeniu şi populaţia vârstnică, cu multe boli cronice, nu a mai fost încurajată să apeleze la aceste servicii. Şi putem spune chiar că până la apariţia Enayati Hospital erau foarte puţine posibilităţi prin care vârstnicul putea să se adreseze pe zona acestor servicii de tip spitalizare continuă”, susţine Ana-Maria Doscan.

    Ea mai spune că ehipa multidisciplinară, alcătuită din medici, asistente şi infirmiere necesită o pregătire continuă particularizată la nevoile acestor pacienţi vârstnici. „Sunt pacienţi cu nevoi speciale, pacienţi fragili, sensibili. Când vin să se interneze la noi, prin faptul că sunt scoşi din mediul lor de acasă, au nevoie de o adaptare. Au mare nevoie de înţelegere, de empatia noastră, a personalului medical. Au nevoie uneori chiar şi de un psiholog care să îi ajute să se adapteze şi să poată răspunde favorabil la tratamentele şi îngrijirile oferite.” În acest proces subliniază că e necesară şi implicarea familiei, care e consiliată şi ajutată să înţeleagă nevoile pacientului cu boală cronică.

    „Pentru că dacă discutăm, de exemplu, de un pacient cu boală neurocognitivă sau o demenţă, nevoile acestea sunt foarte complexe, în special în sfera de îngrijire. Poate fi un pacient dependent, care are nevoi psihice speciale, poate suferă de o depresie, de anxietate şi atunci lucrul cu astfel de pacienţi necesită foarte multă răbdare din partea personalului medical, foarte mult timp dedicat. Trebuie să-i oferi mai mult timp decât un consult sau faţă de cum oferi un serviciu medical unui pacient mai tânăr, şi nu în ultimul rând, foarte multă empatie foarte şi dragoste pentru aproape.”

  • Vlad Antoniu, Director de Vânzări, Enayati Hospital: Bătrâneţe de cinci stele

    Deşi în România îngrijirea seniorilor încă se limitează preponderent la ajutorul nespecializat oferit de ceilalţi membri ai familiei, tradus de multe ori în sacrificii importante, mai ales de timp, din partea aparţinătorilor, Wargha Enayati, fondator al Enayati Medical City, primul oraş medical din România, şi-a propus să schimbe acest lucru şi să le ofere vârstnicilor serviciile necesare pentru a-şi păstra demnitatea chiar şi când ajung într-un moment în care au nevoie de ajutor. Răspunsul său la nevoia din piaţă? Enayati Home, un centru rezidenţial de lux pentru seniori, cu facilităţi de cinci stele.

     

    În continuare, în România, din păcate avem un efort considerabil făcut de cel puţin unul dintre membrii familiei în a îngriji bătrânul”, a spus Vlad Antoniu, director de vânzări, Enayati Hospital, în cadrul emisiunii BM Medical City News. Potrivit lui, această situaţie are mai multe explicaţii. „În primul rând vorbim de o istorie a noastră în care privind la ţară, în trecut, obiceiul era ca cineva să rămână lângă părinţi să îi îngrijească. Unul dintre membrii familiei îşi sacrifica cariera să îşi îngrijească părinţii.” Vlad Antoniu susţine că doar o parte dintre seniorii care rămân acasă beneficiază însă de ajutor, şi o parte foarte mică de ajutor specializat. „Asta este o mare problemă. Ne confruntăm în toate domeniile cu o lipsă de resurse. Sunt din ce în ce mai puţini oameni specializaţi.” În plus, deoarece costă foarte mult să ai o persoană dedicată doar seniorului, acasă, foarte mulţi aleg să şi sacrifice timpul lor sau încearcă să facă asta, deşi constată destul de repede că nu reuşesc să o facă, lucru care devine un deserviciu şi pentru vârstnic, şi vine la pachet şi cu „nişte frustrări şi confuzii personale destul de mari” pentru aparţinător. „Şi atunci, în acest context, vedem tendinţa asta destul de mare de a căuta soluţii specializate, care a fost oarecum oprită o perioadă de timp şi de faptul că nu au existat suficient de multe soluţii create şi gândite de la zero, capabile să livreze serviciile pe care aparţinătorii şi seniorii şi le doresc. Acum vedem că piaţa merge în direcţia asta. Noi suntem, până la urmă, deschizători de drum. Din câte ştiu eu, suntem primul centru medical şi singurul funcţional care asigură pentru rezidenţi condiţii create de la zero pentru un centru rezidenţial dedicat.”

    În cadrul centrului rezidenţial Enayati Home, care are o capacitate totală de 66 de locuri, camerele au fost amenajate la standarde de hotel de 5 stele, cu balcon, mobilier adecvat şi baie proprie, construită pentru a corespunde cerinţelor unui vârstnic. În plus, centrul rezidenţial se află în proximitatea a două spitale, funcţionând practic împreună, prin urmare, seniorul poate primi asistenţă medicală imediată, având acces la policlinica în care se oferă aproape toate specialităţile medicale, dar şi la un centru de imagistică şi la unul de analize, printre altele, precum şi la unul dintre cele mai performante centre de recuperare din România. „Nu simţi presiunea spitalului, spitalul nu e casa ta, dar când ai nevoie eşti imediat acolo. (…) Avem asistenţă medicală 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână. Avem medic geriatru dedicat, avem medic de gardă permanent”, spune Vlad Antoniu. În plus, în funcţie de alegerea rezidentului, există şi opţiunea de a avea în cameră un buton de panică, dar şi cea de a primi o brăţară digitală pentru situaţiile în care simte nevoia de ajutor, moment în care, doar prin apăsarea unui buton, imediat cineva e acolo să îl sprijine. „Contează foarte mult şi pentru rezident şi pentru aparţinător ca seniorul să se ştie în siguranţă, să ştie că cineva intervine imediat dacă e cazul.”

    Având integrat şi „unul dintre cele mai performante centre de recuperare din România”, se organizează şi sesiuni de exerciţii uşoare cu seniorii, „în limita nevoilor şi dorinţei de a participa”. Rezidenţii au, de asemenea, şi posibilitatea de a face permanent ieşiri în aer liber. „Avem o grădină şi o terasă în care îi scoatem. E un lucru esenţial ca fiecare om să continue să iasă afară, să stea în aer liber. E foarte important.”

    Accentul a fost pus şi pe divertisment, organizându-se, de exemplu, concerte de pian şi spectacole de teatru, create împreună cu specialişti în terapie prin artă. Rezidenţii au la dispoziţie şi un restaurant. „Bătrânii au aceleaşi nevoi, îşi doresc să socializeze, îşi doresc să aibă activităţi. îşi doresc să cunoască alţi oameni. Îşi doresc până la urmă lucruri fireşti pe care ni le dorim şi noi, chiar dacă libertatea de mişcare e oarecum, în anumite cazuri, mai limitată. Şi atunci, ce oferim în primul rând ca şi concept, este că ne concentrăm pe nevoile lor de a-şi continua viaţa.”

     

    Nevoia de socializare, predominantă

    Dacă, iniţial, reprezentanţii Enayati Home se aşteptau ca cererea mai mare să fie pentru apartamente şi studiouri, în realitatea cererea este mult mai mare pentru camerele duble, „şi vine în primul rând dintr-o nevoie de socializare, de a avea pe cineva alături”. „Dacă experienţa de spital ne arată că oamenii tind să îşi dorească să stea în spital într-o cameră single şi să îşi ducă tratamentul mai liniştiţi, în rezidenţial atât aparţinătorii cât şi rezidenţii îşi doresc (ca seniorul – n. red.) să aibă un coleg de cameră. Îi bucură să fie cineva lângă, cu care să-şi împartă activităţile. Până la urmă, o viaţă suntem obişnuiţi să trăim cu cineva şi de aceea cea mai mare cerere a fost în zona de camere duble, adică cu un coleg. Oamenii au nevoie de atenţie şi de socializare.”

    Vlad Antoniu, Director de Vânzări, Enayati Hospital: „Bătrânii au aceleaşi nevoi, îşi doresc să socializeze, îşi doresc să aibă activităţi. îşi doresc să cunoască alţi oameni. Îşi doresc până la urmă lucruri fireşti pe care ni le dorim şi noi, chiar dacă libertatea de mişcare e oarecum, în anumite cazuri, mai limitată. Şi atunci, ce oferim în primul rând ca şi concept, este că ne concentrăm pe nevoile lor de a-şi continua viaţa.”

    La Enayati Home există două categorii de rezidenţi, cei pe termen lung, cu vârsta medie de 75-80 de ani şi cu o nevoie mai mare de atenţie şi de îngrijire, şi rezidenţii mai tineri, care vin în sejururi mai scurte, de 14-30 de zile, „oameni care încă îşi mai pot acoperi absolut toate nevoile şi plăcerile şi acasă şi au un grad de dependenţă mai mic şi o nevoie specifică de un respiro, dacă vreţi, de la toate obligaţiile care decurg din a locui singur sau cu cineva drag”. Majoritatea, adaugă el, provin din zona oamenilor care au urmat studii superioare şi au o carieră bogată în spate. „Avem profesori, medici, oameni care au lucrat în ambasade. Este un profil de oameni cu o cultură şi o educaţie oarecum superioare, dar nu numai.” La rândul lor, aparţinătorii spune că sunt în general oameni cu o educaţie superioară. „Acesta este practic singurul lucru care pare că îi uneşte pe toţi ca şi element comun”. În rest, sunt oameni din toate zonele de activitate, inclusiv antreprenori sau angajaţi în multinaţionale, inclusiv persoane care lucrează în străinătate şi, cu toate că „multă lume se aşteaptă să fie un centru dedicat persoanelor cu venituri mari, nu e deloc aşa”, majoritatea fiind „oameni cu venituri normale şi puţin peste medie, într-o Românie actuală, oameni care înţeleg că îngrijirea adecvată a unei persoane vârstnice ar presupune renunţarea la un serviciu pentru unul dintre membrii familiei. Şi tot n-ar reuşi să o facă la standardele la care o facem noi. Şi atunci înţeleg că mai bine seniorul se află într-un centru rezidenţial unde va fi mai fericit, mai îngrijit. Ei pot să îşi continuie astfel activitatea de zi cu zi.”

    În prezent, gradul de ocupare se apropie de 50%, însă „mă aştept să ajungem la un grad de ocupare de 80% până la sfârşitul anului”, notează Vlad Antoniu. În general, el spune că familia este cea care începe să se intereseze pentru seniorii care devin rezidenţi ai Enayati Home. „Majoritatea vor să vadă, şi îi încurajăm să vină, să vadă, să stea una-două zile, să se obişnuiască cu locul, să înţeleagă că e cu totul şi cu totul altceva decât îşi imaginează. Dar cei care apelează prima dată sunt membrii familiei, şi o spun cu mare bucurie. Văd din ce în ce mai mult nepoţi care iau iniţiativă să sune sau să se intereseze şi să caute pentru bunici o soluţie decentă care să le asigure demnitatea.”

     

    Calităţile umane, mână-n mână cu o pregătire profesională pe măsură

    Din punctul de vedere al calităţilor pe care trebuie să le aibă o persoană care lucrează într-un astfel de centru rezidenţial, Vlad Antoniu spune că empatia şi răbdarea sunt esenţiale. „Când începi să lucrezi cu oameni care au nevoie de atenţie mai mare, o capeţi natural. Ai nevoie în primul rând, ca structură, să te preocupe omul (…), te gândeşti la nevoia celui din faţă.” El mai spune că atenţia este, de asemenea, necesară, dar şi să ştii să comunici, „pentru că orice om care lucrează într-un centru rezidenţial trebuie să ştie să comunice”, atât cu rezidentul, care e în vârstă, are nişte nevoi şi nişte aşteptări speciale, cât şi cu aparţinătorul, pentru ca acesta să se simtă confortabil ştiind că omul care se ocupă de părintele lui îl înţelege şi comunică cu el. În plus, subliniază Vlad Antoniu, este esenţial să fie oameni specializaţi. „Nu funcţionează să aduci oameni care n-au făcut asta, să foloseşti oameni care nu se pricep. Pentru un centru rezidenţial vorbim de oameni specializaţi, oameni cu experienţă vastă în domeniu, care ştiu ce înseamnă terapie pentru oameni vârstnici.” De altfel, şi pentru echipa actuală care se ocupă de centrul rezidenţial Enayati Home spune că se fac traininguri interne şi externe. „Învăţarea continuă este o parte din cultura noastră. Avem în echipă inclusiv oameni care au lucrat în centre rezidenţiale din străinătate zeci de ani şi care au ales să se întoarcă şi să pună umărul la acest proiect. Au o experienţă extraordinară şi ne ajută cu promovarea modelelor de abordare şi de îngrijire pentru rezidenţi.”

     

    Viitorul, privit cu optimism

    Potrivit lui Vlad Antoniu, deşi România încă se situează pe ultimele locuri în Europa când vine vorba de centre premium destinate vârstnicilor, centre „cu adevărat capabile să ofere servicii pe care orice senior le merită şi trebuie să le primească”, vestea bună este că e o industrie în dezvoltare. „Ne bucură să vedem noi proiecte care apar.” Potrivit lui, există din ce în ce mai mulţi seniori care înţeleg că demnitatea le este mult mai bine protejată şi păstrată într-un centru rezidenţial adaptat nevoilor lor decât prin îngrijire la domiciliu.

    El se declară foarte încrezător legat de modul în care România va evolua în zona aceasta. „Când văd nepoţii că se uită la zona noastră cred că progresul fantastic pe care l-am realizat şi recuperarea din perspectiva unirii sau apropierii de cultura occidentală pe un anumit set de valori se va întâmpla la fel de rapid şi pe zona serviciilor rezidenţiale. Mă aştept ca din ce în ce mai mulţi oameni să se bucure de asta, iar propagarea e foarte rapidă. În momentul în care ai rezidenţi care au venit recomandaţi de aparţinători care au deja rezidenţi în centru, lucrurile deja sunt pe calea cea bună. Deci eu văd un orizont de timp mediu până când vom avea o cerere mult mai mare.”

  • Vlad Antoniu, Director de Vânzări, Enayati Hospital: „Mă aştept să ajungem la un grad de ocupare de 80% până la sfârşitul anului.” Ce facilităţi include un centru rezidenţial de lux pentru seniori

    În contextul unei îmbătrâniri a populaţiei la nivel european şi la nivelul României şi pe fondul unei înţelegeri tot mai mari, pe plan local, a nevoii de îngrijire pentru cel vârstnic, Enayati Medical City, primul oraş medical din România, a înglobat sub acelaşi acoperiş şi un centru rezidenţial de lux pentru vârstnici, Enayati Home, cu o capacitate maximă de 66 de persoane. Ce facilităţi include?

    În paralel cu dotările camerelor amenajate la standarde de hotel de 5 stele, cu balcon, mobilier adecvat şi baie proprie, construită pentru a corespunde cerinţelor unui vârstnic, centrul rezidenţial se află în proximitatea a două spitale, funcţionând practic împreună. Astfel, seniorul poate primi asistenţă medicală imediată, având acces la policlinica în care se oferă aproape toate specialităţile medicale, dar şi la un centru de imagistică şi la unul de analize, printre altele, precum şi la unul dintre cele mai performante centre de recuperare din România.

    „Nu simţi presiunea spitalului, spitalul nu e casa ta, dar când ai nevoie eşti imediat acolo. (…) Avem asistenţă medicală 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână. Avem medic geriatru dedicat, avem medic de gardă permanent”, spune Vlad Antoniu, Director de Vânzări, Enayati Hospital. Accentul a fost pus şi pe divertisment, organizându-se, de exemplu, concerte de pian şi spectacole de teatru, create împreună cu specialişti în terapie prin artă. Rezidenţii au la dispoziţie şi un restaurant. „Bătrânii au aceleaşi nevoi, îşi doresc să socializeze, îşi doresc să aibă activităţi. îşi doresc să cunoască alţi oameni. Îşi doresc până la urmă lucruri fireşti pe care ni le dorim şi noi, chiar dacă libertatea de mişcare e oarecum, în anumite cazuri, mai limitată. Şi atunci, ce oferim în primul rând ca şi concept, este că ne concentrăm pe nevoile lor de a-şi continua viaţa.”

    Dacă, iniţial, reprezentanţii Enayati Home se aşteptau ca cererea mai mare să fie pentru apartamente şi studio-uri, în realitatea cererea este mult mai mare pentru camerele duble, „şi vine în primul rând dintr-o nevoie de socializare, de a avea pe cineva alături”. Există două categorii de rezidenţi, rezidenţii pe termen lung, cu vârsta medie de 75-80 de ani şi cu o nevoie mai mare de atenţie şi de îngrijire, şi rezidenţii mai tineri, care vine în sejururi mai scurte, de 14-30 de zile, „oameni care încă îşi mai pot acoperi absolut toate nevoile şi plăcerile şi acasă şi au un grad de dependenţă mai mic şi o nevoie specifică de un respiro, dacă vreţi, de la toate obligaţiile care decurg din a locui singur sau cu cineva drag”.

    În prezent, gradul de ocupare se apropie de 50%, însă „mă aştept să ajungem la un grad de ocupare de 80% până la sfârşitul anului”, notează Vlad Antoniu.