Tag: emigratie

  • România va întări securitatea la frontiera cu Serbia. Oprea: Fenomenul migraţionist este unul cu un impact deosebit în planul securităţii

    “Am decis, astăzi, să întărim măsurile de securitate la frontiera cu Serbia, pentru a evita riscurile colaterale pe care le-ar reprezenta atragerea României în fluxul migraţionist care afectează statele din vecinătate. Din punct de vedere geostrategic, România securizează 2.070 de km la frontiera externă a Uniunii Europene, dintre care peste un sfert, adică 546 de km la graniţa cu Serbia. Pe această zonă de frontieră vom intensifica măsurile de securitate prin acţiuni comune, în sistem integrat, potrivit atribuţiunilor tuturor instituţiilor abilitate din domeniul securităţii naţionale. Avem în vedere intensificarea cooperării dintre autorităţile naţionale de aplicare a legii, ca aspect de interes privind securitatea frontierei de stat, creşterea capacităţii operative la frontiera cu Serbia, creşterea capacităţii operative a frontierelor în zona de risc prin mijloace tehnice şi aparatură de observare fixă şi mobilă pe timp de zi şi pe timp de noapte”, a spus Oprea.

    El a precizat că l-am informat pe preşedintele României, Klaus Iohannis, pe prim-ministrul Victor Ponta despre deciziile luate.

    Gabriel Oprea a cerut tuturor membrilor Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă să aibă o atitudine responsabilă şi să acţioneze în mod preventiv pentru limitarea oricăror riscuri la adresa securităţii naţionale, riscuri care pot fi generate de dinamica contextului regional actual.

    Conform datelor consolidate la nivel naţional, el a spus că, în prezent, România nu resimte o presiune migraţionistă crescută ca urmare a accentuării fluxurilor migratorii pe ruta Balcanilor de Vest. Atât din punct de vedere al încercărilor de trecere frauduloasă a frontierei de stat, cât şi din punct de vedere al numărului solicitărilor de azil, situaţia înregistrată în prezent se menţine la parametrii anului trecut, nefiind semnalate creşteri semnificative ale acestor indicatori.

    “Am decis, totodată, ca instituţiile abilitate ale statului să monitorizeze orice modificare a situaţiei din regiune, astfel încât să putem să ne adaptăm măsurile în planul securităţii naţionale în mod gradual şi în raport cu dinamica situaţiei operative. Luăm în analiză oportunitatea dezvoltării preventive a infrastructurii necesare pentru creşterea capacităţii de primire şi gestionare a unui număr sporit de imigranţi. Aceasta în condiţiile în care avem la dispoziţie, la nivelul întregii ţări, 6 centre regionale de cazare pentru solicitanţii de azil, cu o capacitate totală de aproximativ 1.500 de locuri, rata de ocupare a acestora fiind în prezent de aproximativ 20%”, a mai arătat vicepremierul.

    În contextul creşterii presiunii migraţioniste la graniţă şi a cererilor, solicitărilor de azil pe teritoriul României, Gabriel Oprea a dat asigurări că la nivelul Grupului interministerial strategic pe care îl coordonează există întreaga disponibilitate pentru consolidarea mecanismelor de cooperare instituţională şi schimb de informaţii între actorii implicaţi. Totodată, autorităţile române vor menţine o cooperare permanentă cu statele membre ale Uniunii Europene, cu Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politică de securitate, cu Biroul European de Sprijin pentru Azil, cu Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite şi cu celelalte organisme regionale şi internaţionale cu responsabilităţi în domeniu.

    “Fenomenul migraţionist este unul cu un impact deosebit în planul securităţii, în cel economic şi social pentru toate statele europene. În faţa acestei situaţii, pe lângă pragmatismul de care trebuie să dăm dovadă în protejarea propriilor interese de securitate naţională, trebuie să demonstrăm solidaritate cu partenerii noştri europeni. Am convingerea că, prin acţiunile noastre, instituţiile din domeniul securităţii naţionale vor demonstra, însă o dată, că au capacitatea de a asigura siguranţa şi securitatea cetăţenilor români. România este şi trebuie să rămână un stat generator de securitate în regiune, aşa cum ne impune statutul de membru al Uniunii Europene şi al NATO”, a conchis Gabriel Oprea.

  • Ucraina cere ajutorul NATO, în timp ce ruşii ocupă Crimeea

    Apelul a fost formulat imediat după ce parlamentul Rusiei a adoptat, sâmbătă, desfăşurarea de forţe militare în Ucraina, în replică la ceea ce Moscova numeşte “ameninţări” la adresa militarilor din flota rusă a Crimeei şi a populaţiei civile rusofone din această peninsulă.

    Ministrul de externe ucrainean, Andrei Deşciţa, a cerut NATO ajutor pentru asigurarea securităţii facilităţilor nucleare ale ţării sale. NATO a somat, duminică, Rusia să înceteze operaţiunile militare în Ucraina, după ce autorităţile ucrainene au afirmat că între 6.000 şi 15.000 de militari ruşi sunt în Crimeea (nu e clar însă câţi din aceştia sunt proaspăt desfăşuraţi şi câţi sunt membrii flotei ruseşti deja staţionate la Sevastopol) şi că două nave militare ruse sunt staţionate în largul peninsulei.

    Forţele ruseşti au înconjurat, duminică, trei unităţi militare ucrainene din regiunea autonomă prorusă Crimeea, afirmă surse din cadrul serviciilor de securitate ucrainene citate de CNN.

    Un corespondent RIA Novostia relatat că militarii ucraineni din Crimeea “îşi părăsesc în masă unităţile şi predau armamentul şi arsenalul autorităţilor locale pro-ruse şi miliţiei” – relatare dezminţită imediat de ministerul ucrainean al apărării, care afirmă că în ciuda încercării unor persoane înarmate de a prelua controlul unităţilor militare staţionate în Crimeea, personalul acestora a refuzat să se predea şi a rămas fidel noii puteri de la Kiev.

    Într-o convorbire telefonică de aproape 90 de minute, preşedintele rus Vladimir Putin i-a spus omologului său american Barack Obama că Moscova îşi rezervă dreptul de a-şi proteja interesele, ca şi pe cele ale cetăţenilor ucraineni rusofoni, în eventualitatea unor violenţe în estul Ucrainei şi Crimeea. Putin i-a relatat lui Obama despre “acte criminale, provocatoare ale unor elemente ultranaţionaliste, care au fost încurajate de autorităţile de la Kiev” şi i-a spus că există o ameninţare reală la adresa vieţii multor ruşi din Ucraina.

    Obama a condamnat, însă, intervenţia militară a Rusiei, numind-o “o violare clară a suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Uceainei” şi o încălcare a legislaţiei internaţionale. Lideurl american i-a cerut lui Putin să retragă trupele în bazele din Crimeea şi să se abţină de la orice implicare în evoluţiile din restul teritoriului.

    Casa Albă a anunţat că suspendă planurile de participare la reuniunile pregătitoare pentru summitul G8, care va avea loc în iunie la Soci, şi a avertizat Rusia că riscă izolarea economică şi politică internaţională dacă va continua să se amestece în Ucraina.

    Pe de altă parte, şefa serviciului pentru migraţii al Rusiei, Valentina Kazakova, a anunţat că în ultimele două săptămâni ale lunii februarie, 143.000 de cetăţeni ucraineni au cerut azil în Rusia, din cauza temerii că vor fi persecutaţi de noua putere. Serviciul rusesc de grăniceri a anunţat, duminică, un total de 675.000 de ucraineni care au imigrat în Rusia de la începutul anului 2014, în contextul crizei politice.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    80.337 mil. euro
    datoria externă pe termen mediu şi lung la 30 aprilie (reprezentând 79,6% din totalul datoriei externe), în creştere cu 2,1% faţă de sfârşitul anului trecut

    5,43 mil.
    numărul mediu de pensionari în T1, mai mic cu 98.000 decât în aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 22.000 decât în T4 2012

    322 mil. euro
    investiţiile directe ale nerezidenţilor în primele patru luni (faţă de 494 mil. în aceeaşi perioadă a anului trecut), din care creditele intragrup au însumat 191 mil. euro, iar participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată au fost de 131 mil. euro

    10,1%
    cu atât a scăzut volumul de construcţii din România ajustat sezonier în aprilie comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, în timp ce scăderea faţă de luna martie a fost de 3,7%

    4%
    cu atât a crescut în aprilie producţia industrială faţă de luna precedentă ca serie brută , în timp ce în serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a crescut cu 1,9%

    10,1%
    şomajul în Turcia în luna martie, faţă de 9,9% în urmă cu un an, evoluţie explicată de Ankara prin creşterea populaţiei, nu prin pierderea de locuri de muncă

    14,9 mld. euro
    excedentul comercial al ţărilor din zona euro în aprilie, rezultat susţinut de exporturile Germaniei, care au ajuns la un surplus de 49,3 mld. euro din schimburi comerciale în primele trei luni ale anului


     

  • Criza datoriilor îi determină pe europeni să emigreze

    Un alt val de imigranţi părăseşte continentul, fenomen care se va accentua, în cazul în care criza datoriilor din zona euro se adânceşte, scrie The Guardian. Zeci de mii de portughezi, greci sau irlandezi şi-au părăsit ţările de baştină în acest an, majoritatea dintre ei căutând un trai mai bun în emisfera sudica. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu Spania şi Italia, ţări care altădată erau pământul făgăduinţei pentru imigranţii din estul Europei sau din Asia şi Africa.

    Reporterii de la The Guardian au vorbit cu zeci de europeni care au emigrat sau care intenţionează să o facă în scurt timp. Poveştile lor au scos la iveală rute ale imigraţiei dintre cele mai surprinzătoare: de la Lisabona la Luanda (capitala Angolei), de la Dublin la Perth sau de la Barcelona la Buenos Aires. În acest an, 2.500 de greci s-au mutat în Australia şi alţi 40.000 şi-au exprimat intenţia de a se muta către sud. Biroul de statistică din Irlanda estimează, pe de altă parte, că 50.000 de irlandezi au părăsit deja ţara în acest an, majoritatea îndreptându-se către Australia şi Statele Unite.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro