În timp ce la Davos se adună elitele globale pentru mai multe zile de discursuri, dezbateri şi petreceri, turbulenţele de pe pieţele financiare din Europa s-au mai calmat, iar economia SUA pare a fi într-o situaţie mai bună decât aşteptările. Dar, după cum a subliniat şi cancelarul Angela Merkel miercuri, liderii globali nu au aplicat încă învăţămintele trase din criza care a început în 2008 şi nu s-a încheiat încă, potrivit unui editorial Bloomberg. În SUA, liderii politici sunt concentraţi aproape exclusiv asupra situaţiei pe termen scurt, în detrimentul celei pe termen lung. Salvarea băncilor în 2009, împreună cu diverse forme de stimulare a economiei – oricât de insuficiente ar fi – au ajutat la evitarea unei depresiuni de amploare şi au protejat, măcar parţial, milioane de americani de efectele puternice ale crizei.
Tag: Elite
-
Victor Rebenciuc: La televizor nu ai la ce sa te uiti, eu nu ma mai uit la televizor
“Elitismul trebuie evitat. Nu cred ca e normal sa existe o casta
care sa fie izolata, sa fie o insula intr-un ocean de nenorocire.
Elitismul trebuie sa existe impreuna cu ceea ce-l emana. (…)
Elitismul trebuie sa fie democrat si a face parte din elita
inseamna ca faci parte dintr-un popor si ca tot ceea ce faci este
pentru poporul respectiv.”
-
O elita pentru Romania
Sunt numai cateva din ideile care circula in societate in
legatura cu o clasa usor de definit, dar greu de identificat. Care
sunt tiparele In care aceasta elita se croieste?La un moment dat in 2008, o delegatie formata din reprezentantii
unui partid politic a venit la actorul Mircea Diaconu, in biroul
directorial de la Teatrul Nottara. Delegatia era din Campulung si
i-a solicitat actorului sa candideze in numele partidului lor
pentru un loc in Senatul Romaniei. Diaconu a zis intai “nu”; pe
urma, pentru a scapa de insistente, le-a cerut un timp de gandire
pana a doua zi.
“Bun asa”, au spus cei din delegatie si au plecat. Diaconu a
coborat in sala mare a teatrului, unde (ironie!) actorii repetau
“Titanic Vals”. “Intelegeti?”, intreaba zambind Diaconu. “Eu cu
alegerile, despre alegeri, Spirache Necsulescu din Campulung, eu
din Campulung…” Si a doua zi le-a spus cinstit celor din
delegatie ca le accepta propunerea, dar ca la va cere oamenilor din
Campulung sa nu-l aleaga, la fel ca Spirache, eroul piesei de
teatru. Ceea ce a si facut la singura emisiune electorala la care a
participat la un post TV local. Pe urma Diaconu a plecat sa faca un
film. Ceva mai tarziu a aflat ca a devenit senator.
Mircea Diaconu a trecut, astfel, printr-un amestec de ironie a
sortii, incapatanare campulungmusceleana si abordare nonconformista
din zona elitista a culturii spre ceea ce putem numi, in lipsa
altor optiuni, mai potrivite, elita politica a tarii.Un an mai tarziu dupa alegerea lui Diaconu in Senat, Elena
Basescu, fiica presedintelui Basescu, era votata de peste 200.000
de oameni sa reprezinte Romania in Parlamentul European. Iar la
inceputul acestui an, un tanar definit de premierul Emil Boc drept
“simbol al tinerei generatii” le cerea votul cetatenilor din
sectorul 1 pentru un loc in Parlament. Cetatenii s-au dovedit
reticenti, este adevarat, la oferta lui Honorius Prigoana, dar
trebuie sa fim realisti si sa admitem ca parcursul fiului lui
Silviu Prigoana catre o functie corespunzatoare ambitiilor lui este
numai o chestiune de timp.
Noua elita
Ne place sau nu, ascensiunea Elenei Basescu si a lui Honorius
Prigoana spre top poate fi interpretata ca un semnal al noii elite
care se pregateste pentru Romania. In aceasta noua clasa dominanta
isi gasesc locul reprezentanti ai tuturor generatiilor cu
semnificatie sau fara, adica cei nascuti in perioada roz a
comunismului romanesc (pana prin anii ’60), apoi bine cunoscutii
“decretei” sau Y – generatia “internet”. Pe unii ii numim elita cu
derogare de la definitiile uzuale, dar, probabil, definitiile vor
trebui schimbate, adaptate vremurilor de acum si viitoare. -
Planurile Elite sub umbrela Doncafé
"Cand am venit in Romania, acum un an si jumatate, am gasit o piata grabita”, spune Matanya Schwartz, directorul general al Strauss Romania. Societatea se grabea sa recupereze decalajele fata de vestul Europei, iar adaptarea la stilul de viata occidental inseamna orientarea catre produse de tip premium, da de inteles israelianul, aratand ca tocmai de aceea Strauss a considerat ca este momentul potrivit sa faca o miscare de repozitionare a businessului pe acest segment.
Saptamana trecuta, Strauss a anuntat oficial lansarea Doncafé in Romania, dupa ce, in luna mai, grupul cumpara de la compania italiana Doncafé operatiunile acesteia de pe pietele din Albania, Kosovo si Macedonia contra unei sume de 11,6 mil. dolari (aproximativ 7,5 mil. euro), potrivit presei internationale.
In tara noastra, Strauss a intrat pe piata cafelei in 1997, prin achizitia unei parti din compania Elite, pentru ca, din februarie 2008, Elite sa devina Strauss Romania. Incepand cu aceasta luna, Doncafé va deveni un brand-umbrela, adoptand marcile Elite si Selected. Noua gama va cuprinde si produse premium, Doncafé Gold (cafea prajita, macinata si instant) si Doncafé Mixes (specialitati de cafea).
Pentru noua gama, Strauss a facut o campanie de cercetare a pietei care a durat un an si jumatate, potrivit lui Schwartz, iar procesul de rebranding a costat 15 milioane de euro. Cu ce vine insa nou Strauss, lasand deoparte schimbarea numelui si a ambalajului? Raspunsul pare simplu: alta cafea.
“Intr-adevar, ne luptam cu companii foarte mari, dar credem ca in cafea trebuie sa devii expert pentru a controla piata”, spune israelianul, vrand sa sugereze ca strategia companiei, care la nivel international are mai multe linii de business (lactate, legume, dulciuri), se axeaza in Romania strict pe cafea. Ce ii deosebeste de concurenta? “Flexibilitatea”, sustine Matanya Schwartz: “Adversarii nostri sunt atat de mari, incat se tem sa indrazneasca ceva nou pentru a nu risca sa-si piarda pozitia. Noi avem curaj”.
Adversarii redutabili de care vorbea Schwartz sunt in principal gigantii multinationali Kraft Foods (Jacobs) si Nestlé (Nescafé), cu cifre de afaceri cumulate de peste un sfert de miliard de euro la nivelul anului trecut in Romania. Potrivit unui studiu al companiei de cercetare de piata MEMRB, primii cinci jucatori de pe piata cafelei (Kraft Foods, Strauss, Nestlé, Tchibo si Cafea Fortuna) au cumulat, in perioada august 2007-iulie 2008, 88,4% din volumul de vanzari si 86% din valoarea pietei, fata de 87,1%, respectiv 85,3% in perioada august 2006-iulie 2007.
Conform propriilor estimari, israelienii de la Strauss detin o cota de piata de 33%, intentionand sa ajunga la 50% in urmatorii trei-cinci ani. Piata cafelei ajunge in Romania la peste 250 de milioane de euro, potrivit datelor companiei. Asul din maneca celor de la Strauss il reprezinta in opinia lor categoria de specialitati Doncafé Mixes, adresata categoriei de varsta 16-25 de ani.
Spre exemplu, 4 in 1, un produs nou pentru consumatorii romani, e un mix de cafea, zahar, lapte si guarana, un extract dintr-o planta cu efect energizant. O data la cateva luni va fi lansat un nou mix, iar campania de comunicare va fi axata in special pe mediul online. “Tinerii vad altfel cafeaua si o prefera preparata in cele mai neobisnuite moduri. O vor mai mai dulce, mai aromata, mai usoara”, spune Schwartz, adaugand ca aceasta tendinta de consum este specifica pietelor noi din estul Europei si din China si ca nu este la fel de vizibila in pietele mature.