BusinessMagazin

Tag: Electra

  • Cum împiedică Popovici Niţu & Asociaţii crearea celor doi giganţi energetici Electra şi Hidroenergetica

    Electra ar fi rezultat din fuziunea Nuclearelectrica SA, Complexul Energetic Turceni SA, Complexul Energetic Rovinari SA şi Complexul Energetic Craiova SA, o parte din Hidroelectrica şi Societatea Naţională a Lignitului Oltenia. Hidroenergetica ar fi încorporat parte din activele Hidroelectrica, Hidroserv Bistriţa SA, Hidroserv Slatina SA, Hidroserv Porţile de Fier SA, Hidroserv Curtea de Argeş SA, Hidroserv Sebeş SA, Hidroserv Haţeg SA, Hidroserv Cluj SA şi centralele electrice Electrocentrale Deva SA şi Electrocentrale Bucureşti SA.

    În ultimele 12 luni, Fondul Proprietatea, reprezentat de Popovici Niţu & Asociaţii, a obţinut patru ordonanţe presedinţiale împotriva Hidroelectrica SA, Nuclearelectrica SA, Complexul Energetic Turceni SA şi Complexul Energetic Rovinari SA, care au suspendat hotărârile acţionarilor celor patru societăţi prin care a fost aprobată crearea Electra şi Hidroenergetica.

    Pe data de 28 noiembrie 2011, Curtea de Apel Craiova a admis recursul formulat de Fondul Proprietatea şi a anulat irevocabil hotărârea acţionarilor Complexului Energetic Craiova prin care s-a aprobat înfiinţarea Electra şi Hidroenergetica.

    Echipa multidisciplinară formată din 5 avocaţi a fost coordonată de Ciprian Donţu (Litigation Partner), Alexandru Ambrozie (Corporate & Tax Partner) şi Mihaela Pohaci (Tax Partner).

  • Proiectul celor doi giganti de stat din energie va cadea

    In schimb, Hidroelectrica si Nuclearelectrica, sortite initial
    sa fie incluse in componenta campionilor nationali, vor vinde la
    bursa pachete minoritare. Solutia ar urma sa se aplice “daca
    proiectul campionilor nationali cade”, insa el “este imposibil de
    dus mai departe, pentru ca Banca Mondiala si FMI i se opun”,
    apreciaza analistii Erste/BCR.

    In plus, varianta cea noua, cu listarea la bursa, “este exact ceea
    ce vrea Franklin Templeton”, administratorul Fondului Proprietatea.
    Adunarea intr-o singura structura a celor trei complexuri, Craiova,
    Turceni si Rovinari, pare mai logica din punctul de vedere al
    intereselor Fondului Proprietatea: “Stirea este pozitiva, pentru ca
    daca avem in vedere ca ameliorarea guvernantei corporatiste la
    companiile din energie, listarea Romgaz si a producatorilor
    Hidroelectrica si Nuclearelectrica este principalul factor care pe
    termen mediu si lung influenteaza pozitiv pretul actiunilor
    Fondului”, afirma Mihai Caruntu, analist pentru piata de capital in
    cadrul Erste/BCR.

    Guvernul avea in vedere sa combine toate activele din energie
    unde este actionar, inclusiv productia de energie nucleara, in doua
    mari companii, Electra (complexurile Turceni, Craiova si Rovinari,
    Nuclearelectrica, Societatea Nationala a Lignitului, o serie de
    sucursale Hidroelectrica) si Hidroenergetica (o serie de sucursale
    Termoelectrica si Hidroelectrica si parti din Compania Nationala a
    Huilei). Planul a fost insa amanat, din cauza opozitiei
    sindicatelor si a unor actionari ai Fondului Proprietatea, care
    s-au opus constituirii celor doua companii prin combinarea unor
    active profitabile cu unele perdante, aflate chiar pe lista FMI cu
    companii monitorizate (Termoelectrica).

  • Peisajul din energie se schimba incet, dar sigur: liberalizarea preturilor, privatizari, lichidari

    In paralel, perioada urmatoare aduce scumpiri atat la
    electricitate, cat si, foarte probabil, la gaze. Factura lunara la
    energie electrica platita de populatie creste cu 4,5% de la 1
    aprilie, ca urmare a introducerii unei contributii pentru
    sprijinirea producatorilor de energie care polueaza mai putin, iar
    distribuitorii de gaze naturale au cerut majorarea preturilor in
    trei trepte, din aprilie pana in luna septembrie, cu 5%, 7% si 9%,
    pentru acoperirea pierderilor.

    Majoritatea celor de mai sus tin intr-un fel sau altul de
    acordul cel nou cu FMI, care a cerut liberalizarea preturilor la
    gaze si energie electrica, privatizarea Oltchim, lichidarea
    companiilor nerentabile din sectorul energetic si vanzarea unor
    pachete minoritare sau strategice din companiile care ar urma sa
    faca parte din Hidroenergetica si Electra. Aceleasi lucruri le-au
    cerut si reprezentantii Franklin Templeton, administratorul
    Fondului Proprietatea, care in plus au contestat si decizia
    statului de a pune Romgaz sa faca o donatie de 400 de milioane de
    lei la bugetul de stat, decizie pe care firma americana o contesta
    in justitie.

    Referindu-se la afirmatiile de vineri ale ambasadorului SUA,
    Mark Gitenstein, conform carora reorganizarea sectorului energetic
    in jurul Hidroenergetica si Electra ar semana mai curand cu
    “reasezarea sezlongurilor pe Titanic”, in conditiile in care
    sectorul are nevoie de investitii de 10 miliarde de dolari,
    analistii BCR apreciaza, intr-o nota intitulata “Ambasada SUA face
    lobby pentru Franklin Templeton, ca “lobby-ul agresiv al ambasadei
    SUA contra planului controversat de a crea doi campioni nationali
    in domeniul generarii de energie va creste presiunile asupra
    guvernului de a anula acest proiect si de a lista la bursa
    Hidroelectrica si Nuclearelectrica, cei mai mari producatori de
    energie, care furnizeaza peste 50% din productia nationala de
    electricitate”.

    “Astfel de critici ferme la adresa Guvernului, ca si lobby-ul
    pentru Franklin Templeton, au venit dupa ce Banca Mondiala si-a
    exprimat anul trecut opozitia clara contra proiectului campionilor
    nationali. Guvernul a convenit, de asemenea, cu FMI sa promoveze un
    alt plan de restructurare in sectorul generarii de energie, daca
    infiintarea celor doua companii nationale integrate nu va avea loc
    in acest an. Listarea la bursa a Hidroelectrica, a Nuclearelectrica
    si a Romgaz este, in esenta, principalul obiectiv al Franklin
    Templeton in cursul mandatului sau initial de patru ani ca
    administrator al Fondului Proprietatea. Aceasta si aplicarea unor
    standarde de conducere corporatista, ar urma sa fie principalii
    factori de influentare a pretului actiunilor Fondului Proprietatea
    pe termen mediu si lung”, considera analistii BCR.

    Exceptie de la efectele acordului cu FMI face renuntarea OMV
    Petrom la Arpechim, care, desi decisa de OMV de acum doi ani, inca
    i-a mai provocat acum reactii de uimire premierului Boc, care a
    promis ca “va analiza situatia”, avand in vedere ca inchiderea
    rafinariei va duce in somaj circa 700 de oameni. Iulian Iancu,
    presedintele Comisiei de Industrie din Camera Deputatilor, a
    anuntat ca statul, ca actionar al Petrom, va contesta decizia OMV
    in instanta, iar sindicatul din rafinarie a anuntat ca se
    pregateste de greva.

  • Revista presei economice din Romania

    In lupta contra evaziunii fiscale, ANAF poate cere informatii fiscale despre
    romanii care detin proprietati in Franta, Ungaria si Moldova, in
    baza acordurilor bilaterale incheiate cu aceste tari, informeaza
    Gandul. Judetele cu cei mai multi someri sunt Mehedinti,
    Vaslui si Teleorman, una dintre explicatiile ANOFM pentru ratele
    inalte de neocupare fiind ca oamenii refuza sa munceasca, fiindca
    diferenta dintre indemnizatia de somaj si salariul oferit de
    patroni este prea mica.

    Potrivit raportului Paying Taxes 2011, realizat de PwC si citat de
    Evenimentul Zilei, o companie romaneasca trebuie sa plateasca 113 taxe
    pe an     si are nevoie de 222 ore anual pentru a completa
    declaratiile fiscale, pentru a le depune la diferite institutii si
    pentru a plati impozitele. Tot mai multi dezvoltatori imobiliari au
    lansat proiecte de locuinte economice si eficiente energetic, care
    utilizeaza materiale de constructie alternative la cele clasice –
    lemn, placi din fibre orientate sau otel.

    In loc sa creeze Electra si Hidroenergetica, statul roman ar trebui
    sa pastreze hidrocentralele si unitatile nucleare si sa vanda complexurile energetice si
    termocentralele    , pentru modernizarea acestora, sustine Doina
    Visa, senior operations officer pe probleme energetice al Bancii
    Mondiale, intr-un interviu pentru Adevarul. Gratie
    fiscalitatii mai prietenoase, Bulgaria a atras pana in prezent
    aproximativ 2.500 de companii din Romania, potrivit unei analize
    Reuters.

    Bancile continua sa practice dobanzi mari la depozite, desi au incasat peste
    441 mil. euro in primele noua luni de la grupurile-mama, scrie
    Romania Libera; mai mult, bancile atrag depozite in euro la cele
    mai mari dobanzi din Europa, ceea ce arata fie o nevoie acuta de
    lichiditati, fie dorinta de a acumula fonduri pentru creditare. Nu
    costul tratamentului, ci dotarile cabinetului si timpul de
    asteptare sunt pentru bucuresteni principalele criterii de alegere
    a unei clinici private.

    Cristian Burci decide intrarea in insolventa a celui mai mare angajator din Caracal, Romvag,
    din cauza blocajului financiar si a imposibilitatii de a plati
    datoriile catre furnizorii de materii prime si materiale, banci si
    bugetul de stat, anunta Ziarul Financiar. Oferta publica de
    vanzare de titluri derulata de fondul inchis de investitii iFond
    Gold, care da posibilitatea de a investi in proiectele aurifere ale
    Romaniei, a atras peste 2 mil. lei de la investitori, fiind
    subscrisa in totalitate.

  • Seful Enel Romania: Intai reformati sectorul energetic si pe urma investim la Cernavoda

    “Disponibilitatea noastra de a investi depinde decisiv de felul
    cum vor fi reformate reglementarile pietei de energie. Vrem sa
    vedem ce va face Guvernul pentru reforma sistemului de generare.
    Cred ca e un moment crucial de care depind deciziile
    investitorilor”, afirma Zito.

    Enel face parte din consortiul creat pentru constructia si operarea
    reactoarelor 4 si 5 ale centralei de la Cernavoda. Ceilalti
    parteneri sunt Electrabel – GDF Suez (Franta) si RWE AG (Germania)
    si CEZ (Cehia), care detin fiecare cate 9,15%, la fel ca Enel,
    respectiv ArcelorMittal si Iberdrola, cu cate 6,2%. Statul, prin
    Nuclearelectrica, detine 51% din proiect, insa a anuntat ca ar dori
    sa-si reduca participatia, din lipsa de bani. Recent, CEZ a anuntat
    ca se retrage din consortiu, ca sa se concentreze pe proiecte mai
    sigure si mai rentabile, iar cota sa de 9,12% ar urma sa fie
    vanduta.

    Enel, care are ar fi interesata “in principiu” sa preia o parte sau
    toata cota CEZ, insa din nou “trebuie sa vedem cum va fi reformata
    piata energiei”, insista Zito.

    Companiile investitoare in proiectul celor doua reactoare urmeaza
    sa decida pana la sfarsitul anului daca raman in consortiu sau
    renunta.

    Guvernul intentioneaza sa combine toate activele din energie unde
    este actionar, inclusiv productia de energie nucleara, in doua mari
    companii, Electra (complexurile Turceni, Craiova si Rovinari,
    Nuclearelectrica, Societatea Nationala a Lignitului, o serie de
    sucursale Hidroelectrica) si Hidroenergetica (o serie de sucursale
    Termoelectrica si Hidroelectrica si parti din Compania Nationala a
    Huilei). Planul a fost insa amanat pe parcursul acestui an, din
    cauza opozitiei sindicatelor si a unor actionari ai Fondului
    Proprietatea, care se opun constituirii celor doua companii prin
    combinarea unor active profitabile cu unele perdante, aflate chiar
    pe lista FMI cu companii monitorizate (Termoelectrica).

    Bloomberg noteaza ca proiectul crearii celor
    doi mamuti energetici a fost criticat si de seful E.ON Romania,
    Frank Hajdinjak, pe motiv ca pune in pericol noile investitii si ca
    “este un pas inapoi” pentru piata.

    Claudio Zito a adaugat, in schimb, ca Enel este interesata sa
    discute despre posibila cumparare a participatiilor minoritare ale
    statului la filialele locale ale Enel si E.ON, insa nu poate
    comenta cand ar putea sa aiba loc asemenea achizitii, avand in
    vedere recenta remaniere guvernamentala. “Noul ministru al
    economiei trebuie sa-si defineasca mai intai propria viziune si sa
    obtina toate informatiile necesare”, a comentat Zito, referindu-se
    la Ion Ariton, succesorul in functie al lui Adriean Videanu.

    In primavara, Enel a anuntat ca va investi in urmatorii cinci
    ani peste 700 de milioane de euro in dezvoltarea retelei electrice
    din Romania. Enel controleaza cele trei companii de distributie si
    furnizare de energie din Banat, Dobrogea si Muntenia Sud, foste
    filiale ale Electrica.

    Fostul ministru al economiei, Adriean Videanu, anuntase ca statul
    ar vrea sa vanda participatii de 17% la E.ON Gaz Romania si E.ON
    Gaz Distributie, precum si pachete de circa 15% la Enel Distributie
    Banat si Enel Distributie Dobrogea, respectiv 27% la Enel
    Energie.

  • Consiliul Concurentei a declansat o investigatie privind infiintarea Electra si Hidroenergetica

    Vrem sa analizam compatibilitatea celor doua companii cu un
    mediu concurential normal, avand in vedere ca in urma
    restructurarii sectorului de productie a energiei exista premisele
    crearii sau consolidarii unor pozitii dominante. De asemenea,
    functionarea noilor structuri poate duce la restrangerea,
    inlaturarea sau denaturarea semnificativa a concurentei pe piata
    comercializarii si furnizarii de energie electrica”, a declarat
    presedintele Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu, intr-un
    comunicat.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro