BusinessMagazin

Tag: ELECTORATA

  • Derogări BNR de la regulamente pentru programul “Electorata” şi conversia creditelor în valută

    Banca centrală a publicat joi două proiecte de regulamente care vor modifica Regulamentul 17/2012 privind unele condiţii de creditare, precum şi Regulamentul 16/2012 privind clasificarea creditelor şi plasamentelor şi determinarea şi utilizarea ajustărilor prudenţiale de valoare.

    “Din perspectiva Regulamentului BNR nr.16/2012 privind clasificarea creditelor şi plasamentelor, precum şi determinarea şi utilizarea ajustărilor prudenţiale de valoare, regimul mai strict aplicabil operaţiunilor de restructurare la calculul filtrelor prudenţiale a fost instituit în scopul contracarării practicilor tot mai răspândite prin care operaţiunile de restructurare erau realizate în scopul eludării cerinţelor prudenţiale. Având în vedere faptul că acest regim ar putea crea impedimente în implementarea unor programe guvernamentale/ iniţiative de natura celor amintite anterior, întrucât regimul respectiv impune o încadrare a performanţei financiare a debitorului mai strictă decât cea anterioară restructurării şi nu recunoaşte efectele pozitive asupra performanţei financiare rezultate în unor măsuri de genul celor amintite este necesară acordarea de exceptări pentru operaţiunile pentru care, potrivit legii, sunt acordate facilităţi fiscale sau alte avantaje debitorilor, persoane fizice, precum şi operaţiunile în cazul cărora valuta de exprimare a creditului acordat unui debitor, persoană fizică, expus la riscul valutar, se înlocuieşte cu moneda în care debitorul generează fluxuri de numerar nete pozitive, în vederea eliminării acestui risc”, se arată în prezentarea unuia dintre proiectele de regulament.

    Astfel, banca centrală propune exceptarea restructurărilor din programul “Electorata” şi a conversiilor de credite în valută de la prevederile articolului 6, alineatul 7, care stipulează că în cazul restructurărilor care au implicat diminuarea serviciului datoriei, băncile reevaluează, pentru scopurile următoarei operaţiuni de clasificare a creditelor, performanţa financiară a debitorului în condiţii mai stricte faţă de cele avute în vedere anterior acestor operaţiuni, prin revizuirea corespunzătoare a factorilor cantitativi şi/sau calitativi.

    “Având în vedere că, în conformitate cu criteriile de eligibilitate, prevăzute de Ordonanţa de urgenţă nr. 46/2014, operaţiunile de rescadenţare se adresează debitorilor buni platnici, a căror solicitare nu trebuie legată automat de criteriul dificultăţilor financiare, este necesară instituirea aceluiaşi regim derogatoriu şi pentru operaţiuni ce decurg din aprobarea solicitărilor adresate creditorilor în temeiul Ordonanţei de urgenţă nr. 46/2014. Acelaşi raţionament de exceptare se susţine şi în cazul solicitărilor de conversie a unui credit în valută în moneda naţională sau în moneda în care sunt denominate sau indexate sursele debitorului pentru rambursarea creditului”, mai notează BNR.

    Banca centrală are în vedere exceptarea aplicării capitolelor III şi IV din Regulamentul 16/2012, care privesc condiţiile de creditare a persoanelor fizice şi împrumuturile în valută, pentru restructurările din programul “Electorata” şi conversia creditelor în valută.

    Cele mai importante prevederi de la care se vor face derogări se referă la limitarea creditelor de consum la o perioadă de maximum 5 ani şi cerinţa de a aduce garanţii de 133% la împrumuturile de consum în valută.

    Tot printre derogări vor figura şi prevederile privind fundamentarea nivelurilor maxime admise pentru gradul total de îndatorare în cazul creditelor de consum, care impuneau următoarele valori: a) pentru şocul pe curs de schimb – 35,5% la euro, 52,6% la franci elveţieni şi 40,9% la dolari.

    Guvernul a aprobat în vara anului trecut o ordonanţă de urgenţă, denumită de presă “Ëlectorata”, pentru restructurarea creditelor care acordă persoanelor fizice o reducere fiscală dacă acestea beneficiază de scăderea dobânzii de către bancă cu până la 35% pentru o perioadă de doi ani.

    Băncile care au acordat credite în franci elveţieni au avut joi, la BNR, o întâlnire de lucru cu conducerea executivă a băncii centrale şi cu cea a Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), pentru “a găsi o serie de soluţii de reducere a serviciului datoriei debitorilor care au fost afectaţi de turbulenţele recente de pe piaţa financiară internaţională determinate de decizia Băncii Centrale a Elveţiei”, potrivit unui comunicat al BNR.

    Astfel, cele trei părţi au agreat o serie de soluţii pe care băncile le pot oferi clienţilor individual, fără a fi limitate doar la acestea.

    Măsurile vizează menţinerea ratelor lunare în lei aferente creditelor în franci elveţieni la un nivel apropiat celui din luna decembrie 2014, conversia creditelor în lei la cursul zilei şi/sau acordarea unui discount privind cuantumul servicului datoriei, reducerea temporară a ratei dobânzii pentru a compensa efectul aprecierii francului elveţian sau flexibilizarea mecanismului de rescadenţare şi a duratei în raport cu capacitatea financiară a debitorilor, prin aplicarea prevederilor “Electoratei” îmbunătăţite.

    Totodată, băncile vor avea în vedere simplificarea procedurilor administrative şi întărirea protecţiei debitorilor în raport cu banca, astfel încât în procesul rescadenţării creditelor să nu se înăsprească termenii contractului de credit precum rata dobânzii, comisioane sau solicitarea constituirii de noi garanţii.

    “Soluţiile sunt complementare. Fiecare bancă poate aplica un mix adecvat de soluţii adaptat fiecărui caz individual. Ele sunt valabile şi pentru creditele acordate în alte monede şi pot fi optimizate de la caz la caz”, se precizează în comunicat.

    Cele trei părţi au agreat ca negocierea oricărei soluţii să fie bine ţintită către persoanele cu reale dificultăţi la plata ratelor, să se bazeze pe o împărţire rezonabilă a costurilor ajustării, să nu afecteze stabilitatea sistemului financiar-bancar, respectiv să nu creeze riscuri pentru milioane de deponenţi.

    BNR transmite că nu există o singură situaţie general valabilă pentru care să fie aplicată o singură abordare general valabilă, astfel că multitudinea de situaţii individuale poate fi abordată cu soluţii diferenţiate.

    Fiecare bancă va evalua, de la caz la caz, capacitatea de rambursare a datoriilor de către debitori, în funcţie de veniturile acestora şi de istoricul lor.

    Referinţa pentru franc a scăzut joi cu 8,84 bani, la 4,2748 lei, de la 4,3632 lei miercuri, evoluţia fiind determinată de deprecierea monedei elveţiene pe pieţele externe, dar şi de întărirea leului în raport cu euro.

    Francul elveţian a atins vinerea trecută un maxim istoric, de 4,5817 lei, după mai multe şedinţe în care a doborât record după record, ca urmare a eliminării a plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveţiei.

    Peste 75.000 de persoane fizice au credite în franci elveţieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci.

    Din totalul celor 75.000 de persoane care figurează cu credite în franci elveţieni înregistrate în bilanţurile băncilor, aproape o treime (32%) se regăsesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Românească şi 2% la OTP Bank.

    BNR a estimat o pierdere contabilă de aproape 4,3 miliarde lei (950 milioane de euro) pentru cele 11 bănci care au acordat împrumuturi în franci, dacă s-ar aplica la portofoliul existent conversia în lei la cursul de la momentul acordării împrumutului.

  • Guvernul aprobă “Electorata”. Salariul brut de maxim 2.200 lei, reducerea ratei cu 35%, scutirea de impozit – cel mult 144 lei

    UPDATE 17:11 “Electorata”-Salariul brut maxim 2.200 lei, reducerea ratei cu 35%, scutire impozit cel mult 144 lei

    Potrivit formei finale a ordonanţei de urgenţă, obţinute de MEDIAFAX, deducerea din venitul lunar impozabil a fost menţinută la 900 de lei, restructurările fiind permise până la finele lui 2015. Astfel, fiecare client care va obţine o restructurare a creditelor în condiţiile solicitate de stat ar putea primi un beneficiu lunar de cel mult 144 de lei, aferent impozitului de 16% aplicat la suma maximă deductibilă.

    Deducerea specială pentru credite se acordă dacă restructurarea creditelor, care semnifică modificarea condiţiilor de rambursare a acestora, îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: să fie acordată pentru credite care nu înregistrează întârzieri la plată sau care au întârzieri la plată de cel mult 90 zile; să conducă la diminuarea cu cel mult 35% a obligaţiilor lunare de plată ale debitorului, aferente creditului supus restructurării, dar nu cu mai mult de 900 lei sau echivalent, indiferent dacă împrumutul respectiv a fost acordat în lei sau în valută, pentru o perioadă de maxim doi ani. Pentru creditele în valută şi a celor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, cursul de schimb utilizat este cel comunicat de Banca Naţională a României în vigoare la data depunerii cererii prin care se solicită restructurarea; să asigure prelungirea duratei iniţiale a creditului cu perioada pentru care se diminuează obligaţiile de plată; sumele reprezentând diminuările ratelor lunare de plată inclusiv costul suportat de debitor pentru amânarea la plată a acestora, să fie distribuite pe o durată egală cu cea pentru care a fost acordată diminuarea obligaţiilor de plată, începând cu data de la care nu mai operează diminuarea respectivă; împrumutătorul nu poate majora rata dobânzii sau după caz, marja de dobândă, pentru creditele cu dobândă variabilă, sau alte costuri aferente creditului şi nici nu poate impune alte costuri, altfel decât era prevăzut în contract la data restructurării; împrumutătorul pune la dispoziţia debitorilor, înainte ca aceştia să intre în procedura de restructurare a creditelor, scadenţarul aferent întregii durate de viaţă a mecanismului de restructurare.

    Schema fiscală pentru restructurarea creditelor, denumită de presă “Electorata”, va fi aplicată doar pentru persoanele cu venituri din activităţi dependente sub 2.000 de lei pe lună, iar deducerea din venitul lunar impozabil va fi de 900 de lei, restructurările fiind permise până la finele lui 2015, conform ultimului proiect iniţiat de Ministerul Finanţelor.

    “Se propune revizuirea sistemului de acordare a deducerilor pentru persoanele fizice care desfăşoară o activitate dependentă şi care realizează venituri din salarii, la funcţia de bază, în sensul acordării unei deduceri speciale lunare pentru credite restructurate ce va fi luată în calcul la stabilirea bazei impozabile. Pentru a beneficia de deducerea specială lunară pentru credite restructurate, contribuabilii respectivi trebuie să realizeze venituri brute din salarii prevăzute la art. 55 altele decât alin. (2)-(4), la funcţia de bază sau venituri brute din pensii de până la 2.000 lei, inclusiv, în fiecare lună a perioadei impozabile în care se acordă deducerea”, se explică în nota de fundamentare a proiectului de ordonanţă de urgenţă.

    Astfel, deducerile nu vor fi aplicate şi pentru alte forme de venituri, altele decât cele obţinute din activităţi dependente, din funcţia de bază.

    Schema fiscală este opţională atât pentru debitor, cât şi creditor şi se va aplica pentru clienţii care solicită restructurare la bănci şi la instituţiile financiare nebancare (persoane juridice române şi sucursalele instituţiilor financiare străine) înscrise în Registrul General de la BNR.

    Deducerea se acordă lunar, începând cu drepturile reprezentând venituri din salarii şi pensii aferente lunii ianuarie 2016, pentru o singură sursă de venit şi reprezintă rata din perioada de prelungire a duratei iniţiale a creditului, dar nu mai mult de 900 lei, în anumite condiţii, pe baza documentelor justificative emise de împrumutător.

    Restructurarea trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe cerinţe, prima dintre acestea restricţionând aplicarea doar la creditele fără întârzieri la plată sau cu întârzieri de cel mult 90 de zile.

    În varianta elaborată iniţial, restructurarea creditelor trebuia să conducă la diminuarea cu cel mult jumătate şi nu cu mai mult de 500 lei (sau echivalentul în lei aferent valutei în care a fost acordat ori la care este indexat creditul) a obligaţiilor lunare de plată ale debitorului aferente creditului supus restructurării, pentru o perioadă de cel mult doi ani. Deducerea fiscală era limitată la 500 de lei pe lună.

    Proiectul de OUG stabileşte că restructurarea trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele cerinţe: a) să fie acordată pentru credite care nu înregistrează întârzieri la plată sau care au întârzieri la plată de cel mult 90 zile; b) să conducă la diminuarea cu cel mult jumătate a obligaţiilor lunare de plată ale debitorului, aferente creditului supus restructurării, inclusiv valoarea indexării acestuia, dar nu cu mai mult de 900 lei, indiferent dacă împrumutul respectiv a fost acordat în lei sau în valută, pentru o perioadă de maxim doi ani; c) să asigure prelungirea duratei iniţiale a creditului cu perioada pentru care se diminuează obligaţiile de plată conform lit.b); d) suma reprezentând diminuarea prevăzută la lit. b) şi preţul finanţării aferent acesteia să fie distribuite uniform pe o durată echivalentă cu cea pentru care a fost acordată diminuarea obligaţiilor de plată, începând cu data de la care nu mai operează diminuarea respectivă, prevăzută la lit. b); e) rata dobânzii aferentă obligaţiilor de plată din perioada de prelungire a duratei iniţiale a creditului (lit. c) nu poate fi mai mare decât rata dobânzii prevăzută de contract la data solicitării acordării restructurării; f) împrumutătorul nu poate majora rata dobânzii sau alte costuri aferente finanţării şi nici impune alte costuri, altfel decât era prevăzut în contract la data solicitării restructurării.

    Restructurarea reglementată poate fi acordată o singură dată unei persoane fizice, la unul sau mai multe credite, cu condiţia ca suma totală amânată la plată să se încadreze în limita valorică de 900 de lei pe lună.

    Titularii creditelor restructurate au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere specială pentru credite, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile, numai pentru veniturile din salarii realizate la locul unde se află funcţia de bază, se precizează în proiect.

    Potre a beneficia de schema fiscală, contracte de credit trebuie să fie în derulare la data de 31 mai 2014, indiferent de vechimea acordării creditului, iar restructurarea să fie efectuată până la sfârşitul anului viitor.

    Proiectul prevede că deducerea specială pentru credite nu se mai acordă începând cu luna în care contribuabilul realizează venituri din salarii prevăzute mai mari de 2.000 lei/lună, pe parcursul derulării contractului supus restructurării pentru perioada respectivă sau pentru perioada în care plăţile nu au fost efectuate conform graficului stabilit de împrumutător după restructurarea creditului.

    Contribuabilii care obţin venituri din salarii la funcţia de bază vor beneficia de deducerea specială pentru credite la locul unde se acordă şi deducerea personală şi în cazul în care se mută în cursul unei luni la un alt angajator (numai la primul angajator) sau sunt detaşaţi iar plata veniturilor din salarii se efectuează de entitatea la care au fost detaşaţi.

    Deducerea se acordă lunar, începând cu veniturile din salarii aferente lunii ianuarie 2016 şi reprezintă rata din perioada de prelungire a duratei iniţiale a creditului, dar nu mai mult de 900 lei /lună.

    În cazul creditelor în valută echivalentul în lei a deducerii acordate se stabileşte utilizând cursul de schimb al Băncii Naţionale a României pentru ziua în care s-a efectuat plata, comunicat de Banca Naţională a României in cursul zilei anterioare.

    Obligaţia acordării deducerii speciale pentru credite revine angajatorului şi procedura de aplicare se stabileşte prin ordin al preşedintelui ANAF.

    Prin aplicare schemei, Finanţele estimează un minus de încasări din impozitul pe venit de 975 milioane lei în 2016 şi 1,01 miliarde lei în 2017.

    În urmă cu o săptămână, Ministrul Finanţelor Ioana Petrescu a îndemnat presa să se adreseze ministrului delegat pentru Buget Liviu Voinea pentru întrebări privind restructurarea “Electorata”, la două luni după ce Voinea a declarat că iniţiativa este în grădina Ioanei Petrescu.

    “Măsura de restructurare a creditelor a fost propusă de domnul Voinea. Ştie mai multe detalii”, a spus joi Petrescu, întrebată într-o conferinţă de presă când şi sub ce formă va fi aplicata măsura de restructurare a creditelor prin facilităţi fiscale.

    În urmă cu două luni, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, afirma că ordonanţa de urgenţă privind schema fiscală pentru restructurarea creditelor populaţiei nu se regăseşte printre atribuţiile sale, fiind o problemă de politică fiscală.

    “Nu e la mine, e pe politică fiscală”, a răspuns atunci Voinea, întrebat dacă poate da detalii privind stadiul proiectului de act normativ şi când va intra în vigoare măsura de spijinire a persoanelor cu credite, anunţată de premierul Victor Ponta.

    Preşedintele Traian Băsescu declara în aprilie că prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu a fost unul dintre artizanii “electoratei”, şeful statului menţionând că doreşte ca Banca Naţonală să nu ajungă în situaţia de a executa dispoziţiile Guvernului.

    Ulterior, BNR a răspuns printr-un comunicat în care susţinea că schema fiscală pentru restructurarea creditelor populaţiei a fost concepută, iniţiată şi dezvoltată de ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, invocând ca semnificativ în acest sens un articol publicat de Voinea pe site-ul Financial Times.