BusinessMagazin

Tag: electoral

  • Comisia pentru Codul electoral va elabora până în iunie 2015 propunerile pentru legile electorale

    Parlamentul a adoptat o hotărâre în acest sens.

    Comisia de Cod electoral are în componenţă 15 parlamentari şi este condusă de preşedintele Camerei Valeriu Zgonea.

    Membrii comisiei sunt: Luminiţa Adam, Mihai Voicu , Alin Tişe, Marton Arpad, Varujan Pambuccian, Viorel Chiriac, Doina Federovici, Victor Paul Dobre, Puiu Haşotti, Mihai Neagu, Miron Mitrea, Ioan Oltean, Eugen Nicolicea, Gabriel Vlase.

    Membrii Comisiei de elaborare a legilor electorale au stabilit, pe 26 noiembrie, prin consens, să discute cu prioritate capitolul legat de votul cetăţenilor români din diasporă la alegerile prezidenţiale, a declarat preşedintele acestui for, Valeriu Zgonea. ”Se degajă prin consens analizarea unui capitol cu rapiditate legat de votul din diasporă, ţinta fiind votul pentru alegerile prezidenţiale”, a precizat Zgonea, care a arătat că în cadrul lucrărilor comisiei se vor discutat toate cele trei legi privind alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale.

    Totodată, Zgonea a precizat, atunci, că susţine ideea ca la discuţiile din comisia de cod electoral să se modifice şi Legea alegerilor parlamentare, în sensul reducerii la 300 a numărului de parlamentari, el menţionând că, dacă va exista consens, se va discuta şi despre revenirea la votul pe liste.

  • Zgonea, desemnat preşedinte al Comisiei de Cod electoral – surse

    Totdată, preşedintele Senatului, Crin Antonescu, va prezida Comisia parlamemtară de revizuire a Constituţiei.

    Comisia de Cod Electoral va avea 15 membri, în timp ce Comisia pentru revizuirea Constituţiei va avea 23 de membri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Interzicerea totala a avorturilor devine tema de agitatie electorala in Polonia

    Initiativa a fost supusa parlamentului de catre fundatia PRO –
    Dreptul la viata, care a strans 600.000 de semnaturi in favoarea ei
    in doar doua saptamani – mult peste pragul de 100.000 cerut pentru
    ca o initiativa cetateneasca sa intre in atentia
    parlamentarilor.

    Conform Warsaw Business Journal, proiectul de lege interzice total
    dreptul la avort, raportat la legislatia curenta, in vigoare din
    1993, in care avorturile sunt permise daca pastrarea sarcinii pune
    in pericol viata mamei, daca sarcina este rezultatul unui act
    ilegal (viol, incest) sau daca fatul are un handicap.

    Initiativa a trecut mai departe cu sustinerea partidului
    conservator de dreapta Lege si Justitie, al doilea partid
    parlamentar al tarii, alaturi de cea a Partidului Taranesc si a
    unei parti dintre deputatii Platformei Civice de guvernamant.
    Contra initiativei au votat deputatii Aliantei Stangii
    Democratice.

    Comisia parlamentara pentru politici sociale si cea pentru sanatate
    au termen pana la 1 septembrie sa-si prezinte concluziile asupra
    proiectului. Presedintele polonez Bronislaw Komorowski a anuntat ca
    el se va opune inaspririi legislatiei avorturilor, pornind de la
    premisa ca actuala legislatie reprezinta forma cea mai buna de
    compromis necesar astfel incat sa nu “constranga oamenii la acte de
    eroism”, avand in vedere ca pastrarea unei sarcini rezultate din
    viol sau incest ar trebui sa fie o chestiune de decizie personala
    si nu sa fie impusa prin lege.

    Presa poloneza se asteapta insa ca tema avorturilor sa devina
    prioritara in campania electorala pentru alegerile parlamentare din
    9 octombrie, avand in vedere ca fundatia initiatoare a anuntat ca
    va face lobby intens pe langa politicienii partidelor, iar partidul
    Lege si Justitie, sustinut puternic de reprezentantii Bisericii
    Catolice, a profitat deja de ocazie, iesind cu declaratii de genul
    “pantecele matern a devenit in Polonia locul unor crime fara
    numar”.

    Newsweek Polska citeaza statistici conform carora 45% dintre
    polonezi sunt in favoarea legalizarii avorturilor la cerere, in
    timp ce 50% sunt impotriva. Datele oficiale sustin ca in fiecare an
    in tara au loc numai cateva sute de avorturi, insa surse
    neguvernamentale situeaza cifra la peste 150.000, majoritatea
    efectuate ilegal in spitale, la fel ca la inceputul anilor ’80.
    Conform unui studiu citat de Warsaw Business Journal, un avort la
    negru costa in Polonia intre 250 si 750 de euro.

  • Eroarea din 2010 de la exit poll se repeta la Chisinau: nu Dorin Chirtoaca, ci Igor Dodon castiga alegerile

    Dupa numararea a 99% din voturile exprimate la alegerile locale
    in orasul Chisinau (fara suburbii), care inseamna 38,8% din
    voturile exprimate in aria municipiului, Igor Dodon (foto stanga)
    conduce cu 52%, iar Chirtoaca (foto dreapta) are 43%, potrivit
    Consiliului Electoral de Circumscriptie Chisinau, preluat de
    ProTV.md.

    In alegerile pentru Consiliul Municipal Chisinau, dupa procesarea a
    90% din voturi, Partidul Comunistilor din Republica Moldova are
    49,9%, Partidul Liberal – 29,8%, Partidul Liberal-Democrat din
    Moldova – 12,8%, Partidul Democrat din Moldova – 2,7%.

    Sondajul de opinie la iesirea din sectiile de votare, efectuat
    duminica seara de CBS-AXA, IPP, IESPM si ADEPT, la comanda Publika
    TV, il indicase drept castigator pe Chirtoaca, cu 52,7% din voturi,
    urmat de Dodon cu 41%. Marja de eroare anuntata era de 2,5%.

    Eroarea de la exit poll o repeta pe cea de la alegerile generale
    din noiembrie anul trecut, cand sondajul IRES comandat de
    televiziunea Publika indica un avans al liberal-democratilor cu
    34,4% din voturi, urmati de comunisti cu 26%. In realitate,
    Partidul Comunistilor a avut 39,3% din voturi, urmat la distanta de
    Partidul Liberal-Democrat cu 29,4%.

    La alegerile locale de duminica din Republica Moldova au fost puse
    in joc 898 de functii de primar si 11.740 de functii de consilieri
    locali. Participarea la vot a fost de 54,39% la scara nationala, cu
    circa 2% mai mare decat la alegerile locale din 2007, si de 56,47%
    la Chisinau.

  • Ce surprize ne pregatesc politicienii pentru anul electoral

    Parerea aproape unanima a analistilor si comentatorilor este ca
    anul viitor calendarul electoral va avea o influenta decisiva si
    posibil nefasta, in unele cazuri, asupra economiei. Aceasta pentru
    ca si criza, si ajustarile facute pentru a incerca depasirea ei, si
    cele la care s-a angajat Guvernul pentru urmatorii ani lasa
    economia fara acea marja de manevra care ar permite dupa anul
    electoral 2012 recuperarea unor excese pe care partidele de
    guvernamant le fac de obicei pentru a capta adeziunea
    votantilor.

    E deja un loc comun ca Romania ar fi putut face mult mai usor
    fata crizei economice daca in 2008 bugetul nu ar fi fost drenat de
    PNL (si, din umbra, si de PSD) prin marirea pensiilor si alocarile
    de fonduri pentru investitii nenecesare, care au generat un deficit
    de 4,9% din PIB (5,7% dupa metodologia europeana ESA95), dublu fata
    de anul precedent. In declaratii recente pentru BUSINESS Magazin,
    atat presedintele Consiliului Fiscal, economistul-sef al Raiffeisen
    Bank Ionut Dumitru, cat si country managerul Coface Romania
    Cristian Ionescu sustineau ca si pentru anul viitor exista acelasi
    pericol.

    Daca Dumitru vorbea de pericolul unor “eventuale derapaje la
    nivel fiscal-bugetar in pregatirea alegerilor din 2012”, managerul
    Coface inca mai spera ca “puseul electoral sa fie totusi mentinut
    in limite rezonabile, in conditiile in care Guvernul s-a angajat sa
    reduca deficitul bugetar la 3%”. In 2012 sunt programate doua
    campanii electorale, pentru alegerile locale din iunie si cele
    parlamentare din noiembrie. Data fiind situatia din sondajele
    recente, principala formatiune de guvernare, Partidul Democrat
    Liberal (PDL), are de recuperat un decalaj de 10-15% pentru a putea
    concura cu cealalta constructie politica importanta, Uniunea Social
    Liberala (USL), alianta formata din liberali si social-democrati.
    Primul test, cel al alegerilor locale, este si cel mai important,
    pentru ca istoria recenta a aratat ca rezultatele inregistrate in
    teritoriu de catre formatiunile politice sunt avanpremiera celor de
    la parlamentare.

    Va reusi PDL sa castige procente electorale fara a drena
    fondurile publice in sprijinul propriilor candidati? “Aproape sigur
    nu”, e de parere politologul Stelian Tanase, profesor la
    Universitatea Bucuresti, intr-o discutie cu BUSINESS Magazin: “PDL
    nu are alta sansa de a reveni in sondaje”. “Doar anul acesta se mai
    poate strange cureaua si abia acum resimtim criza cu adevarat, iar
    anul viitor vor fi obligati sa dea drumul la pomeni electorale ca
    sa recupereze procentele”, explica Tanase.

    Mai ponderat, Cristian Pirvulescu, presedintele Asociatiei Pro
    Democratia, spune ca tendinta inregistrata de USL in urmatoarea
    perioada va influenta decisiv comportamentul democrat-liberalilor
    in acest an preelectoral. “Daca USL va fi constanta in sondaje sau
    va creste, tentatia PDL de a actiona astfel va fi mai mare”,
    estimeaza el, cu amendamentul ca “nu sunt sigur ca Traian Basescu
    va accepta o astfel de situatie”. Pirvulescu nu sugereaza neaparat
    iminenta unui conflict intre PDL si presedinte pe aceasta tema, ci
    considera plauzibil ca Basescu sa nominalizeze “undeva spre
    sfarsitul acestui an sau la inceputul anului viitor” un premier
    tehnocrat, ca sa incerce scoaterea functiei de sef al Guvernului de
    sub presiunea filialelor PDL din teritoriu in preajma
    alegerilor.

    Tema unui premier tehnocrat comporta doua valente: pe de o
    parte, guvernul ar fi – cel mai probabil – tot unul politic, deci
    sensibilitatea la presiuni politice ar fi mai scazuta, dar nu
    eliminata, iar pe de alta parte, insusi presedintele Traian Basescu
    a anuntat, la o conferinta a Ziarului Financiar de joia trecuta, ca
    acum ar fi nevoie de stabilitate guvernamentala – o trimitere
    stravezie la amanarea planurilor de schimbare din functie a
    premierului Emil Boc. In aceeasi seara, Basescu a revenit asupra
    acestor speculatii, sustinand ca ar trebui “sa le lasam inca vreo
    sase luni si sa guvernam”, cu trimitere la emisiunea de obligatiuni
    cu care Romania vrea sa iasa pe pietele internationale luna
    viitoare si care ar fi pusa in pericol de speculatiile cu privire
    la instabilitatea politica. Si nici sansele de a trece un nou
    guvern prin Parlament nu sunt foarte mari, intrucat ecuatia
    sustinerii guvernamentale este tot mai fragila.

  • “Chestiunea rromilor”, transformata in arma electorala in Franta

    Guvernul din Franta, patria “drepturilor omului” (proclamate de
    Revolutia de la 1789), a fost acuzat de “rasism” de catre un
    oficial ONU, din pricina campaniei de evacuare a taberelor de
    rromi, majoritatea provenind din Romania. In ciuda criticilor,
    programul de “injumatatire” a taberelor, impus de presedintele
    Nicolas Sarkozy, continua intr-un ritm accelerat.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info