BusinessMagazin

Tag: ElBaradei

  • Revoluţia permanentă din Egipt intră într-o nouă fază

    Armata a reacţionat la manifestaţiile de proporţii contra lui Morsi şi l-a înlăturat de la putere, la doi ani de la alegerile libere în urma cărora acesta a devenit preşedinte. Militarii au instalat ca preşedinte interimar pe Adli Mansour, judecătorul-şef al Curţii Constituţionale Supreme, care a declarat că are în vedere organizarea de noi alegeri prezidenţiale şi parlamentare. Mansour l-a demis pe şeful serviciilor secrete, numit de Morsi, iar procurorii au început arestările în rândul susţinătorilor lui Morsi bănuiţi că ar fi tras în manifestanţi.

    Islamiştii din Frăţia Musulmană, baza politică a regimului Morsi, au trecut însă deja la atac, astfel încât Egiptul a închis frontiera spre Fâşia Gaza, după o serie de ciocniri în Peninsula Sinai între armată şi miliţiile Frăţiei. La Cairo şi Alexandria au avut loc, de asemenea, lupte violente între susţinătorii şi opozanţii lui Morsi. Numai vineri au fost ucise 36 de persoane, ceea ce ridică la 75 numărul celor ucişi de la 30 iunie încoace, când au început manifestaţiile de stradă contra lui Morsi.

    În ce priveşte noul premier, acesta ar fi urmat să fie laureatul Nobel Mohammed ElBaradei, fost şef al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică şi unul dintre liderii opoziţiei, cel ce fusese considerat în Occident favoritul la succesiunea lui Hosni Mubarak, încă mult înainte de revoluţia din 2011. Presa occidentală a relatat, sâmbătă, că ElBaradei a fost deja numit în funcţie, însă un purtător de cuvânt al lui Adli Mansour a dezminţit informaţia, spunând că deocamdată consultările între partide continuă.

    ElBaradei a fost cel care a scris, recent, un articol de opinie pentru revista Foreign Policy, unde afirma că administraţia Morsi habar n-are să conducă ţara şi că Egiptul riscă să intre în incapacitate de plată în următoarele luni. Guvernul a adoptat o serie de măsuri de austeritate în decembrie, ca să facă pe plac FMI, dar ulterior a renunţat la ele, susţinea ElBaradei.

  • Mohamed ElBaradei, favorit in cursa prezidentiala din Egipt, conform unui sondaj controversat

    Studiul a fost realizat luna trecuta pe site-ul de socializare.
    Fostul director al Agentiei Internationale a Energiei Atomice
    (AIEA) si laureat al Premiului Nobel pentru Pace a obtinut 25 la
    suta din voturile celor 267.000 de persoane care au participat la
    sondaj. Intelectualul islamist Mohamed Selim al-Awa se claseaza pe
    locul doi, cu 17 la suta din intentiile de vot, fiind urmat de
    Ayman Nour, cu 13 la suta. Sondajul comandat de Consiliul Suprem al
    Fortelor Armate (CSFA) a fost criticat pentru lipsa de
    reprezentativitate, in conditiile in care cei mai multi dintre cei
    85 de milioane de egipteni nu au acces la Internet.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ElBaradei: “Ce am inceput in Egipt nu mai poate fi oprit”. In paralel, vandalii rup capetele mumiilor de la muzeu (VIDEO)


    ElBaradei    , el insusi consemnat la domiciliu pentru scurta vreme
    de politie pentru ca a vrut sa participe la demonstratiile de
    strada, s-a alaturat duminica protestatarilor din piata Tahrir din
    Cairo, care au continuat sa ceara demisia lui Mubarak.

    “Ceea ce am inceput nu mai poate fi oprit. Poporul vrea ca regimul
    sa cada”, a spus ElBaradei. In paralel, opozantul a cerut, intr-o

    serie de interviuri     acordate de la Cairo, ca SUA sa abandoneze
    sustinerea pentru Hosni Mubarak, afirmand chiar ca “ar fi mai bine
    pentru presedintele Obama sa nu apara drept cel din urma care ii
    spune lui Mubarak ‘a venit momentul sa pleci’”, conform CNN.

    ElBaradei a declarat ca el are mandat de la demonstranti sa
    negocieze un guvern de uniune nationala si ca in curand va ajunge
    la o intelegere cu armata, singura in stare sa decida cine trebuie
    sa conduca Egiptul. El a spus ca armata “este parte a Egiptului si
    este in mare parte de partea poporului”.

    “Guvernul american nu-i poate cere poporului egiptean sa creada
    ca un dictator care a fost la putere de 30 de ani ar putea fi cel
    ce introduce democratia. Asta e o pacaleala”, a afirmat opozantul
    la CBS.

    Duminica, un reprezentant al Fratiei Musulmane, formatiune de
    opozitie, a anuntat ca partidul il sustine si el pe ElBaradei in
    negocierile cu guvernul. La randul lui, laureatul Nobel i-a aparat
    pe Fratii Musulmani intr-un interviu pentru ABC, aratand ca ei nu
    sunt islamisti extremisti si ca nu fac uz de violenta, asa cum
    incearca sa-i prezinte regimul lui Mubarak. El a precizat ca in
    spatele demonstratiilor din Egipt nu se afla radicali islamisti si
    ca acestea “nu au nicio ideologie, in afara de cea a sperantei, a
    dorintei oamenilor de a le fi respectate drepturile si
    demnitatea”.

    Administratia de la Washington s-a dovedit pana acum ambigua,
    incercand sa evite o abandonare totala a lui Mubarak, aliat
    strategic al SUA timp de 30 de ani, dar in acelasi timp i-a
    sustinut si pe protestatari in revendicarile lor contra unui regim
    care le-a limitat drepturile si libertatile.

    Mubarak l-a numit sambata pe Ahmed Shafik, general in retragere, ca
    prim-ministru, dupa ce vineri a demis intregul cabinet, si a numit
    in premiera un vicepresedinte, in persoana lui Omar Suleiman, seful
    serviciilor speciale ale tarii, miscari apreciate de comentatori ca
    pregatind o tranzitie a puterii catre un regim condus de Suleiman
    si axat pe forta armatei si a serviciilor speciale.

    ElBaradei este o figura foarte cunoscuta la Washington, nu in
    ultimul rand pentru ca s-a opus cu vehementa invadarii Irakului in
    2003. In tara insa, unii considera ca n-ar fi tocmai persoana
    potrivita sa conduca tara, fiindca “nu e de-al nostru, al poporului
    – ii place prea mult sa ia premii si sa calatoreasca in
    strainatate”, cum spune un tanar.

    Ziua de duminica a fost marcata de
    noi violente    , de aceasta data ca rezultat al retragerii aproape
    complete a politiei din teren, incepand de vineri, care a lasat
    cale libera dezordinilor create de hoti si jafurilor, imposibil de
    oprit chiar de catre fortele armatei ce patruleaza Cairo sau
    Alexandria, incercand sa apere mai ales muzeele.

    Cetatenii s-au organizat in formatiuni civile de aparare, iar
    tinerii au format lanturi vii in jurul muzeelor, pentru a le
    proteja de jafuri si distrugeri. Zahi Hawass, responsabil al
    Muzeului Egiptean din Cairo, a declarat ca vandalii au intrat in
    muzeu, au deteriorat o serie de antichitati si chiar au reusit sa
    rupa
    capetele a doua mumii    . Ulterior, soldatii i-au prins pe hoti si
    au reusit sa protejeze colectiile muzeului, insa temerile raman.
    Armata a oprit deja accesul public la piramidele din Gizeh si a
    trimis trupe care sa apere templul din Luxor.