Tag: ELA

Oficialli BCE au refuzat să comenteze informaţia.

Săptămâna trecută, BCE a acordat băncilor elene fonduri adiţionale de circa 1 miliard de euro.

În ianuarie, BCE a decis să nu mai permită băncilor elene folosirea obligaţiunilor guvernamentale drept garanţii pentru noi credite accesate de la BCE, obligând astfel banca centrală a Greciei să acceseze fonduri prin facilitatea ELA pentru a furniza lichidităţile necesare în piaţa interbancară.

Mai mult, instituţia bancară a interzis luna trecută principalelor bănci din Grecia să îşi majoreze deţinerile de obligaţiuni pe termen scurt emise de guvernul de la Atena, intensificând presiunile ca autorităţile elene să ajungă la o înţelegere cu creditorii externi, inclusiv BCE, în privinţa continuării reformelor şi a rambursării datoriilor ţării.

Preşedintele BCE, Mario Draghi, a respins acuzaţiile potrivit cărora instituţia bancară europeană ar adopta o poziţie prea dură în privinţa Greciei, spunând că BCE nu face altceva decât să aplice regulile.

Potrivit lui Draghi, împrumuturile BCE către Grecia, în valoare totală de aproximativ 100 miliarde de euro, echivalează cu aproape două treimi din PIB-ul ţării.

Creditorii Greciei au dat miercuri termen guvernului de la Atena să prezinte în şase zile lucrătoare o listă detaliată cu reformele necesare pentru susţinerea economică şi financiară, pentru ca miniştrii de Finanţe din zona euro să poată analiza acordarea unei finanţări de urgenţă cerute de Grecia pentru a preveni intrarea în incapacitate de plată.

Autorităţile de la Atena au solicitat miercuri seara fonduri europene de urgenţă, dar li s-a spus că mai întâi trebuie să prezintă lista de reforme care să asigure sustenabilitatea finanţelor publice, au arătat oficiali europeni, potrivit Reuters.

Suplimentarea fondurilor a fost decisă miercuri, în cadrul unei şedinţe a Consiliului Guvernatorilor BCE, au declarat pentru Bloomberg surse familiare dicuţiilor.

Guvernul Greciei ceruse majorarea plafonului cu 900 de milioane de euro.

Pe 12 martie, BCE a suplimentat sumele disponibile Greciei prin programul ELA cu 600 de milioane de euro, după o majorare cu 500 de milioane de euro o săptămână mai devreme.

În ianuarie, BCE a decis să nu mai permită băncilor elene folosirea obligaţiunilor guvernamentale ca garanţii pentru noi credite accesate de la BCE, obligând astfel banca centrală a Greciei să acceseze fonduri prin facilitatea ELA pentru a furniza lichidităţile necesare în piaţa interbancară.

BCE, care poate extinde sau limita operaţiunile ELA, a majorat în etape anul acesta plafonul pentru creditările destinate Greciei, punând presiune pe autorităţile de la Atena pentru a ajunge la o înţelegere cu creditorii externi în privinţa continuării programelor de reforme.

Programul ELA este evaluat săptămânal, pe fondul temerilor că băncile elene ar putea să folosească fondurile obţinute pentru a finanţa guvernul de la Atena, în contradicţie cu legislaţia Uniunii Europene.

Potrivit surselor citate de Bloomberg, băncile din Grecia nu au folosit întreaga sumă accesată prin ELA, în prezent având la dispoziţie aproximativ 3 miliarde de euro.

Grecia, care în 2010 a semnat un acord de finanţare de 240 de miliarde de euro cu UE, BCE şi Fondul Monetar Internaţional, a fost somată de creditori să implementeze mai multe reforme fiscale şi economice în schimbul deblocării de noi tranşe din împrumut, însă guvernul condus de Alexis Tsipras refuză să accepte măsuri austere.

Joi, Parlamentul elen a adoptat un proiect de lege pentru sprijinirea categoriilor sociale defavorizate, în ciuda opoziţiei creditorilor internaţionali. Legea prevede furnizarea gratuită de electricitate şi de tichete de masă pentru persoanele cu venituri mici.

Între timp, autorităţile de la Atena se străduiesc să găsească fonduri pentru rambursarea unor datorii de peste 2 miliarde de euro scadente la finele săptămânii, precum şi pentru plata, până la sfârşitul lunii, a salariilor şi pensiilor din sectorul public.

Tsipras se va întâlni joi la summitul european cu preşedintele BCE Mario Draghi, cancelarul german Angela Merkel, preşedintele francez Francois Hollande şi preşedintele CE Jean-Claude Juncker pentru a încerca să ajungă la un compromis politic ca să dezamorseze situaţia actuală.