Procurorii Parchetului Tribunalului Constanţa au făcut miercuri percheziţii la Primăria Eforie.
Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că obiectul dosarului ar fi vânzarea ilegală a unui teren din localitate şi vizat de percheziţii ar fi primarul Robert Ştefan.
Edilul nu a putut fi contactat până la ora transmiterii acestei ştiri.
ANA Hotels este cel mai mare jucător de pe piaţa hotelieră locală, cu afaceri de 153 de milioane de lei în 2018 (plus 5,5% faţă de 2017), 500 de angajaţi şi o capacitate totală de cazare de 975 camere, şi care urmează să demareze lucrări de renovare la Athénée Palace Hilton estimate la 25 milioane de euro. Însă planurile grupului ANA Hotels nu se opresc aici. Operatorul vrea să se extindă cu predilecţie pe segmentul city hotels, Clujul, Sibiul şi Timişoara aflându-se pe lista scurtă în ceea ce priveşte localizarea viitoarelor unităţi ale companiei, potrivit Simonei Constantinescu, CEO al grupului ANA Hotels. „Suntem dornici să creştem mai ales pe segmentul hotelurilor de oraş. Ne uităm către Cluj, Sibiu, Timişoara, dar o vom face etapizat, în concordanţă cu planurile de finanţare”, spune Simona Constantinescu. Potrivit acesteia, piaţa hotelieră din România traversează cea mai bună perioadă din ultimul deceniu raportat atât la investiţii noi, de la zero, cât şi la proiectele de renovări sau extinderi.
Numărul de hoteluri din România va creşte cu 10% în perioada 2019-2020, de la 1.633 la 1.800, potrivit unui studiu al companiei de consultanţă imobiliară Crosspoint Real Estate. Printre cele mai importante livrări se află hotelurile Courtyard şi Autograph Collection aparţinând Marriott International în Capitală, o serie de hoteluri ibis în Bucureşti şi Timişoara şi extinderea brandului Mercure în oraşe precum Timişoara, Sibiu şi Braşov.
Investiţiile vin în contextul în care numărul turiştilor din România a crescut în 2018 cu 6,7%, iar cifra de afaceri generată de industria hotelieră este estimată la 1,2 miliarde euro.
„Prima jumătate de an în vânzările din businessul hotelier se vede foarte bine. Există un impact extraordinar al celor şase luni în care România a deţinut preşedinţia la Consiliul Uniunii Europene, mai ales în zona hotelurilor din Capitală, cu o creştere de circa 15% faţă de anul anterior. Există un impact pozitiv şi din diminuarea taxei TVA în octombrie anul trecut”, explică Simona Constantinescu.
Cei mai mari cinci jucători de pe piaţa hotelieră au bifat anul trecut afaceri totale de 660 de milioane de lei, în creştere cu 7% faţă de anul anterior. Astfel, grupul ANA Hotels, compania Bucureşti Turism (ce administrează complexul Radisson Blu din Capitală), dar şi Societatea Companiilor Hoteliere Grand (JW Marriott), Continental Hotels şi Societatea de Tratament Balnear şi Recuperare a Capacităţii de Muncă au raportat o cifră de afaceri mai mare în 2018 comparativ cu anul precedent, dar şi profit, demonstrând că România este o destinaţie turistică cu mare potenţial de dezvoltare, regiuni precum Transilvania, Bucovina sau Delta Dunării fiind adevărate comori ce trebuie puse în valoare prin programe turistice şi promovare eficientă.
Pentru prima oară, în 2018, grupul ANA Hotels a fost pe primul loc în topul companiilor hoteliere după cifra de afaceri, depăşind compania Bucureşti Turism, după cum arată datele din catalogul Cei mai mari jucători din economie.
Efervescenţa înregistrată în ultimii ani pe piaţa locală a evenimentelor muzicale şi culturale a început să crescă tot mai mult vizibilitatea României pe harta turistică, astfel că operatorii hotelieri iau în calcul extinderea reţelelor în principalele oraşe ale ţării. Există de asemenea o tendinţă de renovare a unităţilor existente, dar şi a unor hoteluri vechi cu istorie bogată şi arhitectură caracteristică, un exemplu în acest sens fiind inaugurarea de la începutul acestui an a hotelului Lido, o clădire emblematică a Bucureştilor anilor ’30. „Lucrurile au început să se îmbunătăţească în sensul că, dacă în urmă cu 15 ani România exista pe piaţa destinaţiilor de vacanţă doar cu Delta Dunării, astăzi, odată cu dezvoltarea şi apariţia unor evenimente cum ar fi festivalul George Enescu, Untold sau festivalul de teatru de la Sibiu, a crescut şi vizibilitatea României pe harta turistică”, adaugă Simona Constantinescu.
Vacanţa la spa, noul pariu al operatorilor hotelieri
Turismul balnear poate fi un pariu câştigător pentru jucătorii din domeniu, fiind un segment care începe să se adapteze din ce în ce mai bine la pieţele şi standardele externe. „Piaţa a început să ceară şi să consume pachete turistice de calitate. Proiectul personal devine tot mai vizibil. O vacanţă în care să investeşti în propria persoană, în care pachetele să includă pe lângă cazare şi servicii dedicate relaxării cum ar fi tratamente balneo. Dacă pentru Eforie lumea încă percepe tratamentele balneo ca fiind adresate segmentului de peste 60 de ani, în ultima perioadă a început să se remarce o tendinţă de scădere a acestei vârste în zona 40 plus, care îşi dă seama că trebuie să investeşti din timp în propria stare de bine a organismului”, spune Simona Constantinescu, care estimează o evoluţie crescătoare a segmentului care îmbină vacanţa cu metode de tratament şi relaxare pentru corp şi minte.
Cererea pentru astfel de servicii este stimulată şi de lansarea voucherelor de vacanţă, facilitate oferită angajaţilor din sectorul bugetar ce se menţine şi în acest an, dar şi în 2020. Astfel, pentru a atrage cât mai mulţi turişti, tot mai mulţi operatori au început să se orienteze şi către investiţii în baze de tratament. Doar în acest an lanţul hotelier Danubius, care deţine trei hoteluri în staţiunea Sovata, una din cele mai frumoase destinaţii balneo din ţară, investeşte 6 milioane de euro în construirea unei baze de tratament pentru hotelul Făget şi în modernizarea unităţii. Sovata este o staţiune cunoscută pentru lacurile cu ape clorurate şi sodice, care au proprietăţi terapeutice pentru mai multe afecţiuni. În apropiere de Sovata se află şi salina Praid, denumită de specialişti „Solniţa Europei“, acesta fiind şi locul în care se face terapie în mine de sare încă din 1960.
Importul de personal, o soluţie la criza forţei de muncă din HoReCa
În ultimii ani, angajatorii din sectoarele HoReCa, construcţii şi chiar retail au adus angajaţi din Vietnam, Nepal sau Filipine pentru a acoperi deficitul de personal generat de plecarea în străinătate a muncitorilor români.
De altfel, cererea mare de muncitori asiatici a determinat guvernul să crească contingentul de imigranţi din state non-UE care pot să lucreze în România la 20.000 de persoane în 2019, faţă de 15.000 în 2018 şi 8.500 în 2017.
„Nu poţi oferi excelenţă şi calitate fără a creşte acest capital uman. Noi activăm într-un segment unde găsim foarte greu oameni, iar pentru a-i forma mai ales în zona de tratamente balneo durează foarte mult. Referitor la importul de forţă de muncă din afara ţării, acesta ar putea fi şi nu ar putea fi o soluţie. Am analizat în fiecare an această variantă şi de fiecare dată am ajuns la concluzia că sunt multe părţi ale businessului unde nu se pretează să faci acest lucru. Dacă aduci oameni din afară, cel mai probabil îi aduci pentru munca necalificată, unde interacţionează mai puţin cu clientela”, explică CEO-ul grupului ANA Hotels, care are în momentul de faţă 500 de angajaţi în regim permanent, dar poate ajunge şi la 800 de angajaţi în perioadele de sezon. Potrivit celor mai recente informaţii publicate de Inspectoratul General pentru Imigrări, în primele cinci luni din anul 2019 s-au emis 8.749 de avize de angajare de cetăţeni străini din state non-UE, cei mai mulţi provenind din Vietnam, Moldova, Turcia, Nepal. Ei au optat pentru locuri de muncă din Bucureşti şi judeţele Constanţa, Ilfov, Braşov şi Timiş. Astfel, în perioada ianuarie-mai 2019 s-a acoperit 43,7% din contingentul de imigranţi aprobat pentru acest an.
ANA Hotels este cel mai mare jucător de pe piaţa hotelieră locală, cu afaceri de 153 de milioane de lei în 2018 (plus 5,5% faţă de 2017), 500 de angajaţi şi o capacitate totală de cazare de 975 camere, şi care urmează să demareze lucrări de renovare la Athénée Palace Hilton estimate la 25 milioane de euro. Însă planurile grupului ANA Hotels nu se opresc aici. Operatorul vrea să se extindă cu predilecţie pe segmentul city hotels, Clujul, Sibiul şi Timişoara aflându-se pe lista scurtă în ceea ce priveşte localizarea viitoarelor unităţi ale companiei, potrivit Simonei Constantinescu, CEO al grupului ANA Hotels. „Suntem dornici să creştem mai ales pe segmentul hotelurilor de oraş. Ne uităm către Cluj, Sibiu, Timişoara, dar o vom face etapizat, în concordanţă cu planurile de finanţare”, spune Simona Constantinescu. Potrivit acesteia, piaţa hotelieră din România traversează cea mai bună perioadă din ultimul deceniu raportat atât la investiţii noi, de la zero, cât şi la proiectele de renovări sau extinderi.
Numărul de hoteluri din România va creşte cu 10% în perioada 2019-2020, de la 1.633 la 1.800, potrivit unui studiu al companiei de consultanţă imobiliară Crosspoint Real Estate. Printre cele mai importante livrări se află hotelurile Courtyard şi Autograph Collection aparţinând Marriott International în Capitală, o serie de hoteluri ibis în Bucureşti şi Timişoara şi extinderea brandului Mercure în oraşe precum Timişoara, Sibiu şi Braşov.
Investiţiile vin în contextul în care numărul turiştilor din România a crescut în 2018 cu 6,7%, iar cifra de afaceri generată de industria hotelieră este estimată la 1,2 miliarde euro.
„Prima jumătate de an în vânzările din businessul hotelier se vede foarte bine. Există un impact extraordinar al celor şase luni în care România a deţinut preşedinţia la Consiliul Uniunii Europene, mai ales în zona hotelurilor din Capitală, cu o creştere de circa 15% faţă de anul anterior. Există un impact pozitiv şi din diminuarea taxei TVA în octombrie anul trecut”, explică Simona Constantinescu.
Cei mai mari cinci jucători de pe piaţa hotelieră au bifat anul trecut afaceri totale de 660 de milioane de lei, în creştere cu 7% faţă de anul anterior. Astfel, grupul ANA Hotels, compania Bucureşti Turism (ce administrează complexul Radisson Blu din Capitală), dar şi Societatea Companiilor Hoteliere Grand (JW Marriott), Continental Hotels şi Societatea de Tratament Balnear şi Recuperare a Capacităţii de Muncă au raportat o cifră de afaceri mai mare în 2018 comparativ cu anul precedent, dar şi profit, demonstrând că România este o destinaţie turistică cu mare potenţial de dezvoltare, regiuni precum Transilvania, Bucovina sau Delta Dunării fiind adevărate comori ce trebuie puse în valoare prin programe turistice şi promovare eficientă.
Pentru prima oară, în 2018, grupul ANA Hotels a fost pe primul loc în topul companiilor hoteliere după cifra de afaceri, depăşind compania Bucureşti Turism, după cum arată datele din catalogul Cei mai mari jucători din economie.
Efervescenţa înregistrată în ultimii ani pe piaţa locală a evenimentelor muzicale şi culturale a început să crescă tot mai mult vizibilitatea României pe harta turistică, astfel că operatorii hotelieri iau în calcul extinderea reţelelor în principalele oraşe ale ţării. Există de asemenea o tendinţă de renovare a unităţilor existente, dar şi a unor hoteluri vechi cu istorie bogată şi arhitectură caracteristică, un exemplu în acest sens fiind inaugurarea de la începutul acestui an a hotelului Lido, o clădire emblematică a Bucureştilor anilor ’30. „Lucrurile au început să se îmbunătăţească în sensul că, dacă în urmă cu 15 ani România exista pe piaţa destinaţiilor de vacanţă doar cu Delta Dunării, astăzi, odată cu dezvoltarea şi apariţia unor evenimente cum ar fi festivalul George Enescu, Untold sau festivalul de teatru de la Sibiu, a crescut şi vizibilitatea României pe harta turistică”, adaugă Simona Constantinescu.
Vacanţa la spa, noul pariu al operatorilor hotelieri
Turismul balnear poate fi un pariu câştigător pentru jucătorii din domeniu, fiind un segment care începe să se adapteze din ce în ce mai bine la pieţele şi standardele externe. „Piaţa a început să ceară şi să consume pachete turistice de calitate. Proiectul personal devine tot mai vizibil. O vacanţă în care să investeşti în propria persoană, în care pachetele să includă pe lângă cazare şi servicii dedicate relaxării cum ar fi tratamente balneo. Dacă pentru Eforie lumea încă percepe tratamentele balneo ca fiind adresate segmentului de peste 60 de ani, în ultima perioadă a început să se remarce o tendinţă de scădere a acestei vârste în zona 40 plus, care îşi dă seama că trebuie să investeşti din timp în propria stare de bine a organismului”, spune Simona Constantinescu, care estimează o evoluţie crescătoare a segmentului care îmbină vacanţa cu metode de tratament şi relaxare pentru corp şi minte.
Cererea pentru astfel de servicii este stimulată şi de lansarea voucherelor de vacanţă, facilitate oferită angajaţilor din sectorul bugetar ce se menţine şi în acest an, dar şi în 2020. Astfel, pentru a atrage cât mai mulţi turişti, tot mai mulţi operatori au început să se orienteze şi către investiţii în baze de tratament. Doar în acest an lanţul hotelier Danubius, care deţine trei hoteluri în staţiunea Sovata, una din cele mai frumoase destinaţii balneo din ţară, investeşte 6 milioane de euro în construirea unei baze de tratament pentru hotelul Făget şi în modernizarea unităţii. Sovata este o staţiune cunoscută pentru lacurile cu ape clorurate şi sodice, care au proprietăţi terapeutice pentru mai multe afecţiuni. În apropiere de Sovata se află şi salina Praid, denumită de specialişti „Solniţa Europei“, acesta fiind şi locul în care se face terapie în mine de sare încă din 1960.
Importul de personal, o soluţie la criza forţei de muncă din HoReCa
În ultimii ani, angajatorii din sectoarele HoReCa, construcţii şi chiar retail au adus angajaţi din Vietnam, Nepal sau Filipine pentru a acoperi deficitul de personal generat de plecarea în străinătate a muncitorilor români.
De altfel, cererea mare de muncitori asiatici a determinat guvernul să crească contingentul de imigranţi din state non-UE care pot să lucreze în România la 20.000 de persoane în 2019, faţă de 15.000 în 2018 şi 8.500 în 2017.
„Nu poţi oferi excelenţă şi calitate fără a creşte acest capital uman. Noi activăm într-un segment unde găsim foarte greu oameni, iar pentru a-i forma mai ales în zona de tratamente balneo durează foarte mult. Referitor la importul de forţă de muncă din afara ţării, acesta ar putea fi şi nu ar putea fi o soluţie. Am analizat în fiecare an această variantă şi de fiecare dată am ajuns la concluzia că sunt multe părţi ale businessului unde nu se pretează să faci acest lucru. Dacă aduci oameni din afară, cel mai probabil îi aduci pentru munca necalificată, unde interacţionează mai puţin cu clientela”, explică CEO-ul grupului ANA Hotels, care are în momentul de faţă 500 de angajaţi în regim permanent, dar poate ajunge şi la 800 de angajaţi în perioadele de sezon. Potrivit celor mai recente informaţii publicate de Inspectoratul General pentru Imigrări, în primele cinci luni din anul 2019 s-au emis 8.749 de avize de angajare de cetăţeni străini din state non-UE, cei mai mulţi provenind din Vietnam, Moldova, Turcia, Nepal. Ei au optat pentru locuri de muncă din Bucureşti şi judeţele Constanţa, Ilfov, Braşov şi Timiş. Astfel, în perioada ianuarie-mai 2019 s-a acoperit 43,7% din contingentul de imigranţi aprobat pentru acest an.
„Turiştii dornici să se bucure de soarele din septembrie pot merge în continuare la unele hoteluri din Mamaia sau Năvodari, dar mai sunt hoteluri deschise şi în alte zone ale litoralului românesc, precum Eforie Nord, Jupiter şi Venus. Cu toate acestea, sunt destul de puţine hoteluri deschise. Majoritatea rămân deschise până la 15 septembrie, dar realitatea este că cererea turiştilor scade începând cu ultima săptămână din luna august”, a declarat Răzvan Pascu, pentru MEDIAFAX.
„Principalul turism de extra-sezon în Romania este cel corporate. Puţini turişti individuali aleg să meargă la mare după data de 15 septembrie şi nici anul acesta nu cred că va fi o mare schimbare, chiar dacă se poate plăti şi cu vouchere de vacanţă”, menţionează consultantul.
Pentru primele două săptămâni din septembrie, turiştii au mai multe opţiuni, staţiunea Mamaia/Năvodari, dar şi cele din sudul litoralului având în continuare disponibile locuri de cazare.
La Tagoo, în Vama Veche, piscina azurie şi zidurile albe ale pensiunii te trimit imediat cu gândul la Grecia, iar dacă totuşi există nostalgici, aceştia îşi pot găsi leacul la Sandalandala, un camping cu de toate, de la duşuri la maşini de spălat, plus o terasă cu cuptor pe lemne şi cărţi la raft.
Pentru ceva mai multă linişte, în 2 Mai, la Casa Stavros se înfiripă o atmosferă care îţi aminteşte de Melrose Place. Toată lumea vorbeşte cu toată lumea, conversaţiile curgând la fel de lin ca o tură prin bazinul pensiunii.
În Olimp au apărut primele proiecte care aduc conceputul de bungalow la malul mării, iar marile unităţi vedetă din Neptun, celebrele hoteluri Belvedere, Amfiteatru, Panoramic, intră în renovare.
La hotelul Europa din Eforie Nord abia a fost finalizată investiţia într-o piscină cu apă sărată din lacul Techirghiol, iar în Agigea, Pescăria lui Matei ajunge anul acesta la un business de peste 11 milioane de lei, fiind poate cel mai cunoscut restaurant pescăresc de pe litoralul românesc.
Scurta enumerare de mai sus se vede în cifre.
Datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că în perioada 2013-2017 numărul unităţilor de cazare din municipiul Mangalia a crescut de la 160 la 247 de hoteluri sau pensiuni, în contextul în care numărul de unităţi de cazare la nivelul judeţului Constanţa, care au avut o cifră de afaceri mai mare de zero, a ajuns anul trecut la 579 de unităţi, de la 430, câte erau în 2013.
Ce fac primăriile din sudul litoralului?
Mangalia are în grija sa staţiunile Saturn, Venus, Jupiter, Cap Aurora, Neptun şi Olimp, dar până la închiderea ediţiei reprezentanţii primăriei nu au putut preciza care sunt investiţiile majore în infrastructură aflate în derulare şi nici nu au dat detalii despre proiectele viitoare. La primăria Limanu, cea care are în administrare Vama Veche şi 2 Mai, lucrurile stau la fel. Nimeni de la primărie nu a putut fi contactat până la închiderea ediţiei, în afară de un robot telefonic deloc comunicativ. După cum se vede însă în statistici, lucrurile se mişcă şi aşa. La primăria din Eforie, situaţia este mai roz, cel puţin pe partea de comunicare.
„Avem mai multe proiecte în derulare”, spune Robert Nicolae Şerban, primarul oraşului Eforie. Printre acestea se numără un proiect pentru reabilitarea infrastructurii de utilitate publică în valoare de aproape 22 de milioane de lei semnat în martie, anul acesta, care este deja în faza de implementare. Şi pentru amenajarea lacului Belona, care se întinde pe o suprafaţă de 52.104 metri pătraţi, având şi peste 17.000 de metri pătraţi de teren adiacent, a fost semnată
o finanţare de aproape 21 de milioane de lei în vara anului trecut,
proiectul fiind în curs de implementare, potrivit datelor furnizate de primăria Eforie.
Cei care au investit însă în Eforie vin cu alte cerinţe
„În primul rând vorbim de accesul rutier, mai ales în zona Eforie, unde circulaţia se îngustează din cauza accesului pietonal în trepte spre plajă. O soluţie ar fi şi aici pasarelele de acces, ca în staţiunea Mamaia. În zona sudului, implicarea financiară a Primăriei Mangalia este destul de mică, ţinând cont că oraşul Mangalia nu poate susţine administrarea a şase staţiuni, deci probabil implicarea de la nivel central ar contribui mult la administrarea lor adecvată”, spun reprezentanţii Ana Hotels, grup controlat de omul de afaceri George Copos, care în 2001 a preluat hotelul Europa din Eforie Nord. Unitatea este azi una dintre cele mai frumoase din sudul litoralului, dar investiţiile au fost substanţiale.
„În urma lucrărilor de modernizare au fost refăcute complet compartimentările şi finisajele de la interior şi exterior. Investiţia s-a ridicat la aproximativ 24 de milioane de euro, inclusiv pentru spa, care nu exista anterior. Cele 11 niveluri de cazare dispun în total de 221 camere.”
Spa-ul are 45 cabinete şi camere de tratament pentru tratamente balneare, beauty şi wellness, iar hotelul are patru piscine.
Reprezentanţii Ana Hotels mai spun că anul acesta a fost finalizată şi investiţia în piscina exterioară cu apă sărată din lacul Techirghiol, incluzând şi modernizarea instalaţiilor şi a echipamentelor de tratare a apei. Astfel, în timpul sezonului, gradul de ocupare a unităţii depăşeşte 90%.
„Luna august este la acest moment peste anul 2017, deci per total previzionăm un sezon mai bun decât în 2017.”
Arta de a bate pasul pe loc
Mai departe însă, în Eforie Sud, lucrurile nu stau la fel de bine. În 2016, au fost înregistrate circa 22.700 de sosiri în staţiune, iar numărul străinilor a fost de 3,5 ori mai mic faţă de cel din 2012, de exemplu.
„Eforie Sud este cea mai veche staţiune de pe litoralul românesc. Localitatea a fost înfiinţată de Ioan Movilă şi Elena Movilă, familie boierească din părţile Moldovei, la 1899, atunci când s-a pus piatra de temelie a hotelului Movilă. La început staţiunea a purtat numele de Băile Techirghiol-Movilă, mai apoi Băile Movilă sau Techirghiol-Movilă. Ioan Movilă a fost un moşier cu idei înaintate, formate cu ocazia studiilor făcute în apusul Europei, care a cunoscut staţiunile balneare din Europa, apreciind valoarea terapeutică a nămolului din lacul Techirghiol şi a razelor solare marine”, se arată într-un material furnizat de primăria Eforie. În acelaşi material se mai arată însă un lucru.
„Până în 1938, se construiesc în staţiune aproximativ 500 vile, hoteluri şi case de locuit. Staţiunea ajunge astfel să poată găzdui în 1938 până la 20.000 de vizitatori pe sezon.” Statisticile de azi arată însă că numărul de turişti este aproape neschimbat, anul trecut fiind înregistrate 203 unităţi de cazare în oraşul Eforie, faţă de 195 în 2013. „Este destul de dificil să ţinem o evidenţă a noilor spaţii de cazare, pentru că mulţi îşi iau autorizaţii pentru case personale cu 11 camere, de exemplu, dar de fapt acestea devin unităţi de cazare. În acest context, numărul real de turişti este dublu faţă de ce vedem în statistici”, spun surse din domeniu.
Un alt gen de investiţie
Interesant este că într-un peisaj dominat încă de structuri gândite în urmă cu zeci de ani, ţinute în viaţă de regimul all inclusive, apar iniţative de business dedicate şi altor categorii de turişti, aflaţi în căutare de spaţii cu personalitate, nu de sute de camere identice. În Eforie Sud, de exemplu, o astfel de investiţie este Arome 22. Unitatea de cazare are 12 dormitoare, toate dotate cu băi proprii, şi dispune de o piscină, restaurant şi un jacuzzi pe acoperiş cu vedere directă la lacul Techirghiol. Mai departe, în staţiunile pentru care sudul litoralului era faimos pe vremuri, lucrările sunt în derulare la modernizarea unor structuri de cazare emblematice.
Noutăţi pentru 2019
Mohammad Murad, unul dintre cei mai mari proprietari de hoteluri din ţară, care controlează
800 de camere în unităţi hoteliere pe litoralul românesc, dar şi hoteluri în Capitală, caută deja să aducă forţă de muncă din străinătate, pentru a completa deficitul de angajaţi. Semnul este cât se poate de bun, dar hotelierul vrea să se extindă. În total, omul de afaceri are în plan investiţii de 30 de milioane de euro în turism pentru anul acesta şi 2019. El a demarat modernizarea complexului hotelier Belvedere Amfiteatru Panoramic din Neptun Olimp, „fosta perlă a litoralului românesc”, preluat în 2016 de la Josef Goschy, proprietarul lanţului Unita Turism, într-o tranzacţie estimată la 10 milioane de euro. În total, Murad va investi 15 milioane de euro în modernizarea acestui complex.
„Lucrăm cât ne permite sezonul pentru că nu vrem să închidem camerele”, spune Leonard Buianu, director general al Phoenicia Hotels & Resorts, brandul sub care este grupat portofoliul de unităţi hoteliere deţinut de Mohammad Murad. „Ceea ce ne dorim noi este ca până la anul să finalizăm lucrările”, a mai precizat Buianu.
La rândul său, Ciprian Constantinescu, proprietarul hotelurilor de trei stele Delta din Jupiter şi California din Cap Aurora, spune că va demara moderni-zarea integrală a hotelului de două stele Atlas din Jupiter, preluat în 2016, şi că are în plan să îl redeschidă anul viitor sub o clasificare de patru stele.
„Investiţia se va ridica la câteva milioane de euro, cu bani de la bănci. Vom reface hotelul Atlas integral pentru că vrem să îl reclasificăm la patru stele. Sunt încă multe unităţi în sudul litoralului care au nevoie de investiţii mari. Problema cea mai mare este că autorităţile nu fac nicio investiţie din bani publici, zonele dintre hoteluri arată jalnic, ca tot litoralul“, spunea recent, pentru ZF, Ciprian Constantinescu, care ocupă şi funcţia de preşedinte al Patronatului Industriei Hoteliere „Marea Neagră“, ce reuneşte hotelieri din Venus, Jupiter, Olimp, Neptun, Saturn.
În sudul litoralului, majoritatea hotelurilor care funcţionează în prezent au fost construite înainte de ’90, cumpărate de oameni de afaceri, şi doar câteva unităţi au fost modernizate integral. În sud mai deţine hoteluri THR Marea Neagră, cea mai mare companie hotelieră, care operează 8.000 de locuri de cazare pe litoralul românesc, multe unităţi de două stele din Neptun, Saturn sau Venus fiind lăsate în paragină, dar şi fraţii Micula, care nu au investit nimic în amenajarea hotelurilor preluate, încercând în ultimii doi ani să le vândă sau să le închirieze.
„În Neptun au fost închiriate câteva hoteluri de la fraţii Micula, în Olimp vor urma investiţii, dar tot nu este suficient pentru sudul litoralului“, mai spune Constantinescu. Printre hotelierii care au investit în unităţile din sudul litoralului se numără Luchi Georgescu, antreprenoarea care controlează două unităţi în Venus, hotelul de patru stele Melodia şi hotelul Favorit şi care a investit peste 5 milioane de euro în renovarea celor două unităţi.
Tot în zona de sud urmează să finalizeze un proiect major familia Movileanu, proprietara complexului hotelier Mera Resort din Venus, care a investit circa 12 milioane de euro în renovarea completă a hotelurilor Onix şi Safir din Cap Aurora, preluate în 2016 de la Josef Goschy, pe care le va redeschide la 1 iulie sub brandul Mera Onix, un resort all inclusive.
„Sudul litoralului s-a dezvoltat în special pe segmentul de resort cu all inclusive, un concept care poate fi aplicat cu succes în lunile de sezon pentru familişti. Pur şi simplu investitorii au identificat un segment interesat de aceasta zonă şi s-au adaptat la solicitările oaspeţilor”, spun la rândul lor reprezentanţii Ana Hotels. Aproape 60.000 de camere sunt în unităţile de cazare din sudul litoralului, iar pe tot litoralul sunt circa 120.000 de camere.
Noul val de antreprenori
Dincolo de renovarea unor vechi proprietăţi, interesantă este abordarea cu care vine noua generaţie de hotelieri, accentul fiind pus pe unităţi de dimensiuni mici, nestandardizate, care recreează local mult din aerul vacanţelor greceşti.
Casa Blanca din Olimp este, potrivit reprezentanţilor proiectului, singura investiţie locală de tip bungalow. Lansat anul trecut, proiectul este situat direct pe plajă. Conceputul de bungalow presupune o casă realizată din materiale naturale, de obicei lemn sau împletitură de trestie, cu un singur etaj, situată într-un mediu natural.
„Este opţiunea perfectă pentru o vacanţă caracterizată de linişte şi relaxare alături de toţi membrii familiei (inclusiv animăluţele de companie) într-o căsuţă de lemn, de tip bungalow, de aproximativ 40 de metri pătraţi“, spune Laura Iancu, reprezentanta Casa Blanca din Olimp. În sezon, bungalow-urile din Casa Blanca din Olimp se rezervă pentru vacanţe de cel puţin 7 nopţi, cu check-in şi check-out duminica, iar în extrasezon „căsuţele“ se pot închiria pentru minimum două nopţi.
De anul acesta, Casa Blanca din Olimp are 12 spaţii de cazare de tip bungalow. Tot în Olimp, echipa din spatele proiectului Casa Blanca a deschis în 2016 Casa de Mare.
„Deschisă la început de sezon estival 2016, Casa de Mare a funcţionat în primul an cu 15 camere duble, adăugând în al doilea an de funcţionare încă opt camere triple, de tip family cottage, situate în zona de pădure a proprietăţii.“
În timp ce perioadele de sejur sunt dedicate mai ales concediilor în familie, la final de săptămână cele mai multe rezervări vin din partea cuplurilor tinere, care dau başii din cluburi pe sunetul mării la orice oră din zi şi din noapte.
În 2 Mai au început, la fel, să apară investiţii care se integrează frumos în ţesătura satului, dar care aduc pe plan local ceva din frumuseţile greceşti. Casa Stavros are 50 de camere, 47 duble şi trei triple, şi o piscină care deşi este destul de mică, devine un competitor serios al mării aflate la câţiva paşi. Proiectul a fost realizat tot de echipa care a gândit conceptele Casa de Mare şi Casa Blanca din Olimp.
Noua Vamă
Mai departe, spre Vama Veche sunt alte exemple care arată că sudul litoralului trece printr-o transformare majoră. Tagoo este unul dintre hotelurile care prin design se adresează unui alt gen de public, piscina din incintă şi zidurile albe fiind atrăgătoare pentru vamaioţii care încă mai apreciază atmosfera locului, dar care au nevoie de mai mult confort decât clasicul cort pe malul mării.
Iar pentru cei care încă apreciază somnul sub stele există campingul Sandalandala, dotat însă cu maşini de spălat şi duşuri. Vestea bună este că aceia care au pariat pe astfel de modele de business spun că potenţialul este aici şi că investiţiile în sudul litoralului vor continua.
„Ne dorim să investim an de an în locaţiile existente astfel încât fiecare sezon să aibă o notă de prospeţime, dar ne-am propus şi să avem minimum o locaţie nouă deschisă la fiecare doi ani, cel puţin în zona de sud a litoralului. Credem foarte tare în potenţialul acestei zone de litoral”, mai spune Laura Iancu. Aparent, nu este singura.
„Aglormeraţie pe DN1, de la intrarea în Predeal până în Buşteni pe coborâre, dar şi pe urcare în Buşteni şi în Comarnic. Sunt coloane (de maşini, n.r.), dar nu au continuitate. Se circulă încet: 10-20 de kilometri pe oră, în zonele aglomerate”, au declarat, pentru MEDIAFAX, reprezentanţii Centrului Infotrafic.
Potrivit acestora, pe A2 nu mai sunt probleme şi se circulă normal.
De asemenea, la Feteşti nu sunt semnalate probleme, însă între Agigea şi Eforie Nord este aglomeraţie.
„Avem 250 de angajaţi, dar am depus, alături de mai mulţi hotelieri de pe litoral, o cerere pentru aducerea de angajaţi din Republica Moldova. Pentru început avem nevoie de 20 de cameriste. Este foarte greu să imporţi forţă de muncă, statul ar trebui să debirocratizeze importul de forţă de muncă, dat fiind că avem foarte mulţi români ce muncesc în străinătate, iar exportul de forţă de muncă se face foarte uşor“, a spus pentru ZF Nicolae Bucovală.
“Les Films de Cannes à Bucarest” are loc anul acesta la CinemaPRO, Cinema Elvire Popesco, Cinema Muzeul Ţăranului şi Cinemateca Eforie.
În prima zi sunt programate proiecţiile a 4 filme de Palme d’Or şi o sesiune Q&A cu Ruben Östlund, câştigătorul Palme d’Or 2017.
După gala de deschidere care va avea loc vineri, de la ora 19:00, la Cinema Muzeul Ţăranului va fi proiectat, de la 20.30, filmul “4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile” în prezenţa echipei de realizatori. Tot de la 20.30, la Cinema PRO va rula filmul câştigător al Palme d’Or-ului de anul acesta, “The Square”, apoi va avea loc o sesiune de întrebări şi răspunsuri pe Skype cu regizorul suedez Ruben Östlund.
Totodată, la Cinema Elvira Popescu va rula “Entre les murs”, Palme d’Or-ul regizorului francez Laurent Cantet, unul dintre cei doi invitaţi speciali ai festivalului, căruia îi este dedicată şi o retrospectivă. Laurent Cantet va ajunge în România pe 18 octombrie şi va prezenta filmul “Retour à Ithaque”, care va fi precedat şi de proiecţia scurtmetrajului său, “Tous à la manif”, pentru care a primit premiul Jean Vigo în 1994. Pe 19 octombrie, Laurent Cantet va participa la premiera celui mai recent film al său “LʼAtelier”, aflat anul acesta la Cannes în competiţia Un Certain Regard şi va răspunde, după proiecţie, întrebărilor publicului.
Cel de-al patrulea film de Palme d’Or proiectat vineri este “Pelle the conqueror” (1987), în regia lui Bille August. Cineastul a cucerit două asemenea trofee la Cannes şi a devenit primul câştigător al Palme d’Or-ului care a decis să facă un film pentru piaţa chineză. Filmul se numeşte “The Chinese Widow” şi va putea fi vizionat duminică, de la ora 17.30, la Cinema Muzeul Ţăranului, în cadrul Focus-ului dedicat Chinei la această ediţie de festival.
În deschiderea Focus China se va proiecta scurt-metrajul “A Gentle Night” de Qiu Yang (Palme d’Or, Cannes 2017). Proiecţia va avea loc sâmbătă, la Cinema Muzeul Ţăranului, începând cu ora 18.00 şi va fi prezentată de criticul de film Maggie Lee (Variety) în prezenţa pe Skype a regizorului Qiu Yang. Filmul “A Gentle Night” va fi urmat de lungmetrajul “Mystery” de Ye Lou, (Un certain regard, Cannes 2012).
Din secţiunea Focus China, mai face parte “I Am Not Madame Bovary”, filmul lui Xiaogang Feng, care a avut premiera mondială la Cannes şi a câştigat apoi numeroase premii în festivaluri din întreaga lume.
Filmul “Angels Wear White” va aduce pe ecrane realizarea lui Vivian Qu, unul dintre cei mai reputaţi şi stimaţi cineaşti chinezi contemporani.
“The Assassin”, câştigător al Premiului pentru regie la Cannes în 2015 şi propus de Taiwan la Oscar este poate unul dintre cele mai vizionate filme recente, al cărui dialog este în limba chineză, fiind o superbă explorare a istoriei artelor marţiale, primită cu superlative de presa internaţională. În timpul dinastiei Tang, în secolul IX, o femeie-asasin primeşte ordin să omoare un nobil pe care-l iubise cândva. “Cadru cu cadru, este poate cel mai răvăşitor de frumos film pe care l-a făcut Hou, şi cu siguranţă cel mai captivant.” – Variety
Focus China se va încheia cu câştigătorul de anul acesta al Leopardului de Aur de la Locarno, “Mrs Fang”. Filmul documentaristului radical Wang Bing spune o poveste care a generat o întreagă dispută etică atât în perioada realizării, cât şi după premiera la prestigiosul festival elveţian. “Mrs Fang” este prezentat în parteneriat cu Astra Film Sibiu – fiind unul dintre cele 4 documentare prezente la Cannes, pe care cele două festivaluri care se desfăşoară în paralel au decis să le prezinte concomitent şi în premieră, în această săptămână în Bucureşti şi la Sibiu.
În acest weekend are loc şi Retrospectiva Béla Tarr, cu patru dintre cele mai puternice filme ale regizorului. Astăzi se proiectează filmul “Almanac of Fall” (1985) de la ora 20.30, la Cinemateca Eforie, iar sâmbătă va rula, în acelaşi loc, de la 15.45, capodopera cineastului, Werckmeister Harmonies (2001) şi, de la ora 19.00, filmul premiat la Veneţia după care regizorul a decis să renunţe la cariera de cineast, The Turin Horse (2011). Tot la Cinemateca Eforie va fi proiectat duminică, de pe peliculă, filmul de 7 ore şi jumătate al regizorului, Satantango (1994).
Béla Tarr, un lup singuratic al cinemaului Est-European post-tarkovskian acceptă rar ieşirile în public, astfel încât întâlnirea de sâmbătă la Cinemateca Eforie, când regizorul va intra în dialog cu reputatul critic francez Jean Michel Frodon, invitat special al festivalului, este de neratat.
Duminică publicul cinefil bucureştean va avea şansa de a-l vedea în carne şi oase pe unul dintre cei mai tineri şi talentaţi actori ai momentului, Louis Garrel. Provenit dintr-o familie de cineaşti şi prezent în două pelicule care vor rula în acest weekend la ediţia a VIII-a a “Les Films de Cannes à Bucarest”, Louis Garrel va răspunde întrebărilor publicului după proiecţia de la Cinema Pro a filmului “Le Redoutable”, în regia lui Michel Hazanavicius, unde interpretează personajul lui Jean-Luc Godard, figură emblematică a Noului Val Francez.
În fiecare seară, după proiecţii, cinefilii sunt aşteptaţi la un pahar de vin, la Appollo 111 (Str. Actor Ion Brezoianu, nr. 23 – 25) să povestească despre filmele zilei şi despre cele care vor urma.
Programul complet al Festivalului este disponibil la adresa: www.filmedefestival.ro
Parcul Acvatic Aqua Magic, aflat chiar la intrarea în staţiunea Mamaia, a fost redeschis, iar pentru acest sezon estival fiind pregătite numeroase surprize. Aqua Magic, unul dintre cele mai mari şi mai interesante parcuri de distracţii din România, cu o suprafaţă de peste 27.500 de metri pătraţi, oferă zone special amenajate pentru copii şi adulţi, unde turiştii şi localniicii se pot relaxa sau îşi pot satisface dorinţa de aventură şi adrenalină, scrie Mediafax.
La Aqua Magic sunt zone precum Waterplayground, Baby Pool, Relax Pool, Lazy River, Space Bowl, Super Crater, Multislide, River Ride, Mega Pipe, Twister, Kamikaze, Turbo Slide si Black Hole. Tot aici au loc zilnic spectacole şi concursuri, iar în timpul acestor show-uri concurenţii primesc foarte multe premii. Programul de funcţionare al parcului acvatic este zilnic, între orele 10.00 – 18.00.
Eforie Aqua Park, situat între Plaja Belona din Eforie Nord, Hotelul Europa şi Lacul Belona, este unul dintre cele mai moderne şi dotate parcuri acvatice din România, şi a fost deschis pentru public sâmbătă dimineaţă.
Toţi cei care vor ajunge la Eforie Aqua Park vor găsi nouă tobogane, fiecare oferind o experienţă unică. Printre achiziţiile de anul acesta se numără un tobogan de mare viteza pentru iubitorii de adrenalină, un jacuzzi cu capacitate de peste 25 de persoane şi un Lazy River pentru cei care caută clipe de relaxare.
Atracţia principală va fi de departe un submarin în care se va pătrunde cu o cască specială şi de unde va putea fi admirată frumuseţea naturală alcătuită din fauna şi flora subacvatică. Turişti care doresc mai multă intimitate şi vor să se retragă pe un baldachin, la soare, şi să primească servicii aparte, pot lua un bilet în zona VIP.
„De mai bine de trei ani, Eforie Aqua Park este gazda petrecerilor acvatice. Începând cu ora nouă dimineaţa şi până la asfinţit au loc în permanenţă activităţi ce pun în mişcare toţi vizitatorii parcului, de la mic la mare. Aceştia se pot bucura de soare pe sutele de şezlonguri amplasate pe toată suprafaţa parcului acvatic, pot dansa alături de animatori, au la dispoziţie ore de zumba, dansuri pentru copii, facepainting, baloane colorate, magicieni, personaje animate, petreceri interactive pentru copii, vor cânta alături de nume sonore din România şi, dacă sunt norocoşi, vor putea pleca acasă cu premii. Pe lista surprizelor din vara aceasta se află şi tombole zilnice”, spun administratorii parcului acvatic.
Parcul Acvatic Aqua Magic, aflat chiar la intrarea în staţiunea Mamaia, a fost redeschis, iar pentru acest sezon estival fiind pregătite numeroase surprize. Aqua Magic, unul dintre cele mai mari şi mai interesante parcuri de distracţii din România, cu o suprafaţă de peste 27.500 de metri pătraţi, oferă zone special amenajate pentru copii şi adulţi, unde turiştii şi localniicii se pot relaxa sau îşi pot satisface dorinţa de aventură şi adrenalină, scrie Mediafax.
La Aqua Magic sunt zone precum Waterplayground, Baby Pool, Relax Pool, Lazy River, Space Bowl, Super Crater, Multislide, River Ride, Mega Pipe, Twister, Kamikaze, Turbo Slide si Black Hole. Tot aici au loc zilnic spectacole şi concursuri, iar în timpul acestor show-uri concurenţii primesc foarte multe premii. Programul de funcţionare al parcului acvatic este zilnic, între orele 10.00 – 18.00.
Eforie Aqua Park, situat între Plaja Belona din Eforie Nord, Hotelul Europa şi Lacul Belona, este unul dintre cele mai moderne şi dotate parcuri acvatice din România, şi a fost deschis pentru public sâmbătă dimineaţă.
Toţi cei care vor ajunge la Eforie Aqua Park vor găsi nouă tobogane, fiecare oferind o experienţă unică. Printre achiziţiile de anul acesta se numără un tobogan de mare viteza pentru iubitorii de adrenalină, un jacuzzi cu capacitate de peste 25 de persoane şi un Lazy River pentru cei care caută clipe de relaxare.
Atracţia principală va fi de departe un submarin în care se va pătrunde cu o cască specială şi de unde va putea fi admirată frumuseţea naturală alcătuită din fauna şi flora subacvatică. Turişti care doresc mai multă intimitate şi vor să se retragă pe un baldachin, la soare, şi să primească servicii aparte, pot lua un bilet în zona VIP.
„De mai bine de trei ani, Eforie Aqua Park este gazda petrecerilor acvatice. Începând cu ora nouă dimineaţa şi până la asfinţit au loc în permanenţă activităţi ce pun în mişcare toţi vizitatorii parcului, de la mic la mare. Aceştia se pot bucura de soare pe sutele de şezlonguri amplasate pe toată suprafaţa parcului acvatic, pot dansa alături de animatori, au la dispoziţie ore de zumba, dansuri pentru copii, facepainting, baloane colorate, magicieni, personaje animate, petreceri interactive pentru copii, vor cânta alături de nume sonore din România şi, dacă sunt norocoşi, vor putea pleca acasă cu premii. Pe lista surprizelor din vara aceasta se află şi tombole zilnice”, spun administratorii parcului acvatic.