Tag: efectele crizei

  • Efectele crizei enegetice: Chimcomplex concediază 400 de salariaţi, aproximativ 20% din total. Ştefan Vuza: „Măsura are la bază necesitatea redimensionării şi eficientizării activităţii”

    Chimcomplex (simbol bursier CHOB), companie care deţine platformele Oltchim şi Borzeşti, a anunţat la Bursa de Valori Bucureşti că demarează un program de disponibilizare colectivă care vizează un număr de 396 de angajaţi în încercarea de a face faţă exploziei preţurilor la energie, grupul fiind unul dintre cei mai mari consumatori de gaze la nivel naţional.

    „Această masură are la bază necesitatea redimensionării şi eficientizării activităţii Societăţii, ca urmare a sinergiilor/comasărilor dintre platformele industriale din Râmnicu Vâlcea şi Oneşti, dar şi în contextul economic şi geopolitic actual, în care compania are în vedere să optimizeze costurile operaţionale şi de funcţionare, să îşi eficientizeze activitatea, în scopul utilizării cu randament maxim al resurselor umane şi financiare, să se adapteze la influenţele exercitate de contextul naţional şi internaţional de criză, pentru a depăşi toate provocările”, se arată în raportul publicat la BVB.

    La 30 iunie 2022, Chimcomplex avea 1.936 de angajaţi, ceea ce înseamnă că circa 20% din personal va fi disponibilizat, arată calculele ZF.

    Anterior, compania a anunţat că încearcă să protejeze angajaţii, însă dacă preţurile la energie nu îşi vor reveni aceştia şi-ar putea pierde locul de muncă. Odată cu această măsură, Chimcomplex a şi închis unele secţii de producţie.

    „Angajaţii Chimcomplex sunt în continuare o prioritate absolută pentru companie. Încercăm să găsim soluţii pentru protejarea lor, însă dacă preţurile la energie nu îşi vor reveni, suntem în situaţia în care va trebui să dăm curs programului de disponibilizare colectivă, după perioada de şomaj tehnic”, transmitea societatea la jumătatea lunii martie.

    Chimcomplex a încheiat primul semestru (S1) din acest an cu afaceri de 1,22 mld. lei, în creştere cu 7% faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce profitul companiei s-a diminuat cu 42%, până la 165 mil. lei, evoluţie marcată de majorarea preţurilor la energie şi gaze, potrivit raportului financiar semestrial.

    “Rezultatele financiare sunt în scădere faţă de aceeaşi perioadă din 2021 ca urmare a creşterii alarmante a preţurilor la energie electrică şi gaze naturale. Este esenţial acum să avem asigurat acelaşi mediu economic ca marii noştri competitori europeni şi globali, care beneficiază de preţuri mult mai bune la resurse de bază. În acest fel produsele lor sunt mai ieftine şi invadează piaţa României şi a ţărilor din jur. Acest lucru duce la un deficit şi mai mare al balanţei comerciale a României”, spuneau oficialii companiei în raportul la S1/2022.

    Aceştia estimau că în acest context trendul descendent al rezultatelor financiare va continua şi în a doua parte a anului. „Ca şi alte companii din industrie avem nevoie de intervenţia statului pentru amortizarea preţurilor crescute la gaz şi energie electrică înainte de a lua în calcul  reorganizarea producţiei şi optimizarea structurii organizaţionale”, au mai spus reprezentanţii companiei.

    Chimcomplex, principalul producător şi furnizor de substanţe chimice vitale din regiune, şi companie strategică pentru economia românească, are un plan de investiţii de 2,4 miliarde de euro până în 2024, potrivit ultimelor date. În 2018, compania a preluat activele de la Oltchim, şi a devenit cel mai  mare exportator cu capital românesc.

    Începând cu data de 17 ianuarie 2022 acţiunile Chimcomplex SA Borzesti sunt liber tranzacţionate la categoria Standard a Bursei de Valori Bucureşti, continuându-şi parcursul pe piaţa de capital început în 1996 pe Piaţa AeRO.

    De la începutul anului acţiunile CHOB s-au depreciat cu 24,6%, pe un rulaj de 18 milioane de lei, compania ajungând la o capitalizare de 6,1 miliarde de lei. Chimcomplex este controlată în proporţie de 85% de Ştefan Vuza prin intermediul CRC Alchemy Holding (85%), iar Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului deţine 9% din capitalul social, arată datele BVB.

     

  • ​Întrebarea săptămânii: Ce putem face pentru a minimiza efectele crizei?

    Preţurile cresc galopant şi, cu toate că 3/4 dintre companiile locale respondente la Barometrul de HR realizat de PwC România au ajustat sau vor ajusta salariile cu inflaţia sau cu un procent situat între inflaţie şi creşterea planificată iniţial, incertitudinea domină piaţa. Ce putem face pentru a preîntâmpina schimbările economice care ne afectează traiul?

    Cei de la Investopedia recomandă zece paşi pe care îi poţi urma pentru ca o eventuală criză financiară (pe care o trăim deja, de altfel) să nu te prindă nepregătit: maximizarea economiilor în lichidităţi, analizarea cheltuielilor lunare în vederea stabilirii bugetului necesar în caz de urgenţă, minimizarea facturilor lunare (limitarea timpului de utilizare a electrocasnicelor, de pildă) şi administrarea atentă a acestora, identificarea unor surse care ar putea să ajute în economisire (folosirea milelor de călătorie în locul banilor pentru a cumpăra bilete de avion, a cardurilor cadou neutilizate etc.), închiderea datoriilor de pe cardul de credit şi negocierea unei oferte mai bune pentru acesta, identificarea unor extra surse de venit (vânzarea unor bunuri nefolosite, contracte în regim de freelancing şamd), schimbarea asigurării cu una mai rentabilă şi păstrarea bunurilor (casă, maşină şi nu numai) în condiţii optime.

    Tu cum ţi-ai ajustat cheltuielile în ultimul timp?

    Aşteptăm răspunsurile voastre pe adresa andra.stroe@businessmagazin.ro.

  • Efectele crizei: Unu din cinci adulţi britanici s-a afundat în datorii din cauza crizei generate de Covid-19

    Aproape 9 milioane de adulţi din Marea Britanie au fost nevoiţi să împrumute mai mulţi bani până la finalul anului 2020 pentru a putea trece prin criza coronavirusului, conform unor cifre ale Biroului Naţional de Statistică din Marea Britanie, citate de Bloomberg.

    Cu circa o cincime din populaţia adultă care numără 47 de milioane de capete în Marea Britanie afundaţi în datorii, statisticile scot la iveală discrepanţe din ce în ce mai mari între bogaţi şi săraci.

    Cifrele alimentează o dezbatere din societatea britanică despre capacitatea administraţiei lui Boris Johnson de a proteja segmente din populaţie care au fost grav afectate în pandemie, precum cei tineri şi cei cu venituri mici.

    Rishi Sunak, ministrul de Finanţe din Marea Britanie, şi Andrew Bailey, guvernatorul Băncii Angliei, au subliniat temerile care există în acest sens în ultimele săptămâni şi au început discuţiile legate de anumite măsuri care ar putea diminua inegalitatea.

    „Mă îngrijorează efectele inegale ale Covid. (…) Este clar pentru mine că trebuie să ieşim din această criză într-un mod care se adresează tuturor segmentelor de populaţie”, a declarat Andrew Bailey într-un webinar la care a participat miercuri.

    Datele de la Biroul Naţional de Statistică arată că cetăţenii cu vârste sub 30 de ani şi cei care au venituri cumulate pe gospodărie sub 10.000 de lire sterline au fost mai expuşi la a fi concediaţi temporar, în comparaţie cu restul populaţiei.

    În acelaşi timp, datele au arătat că liber-profesioniştii au fost mai expuşi la a resimţi o reducere a orelor de muncă, respectiv a veniturilor.

    Per total, liber-profesioniştii şi persoanele cu dizabilităţi s-au încadrat în categoria celor care au împrumutat 1.000 de lire sterline sau mai mult pe parcursul anului.

    De asemenea, mai puţini oameni au fost în poziţia de a face economii.

  • Băncile din Europa încep să caute din nou oportunităţi de achiziţii

     Şefii unor bănci din Spania şi Italia, ţări afectate puternic de criza economică, au anunţat că au în vedere posibile preluări în străinătate. În Franţa, oficiali ai băncii centrale au transmis, în conversaţii private, instituţiilor de credit să analizeze posibile achiziţii în sudul Europei, a declarat o sursă apropiată situaţiei, citată de Wall Street Journal.

    Apetitul pentru achiziţii vine după mai mulţi ani dificili pentru băncile europene, care încearcă să găsească noi surse de creştere a profiturilor, afectate de introducerea de reglementări mai aspre.

    Discuţiile referitoare la posibile tranzacţii par a fi la început şi nu există o certitudine că se vor concretiza prin tranzacţii. De asemenea, nu există aşteptări pentru fuziuni de amploare, în parte din cauza reticenţei investitorilor şi autorităţilor de reglementare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro