BusinessMagazin

Tag: economie subterana

  • AT Kearney: România este pe locul 2 în Europa după nivelul „economiei subterane“, de aproape 30% din Produsul Intern Brut

    România ocupă locul doi în Europa după ponderea „economiei subterane“ în PIB, cu un nivel de 29,6%, fiind depăşită de Bulgaria, cu 32,3% din PIB, potrivit unui studiu realizat de firma de consultanţă AT Kearney.

    În sumă absolută, nivelul economiei subternare în România a ajuns în 2011 la 38,2 mld. euro, în creştere cu aproape două miliarde de euro faţă de 2010, conform studiului.

    Evaziunea fiscală continuă să rămână o piedică în calea creşterii veniturilor bugetare.

    Guvernele care s-au perindat la putere au tot susţi­nut ideea majorării veniturilor prin întărirea disciplinei în colectarea taxelor, dar acesta a rămas doar un obiectiv fără conţinut, repetat prin discursuri de ani şi ani de zile, în timp ce ponderea veniturilor în PIB nu a depăşit niciodată 32-33%. România are printre cele mai mici venituri fiscale din Uniunea Europeană.

    Ministrul finanţelor Daniel Chiţoiu a declarat recent că nu se poate cuantifica exact nivelul evaziunii fiscale, susţinând că oscilează între 3,5-4% şi 7,5-8% din PIB. El a reamintit că evaziunea este mare în domeniile în care nivelul taxelor şi impozitelor este ridicat, cum ar fi sfera produselor accizabile (alcool, tutun, produse energetice).

    Pedepsele pentru evazio­nişti au fost înăsprite recent în România, amenda fiind înlocuită în unele cazuri cu închisoarea, printr-o serie de modificări aduse Legii privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.

    Conform unor estimări ale Asociaţiei Române a Băncilor, aproape 80% dintre cazurile unde există indicii serioase privind spălarea de bani au în spate activităţi de evaziune fiscală, domeniile principale fiind comerţul, sectorul imobiliar şi serviciile financiare şi bancare.

    Ţările unde plăţile electronice sunt utilizate frecvent au „economii subterane“ mai reduse comparativ cu statele unde se foloseşte cash-ul. Astfel, creşterea plăţilor electronice cu 10% poate să ducă la un declin al dimensiunii economiei subterane cu 5%, conform studiului. La nivelul celor 27 de state membre ale UE dimensiunea economiei subterane a ajuns la 1,9 trilioane de euro, respectiv 19,2% din PIB, în timp ce la nivelul întregii Europe economia subterană se apropie de 2,2 trilioane de euro.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Economia din adancuri

    "Masurile traditionale de combatere a economiei subterane nu mai sunt suficiente pentru a lupta impotriva muncii la negru, in special", spune Catalin Cretu, directorul general pentru Romania al Visa Europe, adaugand ca, in aceasta situatie, o solutie viabila ar putea fi oferita de industria platilor cu cardul. Structura, sfera de aplicare si efectele economiei subterane, dar si modul in care aceasta poate fi limitata cu ajutorul platilor electronice au fost prezentate in noul studiu Visa Europe, realizat de compania de consultanta A.T. Kearney si dr. Friedrich Schneider, profesor in economie si sef de catedra al departamentului de economie din cadrul Universitatii Johannes Kepler din Austria.

    Studiul a fost facut public in cadrul seminarului "Poate cardul sa scoata la lumina economia gri", organizat de Ziarul Financiar si Visa, in parteneriat cu Lykos si Austriacard. Romania se afla pe locul cinci in Europa, in functie de ponderea economiei subterane in PIB, in 2008, de 33%. Ne-au depasit Letonia, Bulgaria, Estonia si Croatia, insa nu cu mult: 36%, respectiv 35% din PIB este reprezentat de economia gri. Romania inregistreaza valori ridicate ale economiei subterane in majoritatea industriilor. Astfel, in productie, constructii, comertul retail si cu ridicata, economia subterana depaseste o treime din contributa la PIB a sectorului, in timp ce in domenii precum transportul, hotelurile sau restaurantele, ponderea este mult mai mare.

    Situatiile tipice din economia subterana se refera la specificitatile fiecarui domeniu de activitate. In constructii, spre exemplu, lucratorii au mai multe locuri de munca si sunt adesea platiti la negru. In productie, majoritatea salariilor sunt platite in numerar, in timp ce in turism exista un numar mare de locuri de cazare neinregistrate. Studiul Visa mai sustine ca economia bazata pe cash favorizeaza economia subterana, intrucât platile in numerar reprezinta solutia cea mai la indemâna pentru pastrarea anonimitatii tranzactiilor. In plus, concluziile studiului confirma ca exista o legatura strânsa intre prevalenta platilor in cash si marimea economiei subterane dintr-o tara.

    Astfel, economiile cu un numar redus de plati electronice pe cap de locuitor, cum este si România, au un nivel ridicat al economiei subterane, spre deosebire de tarile unde platile electronice sunt mult mai raspândite, cum ar fi Marea Britanie si Austria. De asemenea, o utilizare redusa a platilor electronice aduce deservicii majore economiei. "Sunt straini care vin in tara si ar cheltui bani, dar nu sunt obisnuiti sa aiba in buzunar mai mult de 20-30 de euro. Atunci cand vor sa cumpere ceva si nu exista posibilitatea de a plati cu cardul, renunta sa mai cumpere", spuen Catalin Cretu. Acesta a mai adaugat ca sistemele de plata electronica pot reduce cu 10-15% economia subterana din Romania, reprezentand 5-7 miliarde de euro.