În 2018, economia circulară este corelată cu 300-380 miliarde de euro din PIB în Europa şi cu 10-12 miliarde de euro în România, arată un studiu realizat de către Fundaţia Enel şi The European House – Ambrosetti, împreună cu Enel şi Enel X
Studiul analizează cât de avansat este stadiul Economiei Circulare în Europa (27 de state membre UE şi Regatul Unit al Marii Britanii), utilizând un model de analiză inovator, denumit Circular Economy Scoreboard, care ia în considerare toate dimensiunile macro ale fenomenului: datele de intrare sustenabile, sfârşitul ciclului de viaţă, prelungirea duratei de viaţă a produselor / serviciilor, precum şi creşterea intensităţii utilizării. Studiul evaluează beneficiile economice, sociale şi de mediu pe care le aduce tranziţia la un model de dezvoltare circular, în UE, precum şi în Italia, România şi Spania. În UE, Economia Circulară este corelată cu 300-380 miliarde de euro din PIB, 90-110 miliarde de euro investiţii şi până la 2,5 milioane de locuri de muncă, în 2018
Economia Circulară este un model de producţie şi consum care implică partajarea, reutilizarea, repararea, renovarea şi reciclarea materialelor şi produselor existente cât mai mult posibil. În acest fel, ciclul de viaţă al produselor este extins.
“Lumea se confruntă cu provocări uriaşe. Au loc schimbări economice, climatice şi tehnologice profunde şi rapide, care ne modelează societăţile şi stilurile de viaţă. A sosit timpul pentru Europa. Economia Circulară are tot ce trebuie pentru a deveni un „catalizator pentru binele comun”, în jurul căruia putem dezvolta o viziune de ansamblu pentru viitorul Europei”, a declarat Valerio De Molli, Managing Partner & CEO al The European House – Ambrosetti. “Modelul de analiză inovator Circular Economy Scoreboard, dezvoltat de către Fundaţia Enel şi The European House – Ambrosetti, împreună cu Enel şi Enel X, dezvăluie o situaţie foarte diversă la nivel european. Italia şi Spania au un nivel de dezvoltare mediu-ridicat: Italia excelează în ceea ce priveşte sfârşitul ciclului de viaţă, are un scor bun în utilizarea inputurilor durabile şi extinderea duratei de viaţă utilă a produselor, însă trebuie să depună eforturi pentru a creşte intensitatea utilizării produselor şi serviciilor. Spania, pe de altă parte, are un scor bun la utilizarea inputurilor durabile, sfârşitul duratei de viaţă şi intensitatea crescută a utilizării, dar are un scor mediu-scăzut în extinderea duratei de viaţă utilă a produselor şi serviciilor. Pe de altă parte, România are nevoie să avanseze substanţial, pe toţi cei patru piloni”.
Recentul Pact Verde European şi planul de acţiune pentru economia circulară, adoptat în martie 2020 de către Comisia Europeană, au stabilit obiective noi şi mai ambiţioase pentru Europa în ceea ce priveşte tranziţia la modelele Economiei Circulare. Cu toate acestea, în ţările UE, dezvoltarea Economiei Circulare este departe de a fi uniformă. Până în prezent, multe ţări europene (inclusiv Italia) nu au încă o strategie naţională care să recunoască Economia Circulară ca un factor fundamental.
Prin urmare, evaluarea stadiului Economiei Circulare în Europa este unul dintre obiectivele principale ale acestui studiu, realizat de către Fundaţia Enel şi The European House – Ambrosetti, împreună cu Enel şi Enel X. Studiul elaborează un model de analiză a Economiei Circulare (Circular Economy Scoreboard) care utilizează o metodologie pe mai multe niveluri pentru a oferi o imagine cuprinzătoare a gradului de circularitate al fiecărei ţări. Acesta conţine 23 de valori cantitative comparabile şi 10 indicatori principali pentru cele 27 de ţări din UE şi Regatul Unit al Marii Britanii, acordând o atenţie deosebită Italiei, României şi Spaniei.
Studiul arată că, până în prezent, Uniunea Europeană prezintă rezultate eterogene în ceea ce priveşte tranziţia la economia circulară: Italia şi Spania demonstrează un nivel de dezvoltare mediu-ridicat, în timp ce România se află în partea de jos a clasamentului. Pentru a măsura performanţa în timp, modelul de analiză Circular Economy Scoreboard a fost analizat pe o perioadă de 5 ani. România a înregistrat o îmbunătăţire semnificativă în ultimii cinci ani, Spania a avut un progres moderat, în timp ce Italia a avut o evoluţie mai lentă în tranziţia către un model circular.
Evaluarea “nivelului de circularitate” al celor 27 de ţări ale UE şi al Regatului Unit a fost completată de un sondaj, prin care 300 de lideri de afaceri europeni au fost întrebaţi despre necesitatea adoptării unor măsuri circulare în companii. Dintre repondenţi, 95% consideră că Economia Circulară este o alegere strategică pentru compania lor: este mai presus de toate un instrument pentru a obţine un avantaj competitiv în ceea ce priveşte diversificarea, extinderea cotei de piaţă şi reducerea costurilor. Cu toate acestea, majoritatea liderilor de afaceri europeni consideră că ţara lor nu este pregătită să facă faţă provocărilor Economiei Circulare; incertitudinea cu privire la crearea de valoare (43,6% dintre răspunsuri) şi lipsa abilităţilor (35,9%) sunt cele mai frecvente două răspunsuri cu privire la obstacolele din calea dezvoltării Economiei Circulare în Europa. Având în vedere rolul crucial al Economiei Circulare în discursul politic actual atât la nivel european, cât şi naţional, studiul a fost completat de o evaluare cantitativă a beneficiilor socio-economice şi de mediu ale Economiei Circulare. A fost conceput un model econometric inovator şi unic, care se concentrează pe Uniunea Europeană şi Regatul Unit în ansamblu şi pe cele trei ţări de interes ale studiului: Italia, România şi Spania.
Studiul arată cum, în 2018, Economia Circulară este corelată cu 300-380 miliarde de euro din PIB în Europa, 27-29 miliarde de euro în Italia, 10-12 miliarde de euro în România şi 33-35 de miliarde de euro în Spania. Totodată, Economia Circulară este corelată cu aproximativ 200.000 de locuri de muncă în Italia, 20.000 în România, 350.000 în Spania şi până la 2,5 milioane în Europa, în 2018. Studiul estimează, de asemenea, un efect asupra investiţiilor de 8-9 miliarde de euro în Italia, 1-2 miliarde de euro în România, 9-11 miliarde de euro în Spania şi un impact total de 90-110 miliarde de euro în Uniunea Europeană, în 2018. Beneficiile semnificative sunt, de asemenea, estimate la nivelul productivităţii muncii: în jur de 560-590 euro per angajat, pe an, în Italia, 1.210-1.270 euro per angajat, în România (ţara cu cel mai mare impact), 640-670 euro per angajat, în Spania, şi 570-940 euro per angajat, în total, la nivel european.
Prin studii de caz specifice şi analize de impact asupra unor scenarii ipotetice, studiul evidenţiază modul în care Economia Circulară, pe lângă faptul că este avantajoasă din punct de vedere economic, generează simultan beneficii importante pentru mediu. Printre numeroasele efecte pozitive, trebuie remarcat faptul că tranziţia de la materialele primare la cele secundare face posibilă reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES): luând în considerare 4 materiale (fier, aluminiu, zinc şi plumb), reducerea medie a emisiilor GES per kg de material produs este de 73,5%. Totodată, o creştere cu un punct procentual a nivelului de penetrare a surselor de energie regenerabilă în producţia de energie reduce emisiile GES cu până la 72,6 milioane de tone de CO2 echivalent în Europa şi 6,3 în Italia (aproximativ 50% din emisiile anuale de gaze cu efect de seră din Roma).
Deşi modelul de evaluare propus de studiu arată că tranziţia către Economia Circulară oferă diferite avantaje economice, sociale şi de mediu, tranziţia de la modelul de dezvoltare liniar la cel circular trebuie să ia în considerare câteva aspecte critice. În acest sens, raportul sugerează 10 domenii de intervenţie, cu politici specifice, pentru a face faţă provocărilor legate de tranziţia circulară şi pentru a profita în mod eficient de beneficii: definirea strategiilor naţionale pentru o dezvoltare economică circulară pentru statele membre UE; redefinirea guvernanţei Economiei Circulare pentru a sprijini o tranziţie cuprinzătoare în toate sectoarele; folosirea legislaţiei pentru promovarea tranziţiei circulare; crearea de condiţii competitive pentru soluţiile non-circulare; utilizarea finanţării ca pârghie pentru promovarea cercetării şi dezvoltării şi a bunelor practici în domeniul Economiei Circulare; abordarea lipsei unei definiţii clare şi a unor indicatori consistenţi şi cuprinzători; transformarea modelelor de afaceri care generează deşeuri în modele circulare; promovarea de măsuri transversale şi de coordonare pentru toate sectoarele afectate de tranziţia la o economie circulară; valorificarea Economiei Circulare pentru a regândi oraşele şi spaţiile urbane; promovarea culturii şi a conştientizării cu privire la beneficiile Economiei Circulare.
Simbolul Ambalaj cu Garanţie se va regăsi pe produsele parte din SGR, care vor ajunge treptat pe rafturile magazinelor, într-o perioadă de câteva luni, în funcţie de stocurile de produse în ambalaje non-SGR existente în piaţă. „Recomandăm tututor românilor să caute cu atenţie marcajul Ambalaj cu Garanţie pentru că doar acestea vor fi acceptate în punctele de returnare SGR. Restul de ambalaje, non SGR, nu vor fi acceptate în punctele de returnare, nefiind marcate cu logo-ul ce atestă că sunt purtătoare de garanţie”, declară reprezentanţii RetuRO, care administrează în România Sistemul Garanţie-Returnare. Ambalajele non-SGR vor putea fi returnate, în continuare, prin metoda de colectare selectivă clasică, utilizată şi până acum pentru recuperarea ambalajelor de toate tipurile, în punctele de colectare tradiţionale. Etichetarea şi introducerea noilor stocuri de ambalaje SGR pe piaţă va fi un proces treptat, pentru că anul 2024 va include o perioadă de tranziţie pentru stocurile existente.