BusinessMagazin

Tag: economic

  • Declin istoric: Economia Hong Kong-ului intră în recesiune

    Economia din Hong Kong a scăzut cu 3,2% în trimestrul al treilea din 2019, conform  Departamentului de recensământ şi statistică, o contracţie extrem de accentuată care vine după o reducere a PIB cu 0,4% în aprilie-iunie.

    The Guardian relatează că protestele pro-democraţie în curs de desfăşurare au afectat economia, care a scăzut la un nivel apropiat de cel din primul trimestru al anului 2009, în plină criză economică mondială.

    Guvernul din Hong Kong spune că economia a intrat în recesiune tehnică şi că „impactul sever” al „incidentelor sociale” în acest an a provocat această deteriorare.

    De asemenea, oficialii estimează că sentimentele investitorilor, dar şi consumul vor fi în continuare afectate de confruntările din ce în ce mai violente dintre manifestanţi şi poliţie.

  • SUA şi UE pregătesc un NATO economic pentru a face faţă Chinei

    ŢĂRILE AVANSATE PIERD TEREN ÎN FAŢA CELOR EMERGENTE. Transferul de putere către Est şi Sud pune sub semnul întrebării relevanţa Occidentului. În acest context, motivul principal al unui pact comercial transatlantic este unul geopolitic.Împreună, SUA şi UE cumulează aproape jumătate din PIB la nivel global şi circa 30% din comerţ. În fiecare zi, schimburile comerciale dintre cele două părţi ating două miliarde de euro.

    Parteneriatul Transatlantic pentru Investiţii şi Comerţ ar aduce, până în 2027, un plus anual de 0,5 puncte procentuale la economia UE şi de 0,4 punte la cea a SUA, potrivit oficialilor europeni şi americani. Alte estimări sunt chiar mai optimiste.Pe lângă renunţarea la tarife, care sunt în multe cazuri foarte reduse, cea mai importantă componentă a unui acord ar fi stabilirea unor standarde economice comune de către SUA şi UE, pe care ulterior restul ţărilor ar fi nevoite să le adopte.

    “Proiectul este extrem de ambiţios, unii susţinători ai relaţiilor transatlantice vorbind deja de un «NATO economic». Termenul nu este chiar nepotrivit. Alianţa militară NATO a fost stabilită pentru a proteja de ameninţarea Uniunii Sovietice. Ideea unei noi alianţe economice a găsit atât de mulţi susţinători pentru că vechile ţări industrializate se tem că rămân în urma Chinei. Faptul că au loc negocieri este un succes pentru cancelarul Angela Merkel, care susţine de mai mulţi ani proiectul în pofida lipsei iniţiale de interes de la Washington. Echipa economică a preşedintelui Obama a fost reticentă mult timp, pentru că a considerat iniţiativa prea complexă”, scrie publicaţia Süddeutsche Zeitung.

    Negocierile, programate să înceapă în iunie, reprezintă o şansă importantă pentru consolidarea legăturilor între Europa şi SUA în contextul reorientării Statelor Unite către Asia. Discuţiile vor fi cel mai probabil dure. În ultimii 15 ani, mai multe tentative pentru deschiderea pieţelor au înregistrat unele progrese, dar în final au eşuat. De această dată, părţile implicate consideră că proiectul ar putea fi implementat la un cost politic mai redus. Dacă de partea europeană parteneriatul este împins înainte de Germania, în SUA preşedintele Obama, proaspăt reales în funcţie, şi-a afirmat sprijinul pentru proiect în recentul discurs privind starea naţiunii.

    COMISIA AR PUTEA FOLOSI NEGOCIERILE PENTRU REFORME. Comisia Europeană consideră discuţiile cu SUA drept o oportunitate pentru a promova schimbări majore, care să îmbunătăţească performanţele economice ale blocului comunitar, spune Fredrik Erixon, director al European Centre for International Political Economy, un centru de cercetare din Bruxelles.
    Guvernele din multe regiuni ale lumii au arătat un apetit sporit pentru reforme în contextul crizei financiare globale, mai ales în privinţa pensiilor şi forţei de muncă. În Europa schimbările au fost mai reduse.

    UE nu are altă posibilitate decât să continue reformele, având în vedere provocările rezultate din îmbătrânirea populaţiei şi transferul de locuri de muncă către pieţele emergente, astfel că negocierile pentru un pact comercial cu SUA s-ar putea dovedi ocazia potrivită pentru a impune noi decizii dificile.

  • Riscul economic al aprecierii euro este noua durere de cap a Europei

    Aprecierea euro la cel mai ridicat nivel din ultimele 10 luni l-a determinat marţi pe premierului luxemburghez Jean-Claude Juncker, şeful Eurogroup, să avertizeze că “o monedă periculos de puternică” va îngreuna redresarea economică din cauza costului mare al exporturilor.

    Ţările din sudul Europei, afectate de datoriile mari, au târât zona euro în recesiune în trimestrul al treilea al anului trecut. Boala s-a întins şi în Germania, guvernul cancelarului Angela Merkel anunţând miercuri reducerea estimării de creştere economică pentru 2013 la numai 0,4%.

    Avertismentul lui Juncker nu va avea un efect de durată asupra euro atâta timp cât Banca Centrală Europeană (BCE) nu este pregătită să ia vreo măsură pentru deprecierea euro, potrivit unei note a unor analişti ai Danske Bank.

    Cotaţia medie a euro a fost anul trecut de 1,2860 dolari pe unitate, cu un minim de 1,2061 dolari pe unitate în 24 iulie şi un maxim de 1,3458 dolari pe unitate în 28 februarie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Retrospectiva 2012 pe plan internaţional: Anul plin de evenimente, dar care nu a schimbat nimic (III)

  • Retrospectiva 2012 pe plan internaţional: Anul plin de evenimente, dar care nu a schimbat nimic (II)

  • Retrospectiva 2012 pe plan internaţional: Anul plin de evenimente, dar care nu a schimbat nimic (I)

  • Retrospectiva anului economic 2012, AVIAŢIE – Norii de deasupra României se colorează în roz

    Retragerea operatorului low-cost easyJet de la Bucureşti, absenţa liderului european Ryanair şi stagnarea numărului de pasageri transportaţi de Blue Air i-ar putea pune pe maghiarii de la Wizz Air într-o situaţie avantajoasă în materie de tarif perceput pentru bilete. În termeni de număr de pasageri transportaţi, Blue Air a coborât de la 1,7 milioane de pasageri transportaţi în 2009 la 1,5 milioane anul trecut, şi tot 1,5 milioane în 2012, în timp ce Wizz Air a crescut de la 1,7 milioane în 2009 la 2,7 milioane în 2011 şi 3,1 milioane în 2012, devansând şi transportatorul naţional TAROM, ale cărui pierderi au ajuns la peste 200 de milioane de euro în ultimii patru ani.

    2012 a fost şi anul închiderii aeroportului Băneasa din Bucureşti, iar Otopeni va rămâne cel puţin în următorii zece ani singurul aeroport din Capitală, unul deloc ieftin după cum spun principalii operatori aerieni care zboară de acolo. Celor 102 avioane care decolau în medie în fiecare zi de pe Otopeni li s-au adăugat alte 35 de curse în medie ale Blue Air sau Wizz Air, potrivit datelor Ziarului Financiar. “Fie că e criză sau nu, lumea tot călătoreşte, iar preţul şi rezervarea tot mai din timp sunt priorităţile pasagerului”, spune Mirela Tudorache-Secan, directorul de marketing al Blue Air.

    Nu în cele din urmă, 2012 a fost şi anul în care managementul privat a fost instituit la transportatorul naţional TAROM. Belgianul Christian Edouard Heinzmann, 59 de ani, a fost numit CEO de către consiliul de administraţie, din care mai fac parte, printre alţii, Dan Pascariu, preşedintele Consiliului de Administraţie al UniCredit Ţiriac Bank, antreprenorul Marius Ghenea, astronautul Dumitru Prunariu şi Ciprian Ladunca, vicepreşedintele companiei de asigurări Metlife Alico România. După cum declara, citat de ZF, Doru Lionăchescu, preşedintele casei de investiţii Capital Partners, handicapul pregătirii mediocre a noului CA al Tarom nu e totuşi cea mai mare problemă şi nu va fi principala cauză a eşecului acestui experiment nefericit: “Principala problemă o constituie arhitectura actuală a industriei aviatice mondiale, care nu lasă nicio speranţă de supravieţuire independentă operatorilor minusculi, mai ales celor deţinuti de stat, aşa cum e TAROM”.

  • Retrospectiva anului economic 2012, LOGISTICA – „Sistemul circulator”, tot pe plus

    “Logistica a crescut şi va continua să crească. Vorbim despre sistemul circulator al economiei… Economia noastră e pe un trend ascendent, şi pentru că are nevoie să fie servită de acest sistem circulator, logistica şi transporturile se vor dezvolta”, declară Cătălin Olteanu, director general al FM Logistic România. Pe de altă parte, nici 2012 nu a fost un an uşor, logisticienii simţind din plin impactul cursului valutar. “Noi plătim chiriile raportate la o valoare în euro şi am simţit zdravăn devalorizarea leului. Dar cel mai zdravăn se simte în preţul combustibilului. Din momentul în care costul combustibilului creşte şi până când ne aliniem tarifele, înregistrăm pierderi”, spune Olteanu.

    In plus, în privinţa plăţilor, tendinţa este ca banii să vină cât mai târziu. “Pur şi simplu contractele se schimbă în direcţia asta, deci nu e ceva neaşteptat. Pe de altă parte, devine o practică din ce în ce mai comună să primeşti un termen de plată la 45-60 de zile.

    Mă întreb până unde se va merge în direcţia asta, pentru că devine periculos şi incontrolabil”, afirmă reprezentantul FM Logistic. Ca ansamblu, pieţei de logistică nu-i poate fi atribuită o valoare precisă, punctează Adriana Pălăşan, managing partner supply chain management center şi vicepreşedinte al ARILOG, asociaţia de profil.

    Şi asta pentru că există companii care au activităţi de logistică, dar valoarea veniturilor nu poate fi însumată, “pentru că producătorii îşi duc cu maşinile lor marfa şi nu ştim cât costă, în plus maşinile de 1,5 tone nu sunt licenţiate, nu ştim câte sunt şi ce fac proprietarii cu ele”, argumentează Pălăşan. Sunt câteva sute de firme care au ca profil de activitate logistica, dar doar 60 dintre ele au cifre de afaceri de peste un milion de euro. Cele mai mari zece firme din domeniu au înregistrat în 2011, conform datelor de la Ministerul Finanţelor, venituri cumulate de circa 300 de milioane de euro.

  • Retrospectiva anului economic 2012, AUTO – Accent pe producţie, nu pe vânzări

    De partea cealaltă, piaţa auto continuă să scadă. În 2012 vânzările de maşini au ajuns la minimul ultimilor zece ani, piaţa micşorându-se cu aproape 20% faţă de anul trecut şi cu 80% faţă de vârful atins în 2007.

    Continental Automotive România, divizia producătoare de componente auto a grupului german, a demarat construcţia unei fabrici lângă Braşov, valoarea investiţiei ridicându-se la 40 de milioane de euro. În noua fabrică pentru pompe de alimentare şi subansambluri producţia va începe în luna aprilie a anului viitor, când numărul salariaţilor va ajunge la 550. Anul acesta şi Bosch a demarat noi investiţii la Blaj şi la Cluj, unde acestea vor ajunge la 120 de milioane de euro până în 2013.

    De asemenea, Bosch va deschide un centru nou la Cluj, unde va produce unităţi electronice de comandă pentru autovehicule. Tot anul acesta Pirelli a anunţat investiţii pentru perioada 2013-2017 în fabrica de anvelope de la Slatina de 105 milioane de euro, iar la Timişoara Continental Anvelope a finalizat investiţii de 50 de milioane de euro. Tot pentru producţie Renault a finalizat în toamna acestui an o investiţie de 250 de milioane de euro la Mioveni, care a vizat atât modernizarea uzinei de automobile, unde au intrat în producţie noile generaţii ale Logan şi Sandero şi uzina de motoare, unde a demarat producţia noului motor de 0,9 litri TCe 90 CP în trei cilindri.

    La cinci ani după ce a preluat uzina de la Craiova, Ford a demarat în vara acestui an producţia de autoturisme şi motoare în România şi implicit a fost finalizată investiţia de 675 de milioane de euro. Primul care a intrat în producţie a fost motorul EcoBoost de 1,0 litri în trei cilindri, urmat la o lună distanţă de B-Max. În 2012 Ford va produce la Craiova până la 50.000 de motoare şi 35.000 de automobile, pentru ca anul următor să ajungă la cel puţin 150.000 de motoare şi 100.000 de maşini B-Max.

  • Retrospectiva anului economic 2012, RETAIL – Pasul pe loc

    Prin această mutare, francezii de la Auchan înghit o felie consistentă din piaţă, în condiţiile în care comerţul modern deţine peste jumătate din vânzările din retail, cu o valoare estimată la 32 de miliarde de euro pe an. “Ca green field nu prea mai e loc pe piaţa hipermarketurilor. E deja aglomerată şi în fiecare oraş mare există cel puţin un hipermarket”, declara agenţiei Mediafax Alexandru Vlad, vicepreşedintele Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România.

    Una peste alta, retailul a fost unul dintre cele mai dinamice sectoare în acest an, măcar prin prisma deschiderii de noi magazine, căci revigorarea consumului şi, implicit, creşterea vânzărilor se lasă în continuare aşteptată. Cu toate acestea, operatorii au pompat în 2012 sume generoase pentru extindere, câteva exemple fiind Mega Image, Billa şi Carrefour. Sute de noi magazine, din toate zonele de retail – de la super şi hipermarketuri, magazine de bricolaj, mobilă sau de îmbrăcăminte, au colorat şi mai mult în acest an harta retailului românesc. Un ritm susţinut a menţinut în acest an Dedeman, afacere dezvoltată de fraţii Adrian şi Dragoş Pavăl din Bacău. Reţeaua a ajuns la 30 de unităţi, după cele patru inaugurări din acest an, iar vânzările vor depăşi anul acesta pragul de jumătate de miliard de euro.

    Cum puterea de cumpărare însă n-a crescut defel, feliile îngroşate ale marilor comercianţi se datorează reducerii rulajelor competitorilor. Cel mai mult au avut de suferit, ca şi în anii trecuţi, micii comercianţi tradiţionali, a căror pondere se reduce tot mai mult iar reţelele continuă să asimileze, să înglobeze cea mai mare parte a spaţiilor operate anterior de retailerii independenţi. Pentru micii comercianţi, un colac de salvare s-ar putea dovedi programul dezvoltat în această primăvară de Metro Cash & Carry. Programul “La Doi Paşi”, dezvoltat de comerciantul german, este un concept de franciză menit să susţină micii comercianţi independenţi din comerţul tradiţional. Peste 500 de magazine de pe piaţa românească s-au alăturat acestui program, circa 80 dintre acestea fiind deja funcţionale după derularea proiectului pilot, conform reprezentanţilor companiei. O tendinţă vizibilă în rândul marilor reţele comerciale a fost în acest an dezvoltarea parteneriatelor cu furnizori români, mai cu seamă în privinţa fructelor şi legumelor, pentru care cumpărătorii îşi manifestă o preferinţă clară.

    CÂT PRIVEŞTE PIAŢA CENTRELOR comerciale, 2012 a fost sub aşteptări. Două noi centre comerciale au fost inaugurate în acest an – Palas din Iaşi, în luna mai, şi Ploieşti Shopping City, la jumătatea lunii noiembrie. De menţionat în acest context este şi întoarcerea lui Ali Ergun Ergen la cârma operaţiunilor Anchor Grup. Conform lui, grupul va investi 50 de milioane de euro pentru extinderea, renovarea din temelii şi reconfigurarea Bucureşti Mall (deschis în 1999) şi Plaza România (inaugurat în 2004).