BusinessMagazin

Tag: economia locala

  • Adevărul despre ce s-a întâmplat cu românii în pandemie iese la iveală. Mii de oameni au avut de suferit

    ♦ Aproape jumătate dintre judeţele din România au mai puţini salariaţi în 2021 faţă de perioada de dinainte de pandemie ♦ Cea mai mare scădere a numărului de salariaţi a fost în judeţul Arad, de aproape 3.000 de persoane. Printre cei mai mari angajatori din acest judeţ sunt producătorii de componente auto. Salariul mediu net din Arad este de circa 3.000 de lei l♦Sorina Donisa, APT: „Perioada pandemică nu a trecut fară să lase urme şi multe companii nu au reuşit să revină la capacitatea de dinainte.“

    Un număr de 20 dintre cele 41 de judeţe şi municipiul Bucureşti au înregistrat pierderi ale numărului de salariaţi în perioada iunie 2019 – iunie 2021, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS), centralizate de Ziarul Financiar. Astfel, piaţa muncii locală mai are de recuperat circa 10.000 de locuri de muncă pierdute, per total, în pandemie.

    „Perioada pandemică nu a trecut fără să lase urme şi multe companii nu au reuşit să revină la capacitatea de dinainte de pandemie, în special cele direct afectate, cum ar fi cele din industria HoReCa. Această redresare treptată s-a suprapus şi cu relaxarea măsurilor restrictive care au deschis din nou calea străinătăţii pentru românii care doreau să lucreze în străinătate“, a explicat pentru ZF Sorina Donisa, CEO-ul companiei de în regim temporar APT Resources & Services.

    Pe judeţe, cea mai mare scădere a numărului de salariaţi a fost în judeţul Arad, de aproape 3.000 de persoane. Printre cei mai mari angajatori din acest judeţ sunt producătorii de componente auto precum Leoni Wiring Systems, Yazaki, EKR Elektrokontakt, precum şi producătorul de vagoane Astra Rail Industries, conform datelor de pe platforma de analiză financiară confidas.ro. Salariul mediu net din Arad era de circa 3.000 de lei în luna iunie a acestui an, în creştere de la 2.800 de lei în aceeaşi lună din 2020.

    Pe locul al doilea în clasamentul celor mai mari scăderi de salariaţi a fost judeţul Prahova, cu peste 2.000 de salariaţi pierduţi între iunie 2019 şi iunie 2021, urmat de Teleorman, cu aproape acelaşi număr de salariaţi pierduţi şi de Braşov, cu aproape 1.900 de angajaţi mai puţin în primele şase luni din 2021 faţă de aceeaşi perioadă din 2019.

    „De cele mai multe ori vorbim de un mix de cauze care pot influenţa evoluţia numărului de sala­riaţi: redresarea după perioada pan-demică se realizează treptat şi revenirea la capacitatea dinainte de pandemie necesită timp; există industrii în care numărul de angajaţi a scăzut drastic, cum este HoReCa şi chiar şi în urma relaxării măsurilor de siguranţă mulţi candidaţi nu mai doresc să lucreze în această industrie. De asemenea, deficitul global de semiconductori afectează ritmul dorit de creştere în mai multe industrii“, a explicat Sorina Donisa.

    La polul opus, zonele care au înre­gistrat cele mai mari creşteri ale nu­mărului de angajaţi în 2021 faţă de pe­rioada de dinainte de pandemie au fost muncipiul Bu­cureşti, cu aproape 10.000 de salariaţi mai mulţi în iunie 2021 faţă de iunie 2020, urmat de Ilfov, cu o creştere de 5.200 de salariaţi şi Cluj, cu o creştere de aproape 4.700 de salariaţi.

    „O parte din creşteri sunt datorate unei dezvoltări organice, continue, a companiilor din oraşele mari şi zonelor limitrofe care, datorită tipului de activitate şi flexibilităţii privind lucrul de acasă, au reuşit să atragă mai mulţi candidaţi, nu numai din localitatea în care activează, ci la nivel naţional“, explică CEO-ul companiei APT.

    De altfel, în Bucureşti, cel mai mare angajator din 2020 a fost o companie de stat, respectiv Poşta Română, cu un număr mediu de peste 23.000 de angajaţi anul trecut. Un angajat din Bucureşti avea un salariu mediu net de 4.600 de lei în luna iunie a acestui an, conform statisticilor oficiale, iar unul din Ilfov câştiga circa 3.600 de lei net.

    ramona.cornea@zf.ro

  • Topul celor mai mari salarii din economia României

     Angajaţii de nivel înalt din corpul legislativ au câştigat de circa două ori mai mult decât media naţională în 2018.

    Membrii corpului legislativ, ai execu­tivului, tehnicienii şi funcţionarii au câştigat cele mai mari salarii medii brute anuale în 2018, conform cercetării „Ancheta asupra structurii câştigurilor salariale“, pe care Institutul Naţional de Statistică o publică din patru în patru ani.

    „Faţă de media pe economia naţională, salariaţii din grupa majoră GM1 au câştigat de circa două ori mai mult, cu excepţia salariaţilor din grupa de vârstă 15-24 ani, pentru care raportul a fost de circa 1,4:1. Sa­lariaţii din grupa majoră a specialiştilor în diverse domenii de activitate GM2, indi­ferent de grupa de vârstă, au realizat câştiguri salariale mult peste media naţională. Astfel, câştigul salarial mediu brut anual la nivelul acestei grupe majore de ocupaţii a fost cu 58,4% mai mare decât nivelul mediu pe economie“, scrie cercetarea citată.

    La polul opus s-au situat salariaţii din grupa majoră a ocupaţiilor elementare  GM9, respectiv cei din grupa majoră a lucrătorilor în domeniul serviciilor GM5, cărora le-au revenit cele mai mici câştiguri salariale medii brute anuale, acestea reprezentând doar 55,2%, respectiv 58,9% din valoarea câştigului salarial mediu anual pe economie. Cele mai ridicate câştiguri salariale medii brute anuale au revenit salariaţilor cu 20-29 ani vechime în cadrul aceleiaşi întreprinderi, atât pe total economie (73.386 lei/an), cât şi pe sexe (73.019 lei/an pentru bărbaţi, respectiv 73.704 lei/an pentru femei). „Nivelul câştigurilor salariale realizate variază semnificativ între diferite sectoare de activitate, forme de proprietate sau alte caracteristici. Diferenţele rezultate apar ca efect direct al variaţiei nivelului de educaţie şi calificare, poziţiei ierarhice deţinute la locul de muncă sau ocupaţiei exercitate“, notează INS. Statistica INS arată, printre altele, că salariile medii lunare nete ale salariaţilor cu nivel de educaţie superior au fost mai mari de circa 2,5 ori decât ale celor cu nivel de educaţie inferior, respectiv de 2,1 ori decât ale celor cu nivel mediu de educaţie.

    „Este absolut normal ca investiţia în educaţie să aducă şi un venit mai ridicat şi confirm faptul că studiile superioare sunt în continuare solicitate şi apreciate de angajatori. Ele atestă un anumit bagaj de competenţe dobândite în anii de studiu şi un anumit nivel de pregătire pentru viitorul job. De asemenea, angajaţii cu studii superioare au şanse de a avea o carieră mai dinamică decât cei fără studii, aceştia având mai multe oportunităţi de dezvoltare personală sau de avansare. Totuşi, asta nu înseamnă că o diplomă îţi garantează o carieră de succes, pentru acest lucru este nevoie şi de performanţă şi mai ales de o preocupare continuă pentru învăţare pe întreg parcursul vieţii profesionale“, crede Marian Pătraşcu, head of sales and talent acquisitions în cadrul companiei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar APT Resources & Services.

    În întreprinderile cu cel puţin 10 salariaţi din sectorul public, salariul mediu brut realizat în luna octombrie 2018 a fost 5.802 lei/lună, superior mediei pe economia naţională cu 1.208 lei/lună. În sectorul privat, câştigul salarial mediu lunar al salariaţilor s-a situat sub media naţională cu 455 lei/lună în expresie brută şi cu 252 lei/lună în expresie netă, conform sursei citate.

    „Consider că motivul principal a fost acela de a menţine personalul calificat din sectorul public în ţară, cum este exemplul medicilor. În cazul în care se face o analiză la nivel general, salariul mediu net din sectorul public este, de cele mai multe ori, peste media salarială din sectorul privat, acesta fiind de aproximativ 5.000 lei net. Excepţie fac anumite funcţii din sectorul public, a căror medie salarială este la nivelul celor din privat“, crede Marian Pătraşcu.

    La nivelul anului 2018, câştigul salarial mediu brut în întreprinderile cu cel puţin 10 salariaţi a fost 53.380 lei/an, cu diferenţieri pe sexe (53.728 lei/an pentru bărbaţi faţă de 52.997 lei/an pentru femei).