Tag: eclipsa

  • O eclipsă totală de Lună va avea loc în noaptea de 20 spre 21 ianuarie

    Potrivit site-ului Observatorului Astronomic, eclipsa de Lună care se va produce în noaptea de 20 spre 21 ianuarie este una totală. Luna va intra complet în umbra Pământului. Maximul se produce la ora 07.12 dimineaţa, când Luna se află foarte aproape de orizontul de nord-vest, cu aproape o oră înainte să răsară Soarele. Fenomenul va putea fi observat pe jumătate, până în jurul orei 08.00, Luna apunând când încă este eclipsată.

    Eclipsa începe la ora 04.36, când Luna întră în penumbra Pământului, însă vom putea vedea schimbări pe discul acesteia, de când începe să intre în umbră, de la ora 05.34. Atunci Luna se va afla înspre vest, nu foarte sus, la doar 20 de grade înălţime faţă de orizont. Partea cea mai spectaculoasă a fenomenului este faza de totalitate, când Luna se află în umbră, discul acesteia fiind mai întunecat decât de obicei. Totalitatea începe la ora 06.41 şi are maximul la 07.12, terminându-se la ora 07.43. Toate aceste faze sunt vizibile din România, cu Luna poziţionată foarte aproape de orizont.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eclipsa totală de Lună din 27 iulie: Cel mai îndelungat fenomen de acest fel din acest secol

    Astronomul Bruce McClure a afirmat că eclipsa de Lună va dura o oră şi 43 minute. Conform Tech Times, va dura aproximativ patru ore până când va trece de umbra Pământului. Eclipsa din iulie va fi cu 40 de minute mai lungă decât Superluna albastră sângerie ce a avut loc în ianuarie 2018. McClure estimează că eclipsa totală de Lună va cuprinde eclipse parţiale ce vor începe de la 2:24 p.m. EST (21:24, ora României) până la 6:29 p.m. EST (01:29, ora României).

    Eclipsa de Lună 2018 va fi vizibilă pe întregul glob şi va conţine culorile specifice ale unei „Luni sângerii”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eclipsa totală de Lună din 27 iulie: Cel mai îndelungat fenomen de acest fel din acest secol

    Astronomul Bruce McClure a afirmat că eclipsa de Lună va dura o oră şi 43 minute. Conform Tech Times, va dura aproximativ patru ore până când va trece de umbra Pământului. Eclipsa din iulie va fi cu 40 de minute mai lungă decât Superluna albastră sângerie ce a avut loc în ianuarie 2018. McClure estimează că eclipsa totală de Lună va cuprinde eclipse parţiale ce vor începe de la 2:24 p.m. EST (21:24, ora României) până la 6:29 p.m. EST (01:29, ora României).

    Eclipsa de Lună 2018 va fi vizibilă pe întregul glob şi va conţine culorile specifice ale unei „Luni sângerii”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Internetul celor care urăsc restul lumii: unde se ascund rasiştii şi naziştii zilelor noastre

    Reţeaua socială Gab.ai a pornit în august 2016, cu trei luni înainte de alegerile din Statele Unite, iar momentul nu a fost ales întâmplător. Fondată în San Mateo, California, de un fost antreprenor pe nume Andrew Torba, care îl susţinea pe Donald Trump, reţeaua a fost iniţial gândită pentru doar patru oameni. Torba, care la un anumit punct a fost dat afară de la acceleratorul Y Combinator pentru nerespectarea politicilor interne, a devenit frustrat de ceea ce descria drept „monopolul social al celor de stânga“; acest monopol ar fi decis care ştiri merită promovate şi ce poate fi definit ca hărţuire pe internet.

    Un an mai târziu, reţeaua socială Gab.ai are peste 240.000 de utilizatori şi a strâns mai mult de 1 milion de dolari prin crowdfunding. Având ca logo faţa lui Pepe, broasca antropomorfică ce a devenit emblematică pentru mişcarea de extremă dreapta, Gab reprezintă un teren de joacă pentru nazişti, susţinători ai supremaţiei albilor, antifeminişti sau homofobi; chiar şi notificările folosesc un sunet produs parcă de o broască. Dacă o remarcă antisemită, rasistă sau sexistă nu e primul lucru cu care te întâlneşti pe Gab.ai, cu siguranţă va fi al doilea sau al treilea. E un spaţiu sigur pentru oamenii de care noi, ceilalţi, încercăm în mod constant să ne ferim, scriu cei de la Slate.com într-un amplu material dedicat fenomenului.

    Incidentul Charlottesville

    La jumătatea lunii august, oficialităţile statului Virginia au declarat ilegală demonstraţia naţionaliştilor albi Unite the Right (Uniţi dreapta), după ce în urma violenţelor din oraşul Charlottesville cel puţin două persoane au fost rănite. Ulterior, autorităţile din Charlottesville au declarat starea de urgenţă după ciocnirile violente dintre naţionalişti şi manifestanţii antirasism ce au avut loc în cadrul unui marş privind înlăturarea unui monument al unui general din Războiul Civil american din oraşul Charlottesville. O femeie de 32 de ani a murit în timpul evenimentelor violente, după ce un simpatizant naţionalist a intrat intenţionat cu maşina în mulţime, iar doi ofiţeri de poliţie au murit după ce elicopterul în care se aflau s-a prăbuşit la 11 kilometri de Charlottesville.

    Extremiştii au iniţiat acest marş fiind nemulţumiţi de un plan ce priveşte înlăturarea unei statui a generalului Robert Lee din Charlottesville, cel care a fost comandantul forţelor prosclavie din sudul american, în timpul Războiul Civil. Donald Trump a declarat că sunt de condamnat ambele tabere ale protestelor violente din Virginia, ce au lăsat în urmă un mort şi mai mulţi răniţi, afirmând că s-a greşit de ambele părţi; declaraţia sa a stârnit numeroase controverse, fiind acuzat atât de republicani cât şi de democraţi că favorizează grupuri ce ar trebui condamnate fără reţinere.

    Pentru Trump, aceste lucruri nu reprezintă însă nimic nou: în timpul campaniei, el s-a delimitat greu de susţinerea primită din partea lui David Duke, fost lider al grupării Ku Klux Klan şi unul dintre cei mai vocali susţinători ai supremaţiei albilor. „Cred că s-a greşit de ambele părţi“, a afirmat Trump. „Când fac o declaraţie, îmi place să fiu corect. Vreau faptele. Evenimentele tocmai avuseseră loc“, a continuat preşedintele SUA, explicând motivul pentru care a aşteptat două zile pentru a condamna violenţele rasiste din Virginia. „Am urmărit foarte atent evenimentele, mai atent decât mulţi oameni. Aveţi de o parte un grup agresiv şi, de cealaltă parte, tot un grup foarte violent. Nimeni nu a vrut să spună asta”, a continuat preşedintele american. „Cei care răspândesc violenţele în numele bigotismului lovesc în inima Americii. Toţi cei care au acţionat în mod ilegal în Charlottesville şi care au comis violenţe rasiste vor fi traşi la răspundere“, a afirmat Donald Trump, la Casa Albă, citat de Associated Press. Pe 17 august, în săptămâna ce a urmat incidentelor de la Charlottesville, Virginia, Google a exclus Gab.ai de pe lista aplicaţiilor disponibile pe PlayStore.

    Internetul urii
    Gab.ai este însă doar unul dintre refugiile pe care americanii plini de ură le folosesc pentru a-şi împărtăşi crezurile. Aflându-se în pericol de a fi excluşi de pe internet, pe care îl folosiseră ani de zile pentru a se organiza, adepţii supremaţiei albilor şi neonaziştii se îndreaptă acum către dark web, acea parte a internetului pe care majoritatea dintre noi nu o putem accesa sau pur şi simplu nu vrem să o vedem. Limitarea accesului acestor grupuri nu a început însă după evenimentele din Charlottesville: companii precum Airbnb sau Facebook anulau deja evenimente ale unor utilizatori încă de la începutul anului. După ce imaginile din timpul marşului au devenit virale, tot mai multe companii au început să se dezică de mişcările de extremă dreapta.

  • Internetul celor care urăsc restul lumii: unde se ascund rasiştii şi naziştii zilelor noastre

    Reţeaua socială Gab.ai a pornit în august 2016, cu trei luni înainte de alegerile din Statele Unite, iar momentul nu a fost ales întâmplător. Fondată în San Mateo, California, de un fost antreprenor pe nume Andrew Torba, care îl susţinea pe Donald Trump, reţeaua a fost iniţial gândită pentru doar patru oameni. Torba, care la un anumit punct a fost dat afară de la acceleratorul Y Combinator pentru nerespectarea politicilor interne, a devenit frustrat de ceea ce descria drept „monopolul social al celor de stânga“; acest monopol ar fi decis care ştiri merită promovate şi ce poate fi definit ca hărţuire pe internet.

    Un an mai târziu, reţeaua socială Gab.ai are peste 240.000 de utilizatori şi a strâns mai mult de 1 milion de dolari prin crowdfunding. Având ca logo faţa lui Pepe, broasca antropomorfică ce a devenit emblematică pentru mişcarea de extremă dreapta, Gab reprezintă un teren de joacă pentru nazişti, susţinători ai supremaţiei albilor, antifeminişti sau homofobi; chiar şi notificările folosesc un sunet produs parcă de o broască. Dacă o remarcă antisemită, rasistă sau sexistă nu e primul lucru cu care te întâlneşti pe Gab.ai, cu siguranţă va fi al doilea sau al treilea. E un spaţiu sigur pentru oamenii de care noi, ceilalţi, încercăm în mod constant să ne ferim, scriu cei de la Slate.com într-un amplu material dedicat fenomenului.

    Incidentul Charlottesville

    La jumătatea lunii august, oficialităţile statului Virginia au declarat ilegală demonstraţia naţionaliştilor albi Unite the Right (Uniţi dreapta), după ce în urma violenţelor din oraşul Charlottesville cel puţin două persoane au fost rănite. Ulterior, autorităţile din Charlottesville au declarat starea de urgenţă după ciocnirile violente dintre naţionalişti şi manifestanţii antirasism ce au avut loc în cadrul unui marş privind înlăturarea unui monument al unui general din Războiul Civil american din oraşul Charlottesville. O femeie de 32 de ani a murit în timpul evenimentelor violente, după ce un simpatizant naţionalist a intrat intenţionat cu maşina în mulţime, iar doi ofiţeri de poliţie au murit după ce elicopterul în care se aflau s-a prăbuşit la 11 kilometri de Charlottesville.

    Extremiştii au iniţiat acest marş fiind nemulţumiţi de un plan ce priveşte înlăturarea unei statui a generalului Robert Lee din Charlottesville, cel care a fost comandantul forţelor prosclavie din sudul american, în timpul Războiul Civil. Donald Trump a declarat că sunt de condamnat ambele tabere ale protestelor violente din Virginia, ce au lăsat în urmă un mort şi mai mulţi răniţi, afirmând că s-a greşit de ambele părţi; declaraţia sa a stârnit numeroase controverse, fiind acuzat atât de republicani cât şi de democraţi că favorizează grupuri ce ar trebui condamnate fără reţinere.

    Pentru Trump, aceste lucruri nu reprezintă însă nimic nou: în timpul campaniei, el s-a delimitat greu de susţinerea primită din partea lui David Duke, fost lider al grupării Ku Klux Klan şi unul dintre cei mai vocali susţinători ai supremaţiei albilor. „Cred că s-a greşit de ambele părţi“, a afirmat Trump. „Când fac o declaraţie, îmi place să fiu corect. Vreau faptele. Evenimentele tocmai avuseseră loc“, a continuat preşedintele SUA, explicând motivul pentru care a aşteptat două zile pentru a condamna violenţele rasiste din Virginia. „Am urmărit foarte atent evenimentele, mai atent decât mulţi oameni. Aveţi de o parte un grup agresiv şi, de cealaltă parte, tot un grup foarte violent. Nimeni nu a vrut să spună asta”, a continuat preşedintele american. „Cei care răspândesc violenţele în numele bigotismului lovesc în inima Americii. Toţi cei care au acţionat în mod ilegal în Charlottesville şi care au comis violenţe rasiste vor fi traşi la răspundere“, a afirmat Donald Trump, la Casa Albă, citat de Associated Press. Pe 17 august, în săptămâna ce a urmat incidentelor de la Charlottesville, Virginia, Google a exclus Gab.ai de pe lista aplicaţiilor disponibile pe PlayStore.

    Internetul urii
    Gab.ai este însă doar unul dintre refugiile pe care americanii plini de ură le folosesc pentru a-şi împărtăşi crezurile. Aflându-se în pericol de a fi excluşi de pe internet, pe care îl folosiseră ani de zile pentru a se organiza, adepţii supremaţiei albilor şi neonaziştii se îndreaptă acum către dark web, acea parte a internetului pe care majoritatea dintre noi nu o putem accesa sau pur şi simplu nu vrem să o vedem. Limitarea accesului acestor grupuri nu a început însă după evenimentele din Charlottesville: companii precum Airbnb sau Facebook anulau deja evenimente ale unor utilizatori încă de la începutul anului. După ce imaginile din timpul marşului au devenit virale, tot mai multe companii au început să se dezică de mişcările de extremă dreapta.

  • ECLIPSĂ totală de Soare pe 21 august, vizibilă şi în Europa: Ce se întâmplă pe parcursul fenomenului astronomic rar şi care sunt ţările de unde poate fi observat

    ECLIPSĂ totală de Soare. Pe 21 august va avea loc cea de-a XI-a eclipsă de Soare din secolul acesta. Deşi aceasta nu va fi vizibilă pe cerul din România, iată ce se va întâmpla pe toată perioada evenimentului astronomic.

    ECLIPSĂ TOTALĂ DE SOARE. Eclipsa va fi vizibilă în unele părţi din Europa. Va fi vizibilă seara sau la apus în Islanda, Scoţia, Irlanda, Regatul Unit, Norvegia, Ţările de Jos, Belgia, Franţa, Spania şi Portugalia. Totodată, va fi prima eclipsă totală de Soare care va trece peste Statele Unite ale Americii în secolul curent, scrie Descoperă.

    Iată ce se va întâmpla pe întreaga perioadă a eclipsei de Soare.

    ECLIPSĂ TOTALĂ DE SOARE. Cu 90 de minute înainte de eveniment

    La scurt timp după ora 9:15 a.m., ora Pacificului (19.15, ora României), Luna se va extinde către zona superioară din dreapta Soarelui. În timp, Luna va acoperi câte puţin discul solar, ajungând într-o singură oră să acopere întregul disc, notează Washington Post.

    ECLIPSĂ TOTALĂ DE SOARE. Cu o oră înainte

    În acest punct, singurul mod prin care poţi observa o schimbare a nivelului luminii este prin utilizarea unor ochelari speciali pentru eclipsă.

    ECLIPSĂ TOTALĂ DE SOARE. 30 de minute

    La scurt timp va avea loc o scădere graduală a luminii. În timp ce zona expusă a Soarelui ajunge la dimensiuni reduse dacă se privesc umbrele reflectate pe arbori, imaginea Soarelui poate fi observată cum este proiectată pe sol. Efectul este similar cu cel observat într-o cameră obscură.

    ECLIPSĂ TOTALĂ DE SOARE. 5 minute

    Cu cinci minute înainte de eclipsă, va începe apusul la nivelul orizontului vestic.

    ECLIPSĂ TOTALĂ DE SOARE. 30 de secunde

    În acest moment va putea fi vizibilă întreaga umbră a Lunii în atmosferă. Acest moment face diferenţa dintre o eclipsă parţială sau totală de Soare. În funcţie de zonă, unele persoane ar putea observa doar 99% din Soare acoperit. Va fi precum trecerea de la noapte la zi. Va deveni din ce în ce mai întuneric în timp şi ultimul procent din Soare va fi acoperit de Lună.

    ECLIPSĂ TOTALĂ DE SOARE. 20 de secunde

    În primul rând forma ovală va începe să migreze către partea estică. În zona orizontului, razele soarelui vor fi încă vizibile.

    ECLIPSĂ TOTALĂ DE SOARE. 15 secunde

    Câteva secunde mai târziu la marginea discului solar vor apărea câteva pete de lumină, asemănătoare unor mărgele. Fenomenul este cunsocut cu denumirea mărgelele Bailey, ce pot dezvălui informaţii privind topografia Lunii. Termenul este utilizat pentru descrierea razelor de lumină paralele.

    ECLIPSĂ TOTALĂ DE SOARE. 5 secunde

    În acest moment totul este acoperit de întuneric. Mabel Loomis Tood scria despre acest moment în ”Eclipsele totale de Soare”, cartea sa din 1894, ,,umbra Lunii pare că se apropie de Pământ, este aproape un întuneric tangibil care se apropie precum un perete”.

    ECLIPSĂ TOTALĂ DE SOARE. În timp ce lumina solară dispare şi ochii se adaptează luminii, poate fi văzută coroana solară. În acest moment vor fi vizibile mai multe stele şi planete pe cer, inclusiv Jupiter în partea inferioară a Lunii şi Venus  în zona superioară din dreapta. Pe aceeaşi linie se va afla Mercur şi Marte.

    Eclipsă totală

    ECLIPSĂ TOTALĂ DE SOARE. Doar în momentul în care soarele este complet acoperit ochelarii de protecţie pot fi îndepărtaţi. Până şi cele mai mici raze solare pot provoca degradarea ţesutului ocular. Din acest punct procesul invers va avea loc, mai întâi apar mărgelele Bailey, apoi inelul de diamant, urmate de etapele unei eclipse parţiale de Soare. 

    ARTICOL DESCOPERĂ 

  • REPORTAJ – Eclipsa de Soare la Cluj: “Să nu vă uitaţi prin ocular, că orbiţi” – FOTO

    La Observatorul Astronomic situat în cartierul Zorilor din Cluj-Napoca agitaţia a început vineri puţin după ora 10.00, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Curioşi să vadă prin telescoape speciale cum discul lunii acoperă soarele, sute de clujeni, fie ei adulţi sau copii veniţi cu învăţătoarea la Observator, s-au înghesuit pe poarta instituţiei, grăbindu-se să prindă cât mai repede un loc în faţa monitoarelor amplasate special pentru acest fenomen astronomic.

    “Haide să ne aşezăm la rând. Ţi-ai luat la tine carnetul de student? Că plătim doar doi lei în loc de patru”, îi spune o tânără unei alte fete cu care a venit să urmărească eclipsa de soare.

    Portarul Observatorului taie conştiincios bilete de intrare şi îi îndrumă pe curioşi spre sălile unde soarele se poate vedea pe monitoare sau prin telescoape.

    La etajul clădirii, într-o sală mică, în mijlocul căreia tronează un telescop uriaş, e înghesuială. Copii mici, studenţi, adulţi, cu toţii se împing să vadă cum luna a început să acopere soarele.

    Să nu vă uitaţi prin ocular, că orbiţi. Aoleo, domnu’, ce faceţi? Nu priviţi pe acolo că păţiţi ca Băsescu”, îi spune Liviu Mircea, directorul Observatorului Astronomic, unui tânăr curios care şi-a apropiat ochiul de ocularul telescopului.

    Din spate se aud râsete şi un alt tânăr răspunde, răzând: “Las’ că pe Băsescu l-a orbit puterea”.

    Afară, în curtea instituţiei, e altă agitaţie. Câţiva angajaţi ai Observatorului, dar şi studenţi, au scos câteva obiective şi telescoape mai mici afară şi le arată vizitatorilor cum să le mânuiască. Cozile se formează repede, copiii sunt nerăbdători şi gălăgioşi.

    “Fetele privesc înaintea băieţilor”, spune autoritar o învăţătoare care a adus întreaga clasă de copii să vadă eclipsa de soare.

    La câţiva metri depărtare de telescoape, un grup de şase tineri privesc spre cer printr-o folie mare de staniol.

    “Se vede bine, ca printr-un telescop. Numai că protecţia pentru ochi nu e prea bună”, spune un tânăr care le ajută şi pe fete să ţină folia şi să vadă mai bine cum soarele e tot mai mult acoperit de lună.

    Potrivit directorului Observatorului Astronomic Cluj, Liviu Mircea, punctul culminant al eclipsei a avut loc la ora 11.50, iar cea de a doua fază a eclipsei a durat până la ora 13.05.

    “Acest fenomen este cu atât mai important, cu cât este foarte rar. Ultima eclipsă parţială de soare a avut loc în 2011, dar la noi nu a fost vizibilă din cauza norilor. Următoarea eclipsă parţială va fi în 2022, dar cea de astăzi (vineri – n.r.) s-a văzut foarte bine din partea de nord-vest a României. Punctul culminant a fost la 11.50, lumina diurnă a fost mai redusă în intensitate, iar partea a doua a eclipsei a durat până în jurul orei 13.00. Eclipsele parţiale de soare sunt mai rare, pe când cele de lună au loc ceva mai des”, explică Liviu Mircea.

    Potrivit acestuia, aproximativ 500 de persoane au venit la Observatorul Astronomic din Cluj să urmărească eclipsa parţială de soare.

  • ECLIPSĂ de Soare, vizibilă astăzi din România. La ce oră va fi momentul maxim şi de unde poate fi urmărit fenomenul

    Eclipsa va fi vizibilă din toată România, momentul său de maximă intensitate urmând să fie înregistrat la ora 11.56, a declarat, pentru MEDIAFAX, doctorul în astronomie Magda Stavinschi, cercetătoare la Institutul Astronomic al Academiei Române.

    “Eclipsele de Soare, paradoxal, deşi se văd foarte rar din acelaşi loc de pe suprafaţa Pământului, sunt mai dese decât eclipsele de Lună, doar că eclipsele de Lună se văd în orice parte a globului care are Luna deasupra orizontului. Eclipsele totale de Soare, cum a fost cea de la 11 august 1999 (vizibilă din România, n.r.), sunt destul de dese, una este şi cea din data de 20 martie. Doar că din România ea se vede ca eclipsă parţială de Soare. Este adevărat că este foarte importantă, pentru că acoperirea discului solar este de peste 50%. Dar acum trebuie să ţinem seama că nu se va face întuneric ca la o eclipsă totală de Soare, temperatura nu va scădea foarte mult, dar totuşi se va comporta Soarele ca şi cum ar trece un nor compact în dreptul lui. O eclipsă de Soare are întotdeauna loc când Luna este la faza de Lună nouă. Spre deosebire de eclipsele totale de Lună, care au loc când Luna este la faza de Lună plină. După eclipsa din 20 martie urmează şi o eclipsă totală de Lună, pe 4 aprilie. Deci ele sunt în general în echipe, în grupuri, Soare cu Lună”, a explicat Magda Stavinschi.

    Ea a atras atenţia că eclipsa parţială de Soare de vineri, din întâmplare, are loc în ziua echinocţiului de primăvară – 20 martie ora 22.45 GMT (21 martie, 00.45 ora României).

    “În cazul eclipsei din 20 martie, care, din întâmplare, este şi ziua echinocţiului, primul contact, momentul când începe să fie acoperit discul soarelui, este la 10.48, iar eclipsa se termină la 13.04. Dar maxima, adică atunci când este acoperirea mai mare, are loc în jur de ora 11.56“, a explicat Magda Stavinschi.

    Din Europa, eclipsa de Soare de vineri se vede ca parţială, însă în România eclipsa va avea “o acoperire destul de interesantă, de peste 50% din discul soarelui”. “Este suficient ca să ne ofere un spectacol foarte frumos”, mai spune Magda Stavinschi.

    Ea precizează că, în partea de nord a Oceanului Atlantic, înspre Polul Nord, eclipsa de Soare va fi totală. “Chiar pentru această eclipsă sunt tineri din România care au plecat în Scandinavia să vadă faza de totalitate, deci aşa numiţii vânători de eclipse se deplasează ca să observe de acolo unde poate fi văzută la faza de totalitate, nu de parţialitate, cum este la noi pe 20 martie”, a explicat Stavinschi.

    Deşi aceste eclipse sunt destul de frecvente, Stavinschi precizează că zonele din care pot fi observate acestea sunt foarte înguste.

    “Cea mai recentă eclipsă totală de Soare a avut loc în 13 noiembrie 2012, numai că aceasta a fost vizibilă din nordul Australiei, din Pacificul de Sud. A mai fost tot în 2012 una inelară de Soare, în China. Din Europa a mai fost vizibilă o eclipsă parţială în 2011, în noiembrie. Deci ele sunt destul de frecvente”, a spus Stavinschi.

    “La 11 august 1999, când a fost într-adevăr o eclipsă spectaculoasă, fâşia de pe suprafaţa Pământului de unde a putut fi văzută eclipsa a fost de 110 kilometri. Deci, în raport cu suprafaţa Pământului, aceasta a fost o fâşiuţă extrem de îngustă şi numai oamenii care se află în acea zonă pot să o vadă ca totală”, a explicat aceasta.

    După eclipsa de Soare din 20 martie vor urma mai mulţi ani fără eclipse, a spus Magda Stavinschi.

    “O eclipsă vizibilă din ţara noastră va avea loc la 1 iunie 2030, dar o eclipsă aproape totală de Soare vizibilă din Bucureşti va avea loc abia la 3 septembrie 2081”, a spus Magda Stavinschi, precizând că o altă eclipsă totală de Soare va avea loc în anul 2236.

    “Deci eclipsa de Soare este un eveniment pentru România destul de rar. Nicio şansă să observăm din Bucureşti sau din România o eclipsă totală de Soare foarte curând”, a precizat cercetătoarea.

    Ea a explicat pentru MEDIAFAX şi cum se produce o eclipsă de Soare: “Este, să spunem, o coincidenţă. Diametrul Soarelui este de vreo 400 de ori mai mare decât diametrul Lunii, iar distanţa între Pământ şi Lună este cam de 400 de ori mai mică decât distanţa dintre Pământ şi Soare. Această coincidenţă face ca la acele faze de Lună nouă sau Lună plină alinierea celor trei corpuri – Pământ, Lună şi Soare – să permită ca unul dintre ele să le obtureze, să le acopere formal pe celelalte şi în felul acesta se produce (…) Studiile noastre arată că, în timp, Luna se îndepărtează, nu mult, 4 centimetri pe secol, dar, dacă ne gândim la viaţa planetei noastre, la un moment dat, peste milioane de ani, s-ar putea ca nici să nu se mai producă eclipse totale. Dar, deocamdată, cel puţin câteva sute de ani, cu siguranţă urmaşii noştri vor avea posibilitate să le observe”.

    Eclipsa de Soare de vineri va începe în România în jurul orei 10.40, va atinge punctul maxim în jurul orei 11.56 şi se va încheia la 13.05, cu o durată medie pentru România de două ore şi 20 de minute. Acoperirea Soarelui de către Lună va varia în funcţie de locul observaţiei, fiind mai scăzută în sudul ţării şi mai ridicată în nord. Procentul de acoperire a Soarelui va fi situat între 40 şi 55%, potrivit cifrelor furnizate de specialiştii Observatorului Astronomic “Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti.

    Eclipsa de Soare poate fi admirată “de acasă”, din locuri amenajate în Bucureşti sau pe internet

    Cercetătorul Adrian Sonka de la Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti, a declarat, pentru MEDIAFAX, că sediul instituţiei este închis pentru reabilitare, astfel încât cei interesaţi să observe eclipsa de Soare de vineri sunt invitaţi la Muzeul Palatul Voievodal Curtea Veche din Bucureşti.

    “Noi suntem la Palatul Voievodal Curtea Veche, lângă Hanul lui Manuc, unde există o terasă şi vom fi acolo ca să vedem eclipsa. Avem tot ce ne trebuie ca să poată vedea eclipsa, suntem dotaţi cu de toate”, a spus Adrian Sonka.

    El a precizat că publicul este invitat în acest spaţiu vineri, între orele 10.30 şi 13.05. Accesul se va face în baza unui bilet care costă aproximativ 5 lei.

    Pe de altă parte, potrivit lui Adrian Sonka, în Bucureşti mai sunt câteva evenimente pregătite pentru o mai bună observare a eclipsei de Soare de vineri.

    Astfel, Astroclubul Bucureşti aşteaptă publicul să admire eclipsa, vineri, în faţa mall-ului Băneasa, iar Asociaţia Astronomică Urania organizează un eveniment similar la mall-ul Promenada, potrivit lui Sonka.

    Pe de altă parte, de la Institutul Astronomic al Academiei Române, eclipsa va fi transmisă în timp real prin internet (în cazul în care condiţiile meteorologice vor fi favorabile), pe site-ul www.astro.ro.

    De asemenea, Agenţia Spaţială Română (ROSA) pregăteşte la rândul său un link unde cei interesaţi pot admira eclipsa.

    Doctorul în astronomie Magda Stavinschi, cercetătoare la Institutul Astronomic al Academiei Române, a declarat, pentru MEDIAFAX, că nu este foarte important locul de unde alegem să admirăm eclipsa de Soare de vineri, pentru că acest fenomen astronomic va putea fi văzut la fel de peste tot în România.

    “Pentru că cerul este aproape la fel, adică gradul de poluare nu diminuează prea mult spectacolul, dar evident trebuie să fie senin. Dar durata relativ lungă a acestei eclipse parţiale va permite ca printr-o spărtură de nori să avem posibilitatea să o vedem în frumuseţea ei”, a spus Magda Stavinschi.

    Atât aceasta, cât şi Marius-Ioan Piso, preşedintele Agenţiei Spaţiale Române (ROSA), au atras atenţia asupra faptului că eclipsa poate fi observată cu sau fără instrumente astronomice, însă se poate privi spre Soare, în siguranţă, doar folosind filtre specializate.

    Oamenii nu trebuie să se uite prin instrumente astronomice fără protecţie cu filtre, pentru că există pericolul de orbire. Cel mai bine ar fi ca, atunci când folosesc instrumente astronomice, oamenii să privească eclipsa prin proiecţie, pe un ecran sau o foaie albă, potrivit recomandărilor făcute de Institutul Astronomic al Academiei Române.

    Cu ochiul liber, se poate privi spre Soare, în siguranţă, folosind un filtru de sudură verde. Cel mai recomandat fitru este de Mylar, care poate fi găsit la magazinele specializate. Preţul unor ochelari speciali este de aproximativ 20 de lei, iar cel al unei folii de protecţie, de aproximativ 120 de lei, potrivit informaţiilor disponibile pe site-urile care vând astfel de obiecte.

    “Trebuie ca nu cumva oamenii să privească Soarele fără să aibă o protecţie foarte clară. Există ochelari speciali pentru văzut eclipsele. În acelaşi timp, este acest fenomen, lumea, de câţiva ani încoace, îşi face aşa-numitele selfie. S-ar putea ca unii să facă aceste poze uitându-se la Soare şi e foarte puţin recomandat aşa ceva în timpul eclipsei. Se distrug ochii. Adică oamenii ar avea tendinţa să se uite mai atent la Soare şi pentru mai mult timp până îşi fixează poza şi asta nu e bine. Trebuie multă atenţie”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Marius-Ioan Piso, preşedintele Agenţiei Spaţiale Române (ROSA).

    La rândul său, doctorul în astronomie Magda Stavinschi spune că în special la eclipsele parţiale de Soare ochii trebuie să fie foarte bine protejaţi.

    “Nu vă uitaţi cumva la Soare fără filtre. Cine a mai păstrat ochelarii de la eclipsa din ’99 sau nişte filtre din Mylar sau cel mai bine un geam de sudor de la aparatele de sudură. Ochii trebuie protejaţi pentru că lumina este prea puternică de la Soare. Mulţi mă întreabă de ce nu trebuie protejaţi ochii şi cu alte ocazii? Păi niciodată nu stă omul cu ochii în Soare, decât în momentele acestea de spectacol mai deosebit”, a spus Magda Stavinschi.

     

     

     

  • ECLIPSĂ de Soare, vizibilă astăzi din România. La ce oră va fi momentul maxim şi de unde poate fi urmărit fenomenul

    Eclipsa va fi vizibilă din toată România, momentul său de maximă intensitate urmând să fie înregistrat la ora 11.56, a declarat, pentru MEDIAFAX, doctorul în astronomie Magda Stavinschi, cercetătoare la Institutul Astronomic al Academiei Române.

    “Eclipsele de Soare, paradoxal, deşi se văd foarte rar din acelaşi loc de pe suprafaţa Pământului, sunt mai dese decât eclipsele de Lună, doar că eclipsele de Lună se văd în orice parte a globului care are Luna deasupra orizontului. Eclipsele totale de Soare, cum a fost cea de la 11 august 1999 (vizibilă din România, n.r.), sunt destul de dese, una este şi cea din data de 20 martie. Doar că din România ea se vede ca eclipsă parţială de Soare. Este adevărat că este foarte importantă, pentru că acoperirea discului solar este de peste 50%. Dar acum trebuie să ţinem seama că nu se va face întuneric ca la o eclipsă totală de Soare, temperatura nu va scădea foarte mult, dar totuşi se va comporta Soarele ca şi cum ar trece un nor compact în dreptul lui. O eclipsă de Soare are întotdeauna loc când Luna este la faza de Lună nouă. Spre deosebire de eclipsele totale de Lună, care au loc când Luna este la faza de Lună plină. După eclipsa din 20 martie urmează şi o eclipsă totală de Lună, pe 4 aprilie. Deci ele sunt în general în echipe, în grupuri, Soare cu Lună”, a explicat Magda Stavinschi.

    Ea a atras atenţia că eclipsa parţială de Soare de vineri, din întâmplare, are loc în ziua echinocţiului de primăvară – 20 martie ora 22.45 GMT (21 martie, 00.45 ora României).

    “În cazul eclipsei din 20 martie, care, din întâmplare, este şi ziua echinocţiului, primul contact, momentul când începe să fie acoperit discul soarelui, este la 10.48, iar eclipsa se termină la 13.04. Dar maxima, adică atunci când este acoperirea mai mare, are loc în jur de ora 11.56“, a explicat Magda Stavinschi.

    Din Europa, eclipsa de Soare de vineri se vede ca parţială, însă în România eclipsa va avea “o acoperire destul de interesantă, de peste 50% din discul soarelui”. “Este suficient ca să ne ofere un spectacol foarte frumos”, mai spune Magda Stavinschi.

    Ea precizează că, în partea de nord a Oceanului Atlantic, înspre Polul Nord, eclipsa de Soare va fi totală. “Chiar pentru această eclipsă sunt tineri din România care au plecat în Scandinavia să vadă faza de totalitate, deci aşa numiţii vânători de eclipse se deplasează ca să observe de acolo unde poate fi văzută la faza de totalitate, nu de parţialitate, cum este la noi pe 20 martie”, a explicat Stavinschi.

    Deşi aceste eclipse sunt destul de frecvente, Stavinschi precizează că zonele din care pot fi observate acestea sunt foarte înguste.

    “Cea mai recentă eclipsă totală de Soare a avut loc în 13 noiembrie 2012, numai că aceasta a fost vizibilă din nordul Australiei, din Pacificul de Sud. A mai fost tot în 2012 una inelară de Soare, în China. Din Europa a mai fost vizibilă o eclipsă parţială în 2011, în noiembrie. Deci ele sunt destul de frecvente”, a spus Stavinschi.

    “La 11 august 1999, când a fost într-adevăr o eclipsă spectaculoasă, fâşia de pe suprafaţa Pământului de unde a putut fi văzută eclipsa a fost de 110 kilometri. Deci, în raport cu suprafaţa Pământului, aceasta a fost o fâşiuţă extrem de îngustă şi numai oamenii care se află în acea zonă pot să o vadă ca totală”, a explicat aceasta.

    După eclipsa de Soare din 20 martie vor urma mai mulţi ani fără eclipse, a spus Magda Stavinschi.

    “O eclipsă vizibilă din ţara noastră va avea loc la 1 iunie 2030, dar o eclipsă aproape totală de Soare vizibilă din Bucureşti va avea loc abia la 3 septembrie 2081”, a spus Magda Stavinschi, precizând că o altă eclipsă totală de Soare va avea loc în anul 2236.

    “Deci eclipsa de Soare este un eveniment pentru România destul de rar. Nicio şansă să observăm din Bucureşti sau din România o eclipsă totală de Soare foarte curând”, a precizat cercetătoarea.

    Ea a explicat pentru MEDIAFAX şi cum se produce o eclipsă de Soare: “Este, să spunem, o coincidenţă. Diametrul Soarelui este de vreo 400 de ori mai mare decât diametrul Lunii, iar distanţa între Pământ şi Lună este cam de 400 de ori mai mică decât distanţa dintre Pământ şi Soare. Această coincidenţă face ca la acele faze de Lună nouă sau Lună plină alinierea celor trei corpuri – Pământ, Lună şi Soare – să permită ca unul dintre ele să le obtureze, să le acopere formal pe celelalte şi în felul acesta se produce (…) Studiile noastre arată că, în timp, Luna se îndepărtează, nu mult, 4 centimetri pe secol, dar, dacă ne gândim la viaţa planetei noastre, la un moment dat, peste milioane de ani, s-ar putea ca nici să nu se mai producă eclipse totale. Dar, deocamdată, cel puţin câteva sute de ani, cu siguranţă urmaşii noştri vor avea posibilitate să le observe”.

    Eclipsa de Soare de vineri va începe în România în jurul orei 10.40, va atinge punctul maxim în jurul orei 11.56 şi se va încheia la 13.05, cu o durată medie pentru România de două ore şi 20 de minute. Acoperirea Soarelui de către Lună va varia în funcţie de locul observaţiei, fiind mai scăzută în sudul ţării şi mai ridicată în nord. Procentul de acoperire a Soarelui va fi situat între 40 şi 55%, potrivit cifrelor furnizate de specialiştii Observatorului Astronomic “Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti.

    Eclipsa de Soare poate fi admirată “de acasă”, din locuri amenajate în Bucureşti sau pe internet

    Cercetătorul Adrian Sonka de la Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti, a declarat, pentru MEDIAFAX, că sediul instituţiei este închis pentru reabilitare, astfel încât cei interesaţi să observe eclipsa de Soare de vineri sunt invitaţi la Muzeul Palatul Voievodal Curtea Veche din Bucureşti.

    “Noi suntem la Palatul Voievodal Curtea Veche, lângă Hanul lui Manuc, unde există o terasă şi vom fi acolo ca să vedem eclipsa. Avem tot ce ne trebuie ca să poată vedea eclipsa, suntem dotaţi cu de toate”, a spus Adrian Sonka.

    El a precizat că publicul este invitat în acest spaţiu vineri, între orele 10.30 şi 13.05. Accesul se va face în baza unui bilet care costă aproximativ 5 lei.

    Pe de altă parte, potrivit lui Adrian Sonka, în Bucureşti mai sunt câteva evenimente pregătite pentru o mai bună observare a eclipsei de Soare de vineri.

    Astfel, Astroclubul Bucureşti aşteaptă publicul să admire eclipsa, vineri, în faţa mall-ului Băneasa, iar Asociaţia Astronomică Urania organizează un eveniment similar la mall-ul Promenada, potrivit lui Sonka.

    Pe de altă parte, de la Institutul Astronomic al Academiei Române, eclipsa va fi transmisă în timp real prin internet (în cazul în care condiţiile meteorologice vor fi favorabile), pe site-ul www.astro.ro.

    De asemenea, Agenţia Spaţială Română (ROSA) pregăteşte la rândul său un link unde cei interesaţi pot admira eclipsa.

    Doctorul în astronomie Magda Stavinschi, cercetătoare la Institutul Astronomic al Academiei Române, a declarat, pentru MEDIAFAX, că nu este foarte important locul de unde alegem să admirăm eclipsa de Soare de vineri, pentru că acest fenomen astronomic va putea fi văzut la fel de peste tot în România.

    “Pentru că cerul este aproape la fel, adică gradul de poluare nu diminuează prea mult spectacolul, dar evident trebuie să fie senin. Dar durata relativ lungă a acestei eclipse parţiale va permite ca printr-o spărtură de nori să avem posibilitatea să o vedem în frumuseţea ei”, a spus Magda Stavinschi.

    Atât aceasta, cât şi Marius-Ioan Piso, preşedintele Agenţiei Spaţiale Române (ROSA), au atras atenţia asupra faptului că eclipsa poate fi observată cu sau fără instrumente astronomice, însă se poate privi spre Soare, în siguranţă, doar folosind filtre specializate.

    Oamenii nu trebuie să se uite prin instrumente astronomice fără protecţie cu filtre, pentru că există pericolul de orbire. Cel mai bine ar fi ca, atunci când folosesc instrumente astronomice, oamenii să privească eclipsa prin proiecţie, pe un ecran sau o foaie albă, potrivit recomandărilor făcute de Institutul Astronomic al Academiei Române.

    Cu ochiul liber, se poate privi spre Soare, în siguranţă, folosind un filtru de sudură verde. Cel mai recomandat fitru este de Mylar, care poate fi găsit la magazinele specializate. Preţul unor ochelari speciali este de aproximativ 20 de lei, iar cel al unei folii de protecţie, de aproximativ 120 de lei, potrivit informaţiilor disponibile pe site-urile care vând astfel de obiecte.

    “Trebuie ca nu cumva oamenii să privească Soarele fără să aibă o protecţie foarte clară. Există ochelari speciali pentru văzut eclipsele. În acelaşi timp, este acest fenomen, lumea, de câţiva ani încoace, îşi face aşa-numitele selfie. S-ar putea ca unii să facă aceste poze uitându-se la Soare şi e foarte puţin recomandat aşa ceva în timpul eclipsei. Se distrug ochii. Adică oamenii ar avea tendinţa să se uite mai atent la Soare şi pentru mai mult timp până îşi fixează poza şi asta nu e bine. Trebuie multă atenţie”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Marius-Ioan Piso, preşedintele Agenţiei Spaţiale Române (ROSA).

    La rândul său, doctorul în astronomie Magda Stavinschi spune că în special la eclipsele parţiale de Soare ochii trebuie să fie foarte bine protejaţi.

    “Nu vă uitaţi cumva la Soare fără filtre. Cine a mai păstrat ochelarii de la eclipsa din ’99 sau nişte filtre din Mylar sau cel mai bine un geam de sudor de la aparatele de sudură. Ochii trebuie protejaţi pentru că lumina este prea puternică de la Soare. Mulţi mă întreabă de ce nu trebuie protejaţi ochii şi cu alte ocazii? Păi niciodată nu stă omul cu ochii în Soare, decât în momentele acestea de spectacol mai deosebit”, a spus Magda Stavinschi.

     

     

     

  • Selfie-urile cu eclipsa de Soare, nerecomandate de specialişti. Cum se pot realiza fotografii ale fenomenului astronomic

    Eclipsa parţială de Soare de vineri va începe în jurul orei 10.40, va avea maxima în jurul orei 11.56 şi se va încheia la 13.05, cu o durată medie pentru România de două ore şi 20 de minute. Acoperirea Soarelui de către Lună va varia în funcţie de locul observaţiei, fiind mai scăzută în sudul ţării şi mai ridicată în nord. Procentul de acoperire a Soarelui va fi situat între 40 şi 55%, potrivit cifrelor furnizate de specialiştii Observatorului Astronomic “Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti.

    Pentru obţinerea celor mai bune imagini, fotografii profesionişti atrag atenţia că acestea pot fi realizate în perioada în care se atinge maxima eclipsei, mai exact ora 11.56 pentru Bucureşti, când Soarele se va afla la altitudinea de 45°, magnitudinea eclipsei fiind de 0,53 (53%), iar obscurarea (suprafaţa eclipsată a Soarelui), de 0,43 (43%).

    Utilizatorul de rând nu poate să realizeze fotografii reuşite ale eclipsei cu aparatura pe care o are la dispoziţie zi de zi, cum ar fi tableta şi telefonul mobil, au declarat pentru MEDIAFAX fotografi profesionişti.

    Aceştia au precizat că, pentru a surprinde o imagine cât mai bună a eclipsei, persoanele interesate trebuie să deţină aparatură profesională sau semi-profesională, cel mai important lucru fiind obiectivul, care ar trebui să aibă o focală cât mai mare, măcar 500 de milimetri, astfel încât ceea ce captează să ocupe cât mai mult spaţiu din fotografia finală.

    Pe de altă parte, în contextul în care este folosită o focală lungă, subiectul devine neclar şi este recomandat să fie utilizat un stativ sau un trepied.

    În timpul eclipsei, lumina este foarte puternică, iar oamenii pot avea probleme cu vederea dacă se uită prin obiectiv, de aceea este obligatorie folosirea unor filtre care să atenueze intensitatea razelor solare.

    De asemenea, fotografii specialişti au precizat că nu trebuie să fie folosite filtre improvizate pentru fotografierea sau doar pentru observarea fenomenului astronomic de vineri. Astfel, aceştia spun că trebuie cumpărate filtre speciale precum cele de la Mylar.

    În ceea ce priveşte persoanele care nu deţin aparatură profesională, ele pot realiza fotografii ale eclipsei folosindu-se de zoom-ul optic al aparatului. Pentru o imagine cât mai reuşită, pasionaţii pot modifica ulterior imaginea cu ajutorul site-ului specializat www.pixlr.com.

    De asemenea, astrofotograful Cătălin Păduraru a declarat pentru MEDIAFAX că, pentru a realiza fotografii ale eclipsei de Soare care va avea loc vineri, este nevoie de un dispozitiv care să mărească foarte mult zona respectivă.

    “Soarele se află undeva foarte departe de noi şi, prin urmare, apare foarte mic. Chiar dacă noi îl vedem la orizont mare, dacă nu avem nişte obiective care să ne apropie foarte mult câmpul, să-l mărească foarte mult, o să ne apară foarte mic în fotografie, dacă facem cu telefonul sau cu un aparat foto normal. Prin urmare, ca să ne iasă cât de cât mare şi să-l vedem frumos în toată splendoare lui ne trebuie teleobiective sau un telescop sau o lunetă, ca să putem să mărim foarte mult zona respectivă şi să apară mare în fotografie. Dacă am face cu telefonul, ne-ar apărea un cerculeţ mic, mic de tot, aprope că l-am ignora, nu ştiu dacă s-ar vedea cu adevărat ceva în fotografia respectivă, doar un punct alb. Cu un aparat foto normal s-ar putea să iasă o mică formă de eclipsă – Soarele când e eclipsat e ca semiluna”, a declarat Cătălin Păduraru.

    Totodată, fotograful a precizat că, pentru că Soarele nu va fi acoperit total în România, oamenii nu se pot uita la el cu ochiul liber, fără un filtru special.

    “Ceea ce este foarte important e că Soarele nu va fi acoperit total în România, va fi acoperit cam jumătate. Asta înseamnă că nu ne permite nouă să ne uităm la Soare pur şi simplu fără un filtru. Nu e destul de acoperit Soarele cât să ne putem uita cu ochiul liber, chiar şi când facem fotografii, astfel încât să fie totul în siguranţă. Prin urmare, indiferent că facem fotografii sau ne uităm, trebuie să folosim nişte filtre speciale solare prin care să putem vizualiza în siguranţă, şi cu ochiul şi cu aparatul foto, ce se întâmplă”, a spus Cătălin Păduraru.

    Filtrele sunt importante şi pentru protejarea aparatului de fotografiat, întrucât lumina puternică a Soarelui ar putea topi anumite piese ale acestuia.

    “Dacă măreşti foarte mult şi fără fitru, aparatul foto se poate strica prin interior. (…) O poză normală – şi cu telefonul dacă o faci – nu e o problemă, dar, dacă pui printr-un telescop sau printr-un teleobiectiv – ceva care măreşte -, există riscul să se strice aparatul foto. Pentru că magnificarea aia amplifică lumina foarte mult şi puterea Soarelul şi se face ca o lupă”, a mai spus fotograful, menţionând că filtrele se pot cumpăra din magazinele speciale de astronomie din Bucureşti şi din ţară şi au preţuri începând de la 20 – 30 de lei.

    În ceea ce priveşte fotografia de tip selfie, Cătălin Păduraru a spus că nu se poate face în timpul eclipsei de Soare, pentru că există o diferenţă de lumină foarte mare.

    “E diferenţa prea mare de strălucire: ori faci Soarele clar ori te faci pe tine clar. Amândouă nu se poate”, a spus fotograful, precizând că un selfie ar fi fost posibil dacă eclipsa avea loc la răsărit sau la apus, când Soarele nu este foarte strălucitor.

    Cătălin Păduraru a spus, în schimb, că se poate face un selfie cu Soarele prin proiecţie.

    “Să ia o foaie de hârtie, să o găurească şi să o pună în faţa Soarelui şi să vadă pe sol forma Soarelui. Asta e o metodă să poţi să observi eclipsa fără să te uiţi direct la Soare. Pur şi simplu să vezi efectele razelor de lumină”, i-a sfătuit fotograful pe cei care vor să aibă un selfie cu eclipsa.