BusinessMagazin

Tag: echipa nationala

  • Preliminariile Euro 2020. Naţionala de fotbal a României joacă astăzi cu selecţionata Maltei

    Meciul dintre România şi Malta, din runda a şasea a grupei F de calificare la Campionatul European din 2020, este programat duminică, 8 septembrie, de la ora 19:00, pe Stadionul “Ilie Oană”, din Ploieşti.

    După cinci runde din grupa F, la mijlocul preliminariilor, România ocupă locul 4, cu şapte puncte acumulate. Tricolorii sunt depăşiţi de Spania, Suedia şi Norvegia. La Campionatul European din 2020 vor obţine calificarea doar primele două clasate.

    Clasamentul grupei F, după cinci runde:

    1. Spania – 15p
    2. Suedia – 10p
    3. Norvegia – 8p
    4. România – 7p
    5. Malta – 3p
    6. Insulele Feroe – 0p

    Partida dintre România şi Malta, din preliminariile EURO 2020, care se va disputa duminică, 8 septembrie, va fi arbitrată de croatul Duje Strukan, în vârstă de 35 de ani. La cele două linii, Duje Strukan va fi ajutat de asistenţii Goran Perica şi Vedran Durak, în timp ce al patrulea oficial a fost delegat Ivan Bebek.

    Sursa: mediafax.ro.

  • Cel mai trist destin! Situaţia şocantă în care a ajuns eroina României. De la portarul erou al echipei naţionale la ”vânzătoare în Zalău”

    Talida Tolnai, una dintre cele mai bune jucătoare ale României din ultimul deceniu, a ajuns ”vânzătoare în Zalău!”, după cum a titrat ziarul local ”Ziarul de Zalău”. Parcursul portarului care în 2010 a făcut un turneu fabulos la Campionatul European este total neaşteptat.
     
    ”O fostă medaliată cu bronz la Campionatul European de Hanbal din 2010 a ajuns vânzătoare în Zalău. Încă de la început vreau să clarificăm un lucru. Nu suntem împotriva unei persoane care munceşte indiferent de felul muncii sau unde îşi desfăşoară activitatea zilnică. Fiind vorba de o sportivă foarte valoroasă pe care a dat-o Sălajul nu putem trece cu vederea acest lucru.

    Fosta handbalistă Talida Tolnai lucrează de câteva săptămâni la o firmă care se ocupă cu cadouri personalizate. Într-un fel, fiecare om de pe acest pământ trebuie să căştige o bucată de pâine dar totuşi, nu ne explicăm cum a decăzut aşa mult valoroasa sportivă”, a semnalat Ziarul de Zalău.

    Talida Tolnai juca în urmă cu 3 ani la CSM Bucureşti, punând umărul la primul titlu al clubului din capitală, alături de nume mari precum Linnea Torstensson, Carmen Martin, Oana Manea, Cristina Vărzaru şi Ana Paula Rodrigues. La finalul sezonului, CSM Bucureşti s-a despărţit de Tolnai, iar portarul a ”dispărut” complet de pe radarul handbalului.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • De ce n-a strălucit până acum fotbalul rusesc

    Echipa Rusiei a spulberat în meciul de deschidere a campionatului mondial formaţia Arabiei Saudite. Este cea mai răsunătoare perfomanţă de mulţi ani. A câştigat şi împotriva Egiptului. Însă Rusia se bate în cea mai uşoară grupă a competiţiei (unii spun că ar fi cea mai uşoară din 1986 încoace). Arabia Saudită este o ţară cunoscută mai mult pentru cumpărarea de fotbal, nu pentru producţia acestuia. Jocul Egiptului s-a prăbuşit după un autogol stupid.

    Rusia este o ţară imensă, cu aproape 145 de milioane de locuitori, în care fotbalul este cel mai popular sport, în pofida competiţiei strânse cu hocheiul pe gheaţă. Spre comparaţie, Islanda, o ţară cu doar 334.000 de locuitori, a fost o prezenţă incomodă la ultimul campionat european şi a remizat cu Argentina, o legendă a fotbalului, la mondial.

    Un stat cu 145 de milioane de locuitori şi care iubeşte fotbalul are cu siguranţă o mulţime de talente. Problema este că şansele lor de a capta atenţia cuiva care le poate construi un viitor sunt aproape de zero, iar cei care ajung miraculos în fotbalul profesionist nu primesc ajutorul de care au nevoie pentru a se dezvolta.

    Principala cauză a slăbiciunii fotbalului rusesc nu este lipsa de bani, scrie The Guardian. În ultima vreme în fotbalul rusesc au fost turnaţi mulţi, mulţi bani, mai ales de când Rusia a câştigat în 2010 dreptul de a găzdui Cupa Mondială. Însă în loc de investiţii în academii de fotbal, în pregătirea tinerilor şi în calitatea terenurilor de joc, inclusiv în facilităţi interioare, banii s-au dus pe stranieri scumpi, pe tarifele agenţilor şi pe salarii disproporţionate. Rezultatul este că puţini jucători ruşi au ajuns să joace în mod regulat la niveluri decente de competiţie, în timp ce aceia care au ajuns sus şi-au pierdut toată motivaţia de a-şi îmbunătăţi performanţele deoarece au fost răsfăţaţi.

    De vină este şi ceea ce reprezintă o constantă în economia şi societatea rusească: implicarea puternică a statului.

    Cu câteva excepţii notabile, investitorii privaţi au evitat fotbalul rusesc, astfel că cele mai multe cluburi de top sunt finanţate de autorităţile regionale şi de companiile de stat, lăsând echipele vulnerabile la reduceri bugetare şi la schimbarea priorităţilor politice, notează Reuters.
    Incertitudinile i-au forţat pe mulţi sponsori de stat să renunţe la a mai investi în dezvoltarea jucătorilor la nivel local, ei preferând în schimb să aducă staruri străine scumpe într-o cursă a rezultatelor când vremurile sunt bune şi să reducă ajutorul când banii sunt necesari în alte afaceri.

    „Toată lumea vrea să fie un sprinter. Nimeni nu vrea să investească pe termen lung“, a explicat Anatoli Vorobiov, fostul secretar general al Uniunii de Fotbal din Rusia.

    „În loc de investiţii în şcoli, în pregătirea tinerilor, o mare parte din bugetul de stat este cheltuită pe jucători străini, pe contractele foarte oneroase ale jucătorilor“, a spus el.

    Naţionala sovietică a ajuns în semifinalele Cupei Mondiale în 1966, a fost încoronată campioană europeană în 1960 şi s-a clasat a doua de trei ori. Însă sportul a avut de suferit atunci când Uniunea Sovietică s-a prăbuşit, în condiţiile în care taberele de cantonament au dispărut într-o perioadă de transformare socială şi economică profundă.

    Din 1990, Rusia a jucat doar în trei faze finale ale Cupei Mondiale şi a câştigat doar două meciuri.

    Rusia nu a reuşit să câştige niciun meci la Cupa Mondială din 2014 sau la Euro 2016. După înfrângerea cu  3-0 contra Ţării Galilor la ultimul turneu, Leonid Slutski, antrenorul naţionalei ruse, a anunţat că jucătorii lui au ajuns la o concluzie simplă: „Suntem de tot rahatul, după cum se povesteşte pe blogul The Economist.

    De data aceasta, Rusia s-a calificat la campionatul mondial pentru că este ţara gazdă, deşi în clasamentul FIFA se clasează între Guineea şi Macedonia, naţionale de care nu se aud prea multe.

    Leonid Fedun este unul dintre puţinii proprietari privaţi ai unui club de fotbal rusesc de top. Fost ofiţer de armată, asociat apropiat al CEO-ului de la Lukoil, miliardarul a cumpărat Spartak Moscova în 2004, când echipa se confrunta cu probleme financiare grave.

    Fedun a creat o academie de tineret şi a construit un stadion cu 45.000 de locuri, în prezent una dintre cele 12 arene ale Cupei Mondiale. De cinci ori pe locul doi în prima ligă rusească de când a fost preluată de influentul om de afaceri, Spartak a devenit în cele din urmă campioană anul trecut, după o secetă de 16 ani.

    Însă miliardarul se teme că implicarea statului rus în fotbal şi în economie în general devine din ce în ce mai mare şi că acest lucru este în detrimentul dezvoltării sportului.

    „Banii de la stat sunt acolo şi nu există nicio scăpare“, a declarat el pentru Reuters. „Fotbalul nu poate exista în afara acestui sistem. Nu-mi place asta. Dar în acest moment nu există nicio alternativă.“

    „Majoritatea directorilor din ligă au alte interese“, a spus Fedun. „Ei trebuie să cheltuiască bugetele pe care le oferă statul sau sponsorii şi nu lucrează pentru dezvoltarea fotbalului.“

    Activităţile din sectorul public au reprezentat 46% din Produsul Intern Brut al Rusiei în 2016, în creştere de la 39,6% cu un deceniu mai devreme, potrivit Centrului pentru Cercetări Strategice din Rusia.

    În strategia sa de dezvoltare pentru 2030, Uniunea de Fotbal Rusă solicită înlocuirea treptată a fondurilor de stat din fotbalul profesionist cu investiţii private.

    Dar strategia acceptă că există prea puţine stimulente pentru a investi în sportul din Rusia, având în vedere veniturile modeste din vânzările de bilete, din drepturile de televizare şi din vânzarea de mărfuri.

    „Nu există condiţii pentru o creştere semnificativă a acestor venituri pe termen scurt“, se arată în proiecţiile organizaţiei.

    Vânzările de bilete şi veniturile din ziua meciului au reprezentat mai puţin de 5% din veniturile cluburilor din prima ligă în 2016, în timp ce drepturile de televizare au adus 4,1%, potrivit unui studiu al PricewaterhouseCoopers bazat pe date de la UEFA.

    În schimb, drepturile de difuzare în cele mai bune zece ligi ale Europei, cu excepţia Rusiei, au reprezentat în medie 38,7% din totalul încasat de cluburi, în timp ce veniturile obţinute în ziua meciului şi din vânzările de bilete au constituit 15,5%.

    Pe măsură ce şi-a extins influenţa asupra sectoarelor cheie ale economiei în ultimele două decenii, statul a făcut mai uşor pentru giganţi controlaţi de guvern cum ar fi banca VTB, Rosneft şi Gazprom să-şi lase amprenta asupra sportului rusesc.

    „Televiziunea şi publicitatea reprezintă doar câteva procente din venit“, a declarat fostul oficial din fotbal Vorobiov. „Acest lucru trebuie compensat prin contracte mari de sponsorizare cu companii precum Gazprom, VTB şi Căile Ferate Ruse.“

    Sponsorizările şi alte venituri comerciale au reprezentat 60,6% din veniturile cluburilor din Prima Ligă din Rusia în 2016, potrivit PwC, aproape dublu faţă de media europeană.

    Însă investiţiile pot fi imprevizibile. Zenit St. Petersburg, finanţată de Gazprom, i-a adus în 2012 pe Hulk din Brazilia şi pe Axel Witsel din Belgia pentru 80 de milioane de euro, dar de atunci se fereşte de transferurile mari pe fondul scăderii preţurilor petrolului şi gazelor naturale. Gazprom este cel mai mare producător şi exportator de gaze naturale din lume.

    Clubul a semnat anul trecut cu managerul italian Roberto Mancini – plătindu-i 4,5 milioane de euro pe an, potrivit unei surse -, dar acesta a plecat după ce Zenit a terminat pe locul cinci în liga 1, cea mai slabă performanţă într-un deceniu. Mancini este acum antrenorul Italiei, echipă care nu s-a calificat pentru Cupa Mondială din Rusia.

    Investiţiile private mici nu sunt singurul motiv pentru care fotbalul rusesc nu străluceşte. Insiderii citează lipsa antrenorilor de calitate şi o slabă coordonare între autorităţile sportive ca factori care contribuie la performanţele slabe de până acum ale fotbalului rusesc. Puţini jucători ruşi au căutat experienţa ligilor mai competitive din străinătate, deoarece sunt cocoloşiţi acasă.

    Prima ligă, cu 16 echipe, limitează cluburile la un maxim de şase jucători străini pe teren, o măsură menită să ofere şanse talentelor locale.
    Însă această măsură a mărit în mod artificial valoarea jucătorilor ruşi, determinându-i să rămână într-o ligă unde salariile lor pot depăşi cu mult ceea ce ar putea obţine în altă parte.

    Doar doi jucători din echipa Rusiei din Cupa Mondială din 2018 joacă în afara ţării. Toţi membrii echipei de la campionatul mondial din 2014 – care nu au reuşit să câştige niciun meci la faza finală a competiţiei – au fost din echipe din prima ligă.

    FC Krasnodar se concentrează foarte mult pe jucătorii ruşi. Fondatorul miliardar Serghei Galiţski spune că vrea ca echipa Krasnodar să fie compusă în principal din absolvenţi ai academiei de tineret a clubului.

    Fondator al lanţului de supermarketuri Magnit, Galiţski are ca obiectiv nu doar să obţină succesul cu Krasnodar, ci şi să reînvie fotbalul rus prin schimbarea abordării jocului şi prin construirea de jos în sus.

    Galiţski a vândut în acest an cea mai mare parte a pachetului său de acţiuni la Magnit băncii de stat VTB pentru 2,5 miliarde de dolari şi a spus că îşi va satisface pasiunea pentru fotbal lucrând cu tineretul.

    În cei zece ani de existenţă, Krasnodar nu a câştigat încă prima ligă rusă, dar a demonstrat că promite pe teren, ajungând pe locul 16 în Europa League în 2017. Golgheterul Ligii Tinerilor UEFA în acest sezon a fost Ivan Ignatiev, jucătorul în vârstă de 19 ani al Krasnodar.

    Alte cluburi din oraşele ruseşti mai mici nu au fost atât de norocoase. Mai multe echipe care beneficiază de sprijin de la stat au renunţat la divizia superioară sau, aşa cum este cazul Alania Vladikavkaz, s-au prăbuşit când priorităţile guvernului s-au schimbat.

    „Nu a existat nicio finanţare de la guvernul regional timp de şapte luni“, povesteşte fostul preşedinte al clubului şi antrenor la Valeri Gazzaev. „Din acel  punct, ne-a fost imposibil să menţinem clubul.“

    Gazzaev, acum parlamentar, lucrează la o legislaţie care să ofere companiilor şi investitorilor privaţi avantaje fiscale pentru investiţiile în sportul profesional din Rusia.
    Fedun de la Spartak apreciază că în cel mai bun caz au fost 12 cluburi din prima ligă care să fi putut atrage destul de mulţi suporteri pentru a putea funcţiona.
    „Restul echipelor sunt guvernatori regionali şi elita locală care se dau în spectacol“, a spus el.

  • Cea mai nouă ambiţie a Simonei Halep. Surpriza de care a avut parte pe aeroportul din Cluj

    Simona Halep a declarat, luni seară, pe Aeroportul Internaţional „Avram Iancu” Cluj, unde a sosit pentru partida din FedCup cu naţionala Elveţiei de la sfârşitul săptămânii, că se simte ca acasă la Cluj-Napoca, având încredere că vor avea loc meciuri frumoase.

     
    „Mă simt bine, am muncit foarte mult în aceste două săptămâni, mă simt în formă, să vedem cum va fi la meciuri. Va fi un pic de presiune, dar cred că va fi bine. Deja mă simt ca acasă aici la Cluj, mă bucur că de data asta pot să joc, de fiecare dată când vin, vin bucuroasă, cu încredere, să vedem ce va fi, sper să avem meciuri frumoase. Mă bucur că mulţi oameni vin să ne susţină, este o atmosferă deosebită de fiecare dată când jucăm la Cluj. Vreau numai să câştig meciurile şi să câştigăm partida”, a spus Halep.
     
    Întrebată dacă mai are probleme de sănătate, Halep a răspuns că nu are nicio problemă şi că s-a antrenat foarte bine.
     
    „Sunt gata să încep sezonul de zgură, sper să fie bine. În fiecare zi voi fi la Sala Polivalentă, mă voi antrena”, a subliniat jucătoarea.
     

  • Mircea Lucescu este noul selecţioner al echipei naţionale de fotbal a Turciei

    Preşedintele TFF a fost la Bucureşti pentru a-i propune lui Mircea Lucescu un contract de selecţioner până la finalul preliminariilor pentru Campionatul Mondial din 2018. “Il Luce” îi va pregăti pe turci la ultimele patru meciuri din cadrul preliminariilor pentru turneul final din 2018, găzduit de Rusia. Turcia mai are de jucat împotriva Ucrainei (2 septembrie), Croaţiei (5 septembrie), Islandei (6 octombrie) şi Finlandei (9 octombrie). Înaintea ultimelor patru etape din preliminarii, turcii ocupă locul trei în grupa I, cu 11 puncte, la egalitate cu Ucraina şi la două puncte distanţă de Croaţia şi Islanda (ambele cu câte 13).

    Mircea Lucescu nu se va putea baza pe serviciile celui mai important om al naţionalei, Arda Turan, retras în luna iunie după un scandal în care a fost implicat alături de un jurnalist, în avionul naţionalei.

    Tehnicianul de 72 de ani a rămas liber de contract la sfârşitul lunii mai, după ce a fost demis de la formaţia rusă Zenit Sankt Petersburg, cu care a terminat sezonul din Rusia pe locul trei în clasament.

  • Armenia – România, scor 0-5, în preliminariile pentru Campionatul Mondial din 2018

    Au marcat: / Stancu – penalty 4′, Popa 10′, Marin 12′, Stanciu 29′, Chipciu 60′. Răzvan Marin a înscris la debutul pentru naţionala României.

    În urma acestui rezultat, România se află pe primul loc în clasamentul grupei E, cu patru puncte, la egalitate perfectă cu Muntenegru. Tot sâmbătă, Muntenegru a câştigat pe teren propriu cu Kazakhstan, scor 5-0 (Tomasevic 24′, Vukcevic 59′, Jovetic 64′, Beqiraj 73′, Savic 78′). De la ora 21.45, va avea loc meciul Polonia – Danemarca.

  • Site-ul Federaţiei Române de Fotbal a fost spart de către hackeri

    Hackerul s-a intitulat “nofawkX-al” şi a publicat chiar şi adresa lui de e-mail. Redăm mai jos mesajul complet de pe prima pagină a site-ului frf.ro, care a fost însoţit de un video de pe Youtube cu titlul “Romania vs Albania Motivational Promo 2016”:

    “Hacked by nofawkX-al

    OFFICIAL WEBSITE OF ROMANIA FOOTBALL FEDERATION

    Red And Black I Dress, Eagle On My Chest, Keep My Head Up For The Flag I Die, It’s Good To Be Albanian”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • “Ce s-a întâmplat cu România la Euro 2016 se întâmplă zilnic cu România”. Ştucan, despre adevăratele motive ale prăbuşirii fotbalului dintr-o ţară coruptă până în măduva oaselor

    Cum am ajuns în acest punct abisal?

    Explicaţiile nu ţin doar de sistemul de joc folosit de Iordănescu sau de netitularizarea unui jucător sau a altuia. Ele sunt multe. Şi neplăcute.

    Câtă vreme sistemul corupt din fotbalul românesc comunist a fost consolidat după 1990 de Mircea Sandu şi Dumitru Dragomir şi îi înghite încet-încet şi pe actualii conducători ai federaţiei, disperaţi să fie votaţi de nişte preşedinţi de club troglodiţi, mirosind a transpiraţie, care vin la Adunarea Generală doar pentru bufetul oferit gratis de FRF

    Câtă vreme sistemul din fotbal este validat de mediul politic care numeşte preşedinţii la FRF, LPF, MTS şi COSR din rândul sau cu ajutorul serviciilor secrete

    Câtă vreme cluburile din România sunt introduse în insolvenţă de cămătarii care-i creditează, doar pentru a scăpa de datoriile la stat şi la jucători.

    Câtă vreme singurul club din România care a câştigat Cupa Campionilor nu se mai numeşte ca în 1986, la Sevilla, şi este supt, ca de o lipitoare grasă, de multiplul condamnat George Becali.

    Câtă vreme, sub ochii îngăduitori ai DNA, meciurile trucate sugrumă primele trei ligi, aflate în ofertele caselor de pariuri, în timp ce unii dintre jurnalişti plâng că Şumudică a fost suspendat

    Câtă vreme 80 la sută dintre fotbaliştii din România sunt neplătiţi de peste 3 luni şi folosiţi pentru trucarea meciurilor

    Câtă vreme strategia LPF este doar să împartă drepturile TV, iar cea a cluburilor este doar de a încasa şi a cheltui acei bani nejustificaţi de calitatea fotbalului pe care îl oferă

    Câtă vreme jucătorii care au vorbit curajos despre meciuri trucate nu-şi mai găsesc de lucru într-un sistem putred care îi refuză ca pe nişte viermi trădători

    Câtă vreme secretarul general al FRF, Gabriel Bodescu, negociază cu conducerea Astrei cât şi când să-i suspende antrenorul prins cu cont la pariuri

    Câtă vreme Gică Popescu, căpitanul Generaţia de Aur, a ajuns după gratii pentru complicitate într-un caz de fraudare a cluburilor din România

    Câtă vreme Gică Hagi, cel mai bun fotbalist român al tuturor timpurilor, promovează Viitorul şi apoi se salvează doi ani consecutiv de la retrogradare cu meciuri suspectate de a fi aranjate pentru pariuri

    Câtă vreme conducerile cluburilor fraudate în Dosarul Transferurilor nu s-au considerat prejudiciate în urma devalizării societăţilor lor cu peste 10 milioane de dolari, preferând să tacă din gură complice

    Câtă vreme actuala conducere FRF a închis ochii la fel de complice când Steaua a sabotat turneul din Antalya şi, mai grav, când soţia antrenorului de la Steaua a încercat să convingă jucătorii de la Zimbru să nu joace amicalul cu România

    Câtă vreme, fotbaliştii continuă să moară pe teren sau în ambulanţe lipsite de dotare, contractate de oficialii iresponsabili ai cluburilor, iar oficialii FRF şi LPF amână în şedinţa Comitetului Executiv propunerile de schimbare a regulamentului care vizau siguranţa jucătorilor pentru a-şi da prime pentru participarea la turneul final

    Câtă vreme unii au ajuns să plângă după Mircea Sandu, prietenul, partenerul şi uneori creditorul infractorilor din fotbalul românesc

    Câtă vreme niciun club din România nu are un departament competent de marketing şi, exceptând Academia Hagi, niciun centru decent de copii şi juniori

    Câtă vreme regulamentele sunt făcute ambiguu pentru a favoriza aşa zişii investitori care vor doar să devalizeze cluburile de banii din drepturile TV

    Câtă vreme majoritatea antrenorilor din fotbalul românesc este şcolită de o federaţie care le-a dat licenţele la grămadă, pe repede înainte

    Câtă vreme fotbaliştii români primesc o educaţie tactică sănătoasă abia când se transferă în străinătate, deşi aceste lucruri se învaţă în juniorat

    Câtă vreme Bogdan Stancu, golgeterul echipei naţionale la turneul final, joacă la Genclerbirligi, un club modest din Turcia

    Câtă vreme selecţionerul a fost numit politic, deşi nu mai antrenase de 10 ani

    Câtă vreme avem un stadion naţional construit la un preţ umflat şi care a stat închis mai bine de jumătate de an din cauza haosului birocratic şi legislativ.

    Câtă vreme sportul românesc nu beneficiază de o lege a sponsorizării

    Câtă vreme ne considerăm români doar când mai câştigăm o medalie răzleaţă în vreun sport pe care-l dominam acum un deceniu

    Câtă vreme sistemul corupt din fotbal este doar o copie şi în acelaşi timp o prelungire a corupţiei generalizate din societate.

    Câtă vreme puşcăriile sunt pline de scriitori, iar străzile pline de puşcăriabili.

    Câtă vreme românii votează primar un personaj aflat după gratii. 

    Câtă vreme asistăm nepăsători cum ţara ne este furată de sub picioare.

    Câtă vreme responsabilii adevăraţi pentru moartea a 64 de tineri în clubul Coletiv sunt în continuare în libertate.

    Câtă vreme oamenii mor cu zile în spitalele din România, colonizaţi de bacterii ucigaşe.

    În fine, câtă vreme toate aceste lucruri se întâmplă, avem ţara pe care o merităm.

    Ce s-a întâmplat cu România la Euro 2016 nu este o întâmplare. Este ce se întâmplă zi de zi cu România.

    Depinde doar de noi ca lucrurile să se schimbe. Schimbarea poate începe azi, mâine sau, respectând fatalitatea acestui neam, niciodată.

  • Naţionala de curling a României strânge bani prin crowdfunding pentru a participa la Campionatele Europene

    Echipa naţională de curling a lansat un proiect pe Sprijina.ro pentru a strânge fondurile necesare participării la Campionatele Europene de la Ljubljana. Bugetul estimat de echipă pentru a-şi asigura această prezenţă istorică în competiţie se ridică la 5.000 de euro, bani care trebuie strânşi în următoarele două săptămâni.

    Adrian Doboş, Ştefan Bodea, Cristian Măţău, Bogdan Tăut şi Gabriel Timuş activează în domenii diferite, dar îi leagă acelaşi ţel: pasiunea pentru curling. Asta i-a determinat pe pionierii acestui sport în România să îşi asigure, până acum, din fonduri proprii, finanţarea bazei materiale, de la antrenamente şi până la deplasări la campionate. Însă, lipsa unui patinoar specific în România condiţionează antrenamentele echipei naţionale de curling în ţările vecine, precum Ungaria, Cehia sau Slovacia, iar asta face ca întreg procesul să fie foarte costisitor. De altfel, potrivit reprezentanţilor echipei naţionale, campionatele României de curling au loc la Budapesta sau la Bratislava, cele mai apropiate locuri cu gheaţă pentru competiţii de profil.

    Pentru acest an, cei cinci membri ai echipei naţionale de curling a României şi-au propus să aibă o participare istorică la ediţia 2016 a Campionatului European, care se va desfăşura în perioada 25 aprilie – 1 mai la Ljubljana. Însă, această ţintă presupune cheltuieli pentru transport, cazare, masă, onorariu antrenor, închirierea gheţii, achiziţionarea echipamentelor şi realizarea antrenamentelor. Bugetul estimat pentru asigurarea cheltuielilor necesare participării la competiţie pentru întreaga echipă se ridică la 5.000 euro, bani pe care cei sportivii vor să îi obţină prin intermediul platformei Sprijina.ro.

    ”Acest sport a fost introdus în România acum şase ani de un entuziast, Allen Coliban, care a reuşit să-şi convingă câţiva prieteni să participe la aventura aducerii unui sport nou în ţara noastră. Astăzi există deja trei echipe de fete şi cinci echipe de băieţi, Federaţia Română de Curling, ce numără peste 50 de membri, dar şi un campionat naţional. Noi ne pregătim acum pentru Campionatele Europene de la Ljubljana, în divizia C, deocamdată, şi, pentru a ne asigura participarea în competiţie, avem nevoie de sprijinul românilor, iar orice ajutor este binevenit”, declară Adrian Doboş.

    Pentru a-şi atinge ţelul, pionierii curlingului în România au iniţiat două proiecte pe platforma de crowdfunding Sprijina.ro, unul intitulat ”Romania at the European Curling Championship”, lansat pe 4 aprilie, al cărui termen expiră pe 25 aprilie, data plecării la Ljubljana, iar cel de-al doilea, ”România la europenele de curling”, a fost lansat pe 11 aprilie şi are ca termen limită pentru strângerea fondurilor data de 1 mai, ziua încheierii competiţiei.

    Până în prezent, echipa naţională de curling a reuşit să obţină, prin intermediul celor două proiecte circa 20% din suma necesară.

    În funcţie de valoarea finanţării, contribuabilii vor primi echipamentul oficial, insigne, cărţi poştale trimise de echipă direct de la Ljubljana sau chiar un loc onorific în lotul României şi deplasarea împreună cu tricolorii la Campionatele Europene, recompensă oferită celui care va oferi întreaga sumă necesară deplasării echipei la competiţie.
     

  • Berlin – Zeci de mii de suporteri aşteaptă echipa naţională a Germaniei: Este un eveniment istoric

     Aeronava Nationalmannschaft, care a decolat cu întârziere de la Rio de Janeiro, este aşteptată să sosească pe aeroportul Tegel la ora locală 10.30 (11.30, ora României), cu 90 de minute în plus faţă de programul stabilit.

    Pe o terasă a aeroportului, cu vedere spre pistă, sute de fani aşteaptă avionul eroilor care au cucerit prima Cupă Mondială de la reunificarea ţării, în 3 octombrie 1990.

    Cu tricouri, şepci şi steaguri în culorile naţionale, ei aşteaptă cu calm să-i vadă pe Mario Gotze, marcatorul din finală, şi pe coechipierii lui.

    Zeci de mii de fani s-au strâns la Poarta Brandenburg, în inima Capitalei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro