BusinessMagazin

Tag: E.ON Romania

  • Cine este femeia ce conduce una dintre cele mai mari companii din România, cu afaceri de peste 2 miliarde de euro

    „Evoluţia tehnologiei va permite oferirea de experienţe digitale personalizate, iar experienţa în interacţiunea umană va deveni mult mai empatică şi individualizată”

    …spune Claudia Griech, CEO al E.ON Energie România, companie în care lucrează din anul 2005. Deşi nu a avut un start academic în industria de energie, migrarea spre această piaţă s-a dovedit a fi alegerea corectă, dovadă fiind cele aproape două decenii de activitate în echipa actuală. Care au fost bazele pe care şi-a construit primii paşi din carieră şi ce perspective are pentru viitor?

    Claudia Griech CEO, E.ON Energie România

    Cifră de afaceri (estimată, 2023): 2,1 mld. euro

    Număr de angajaţi: 707

    Executiva a deţinut, în cele aproape două decenii de activitate în cadrul E.ON, roluri de management în zona de marketing şi vânzări, iar din poziţiile deţinute a coordonat cu succes transformarea segmentului B2C, în tranziţia de la statutul de furnizor de energie electrică şi gaze naturale la cel de furnizor de soluţii energetice. Din 2016 este membru al boardului E.ON România, în funcţia de chief commercial officer, şi a preluat funcţia de director general al E.ON Energie România în primăvara anului 2021, având responsabilitatea integrală a segmentului soluţii clienţi, atât aria B2C, cât şi B2B.

     

    1. Ce perspectivă aveaţi în urmă cu 20 de ani în ceea ce priveşte evoluţia profesională? Ce vă doreaţi să profesaţi, să realizaţi?

    Întoarcerea în timp se face, de fiecare dată, cu speranţa că tot ce a rămas în urmă au fost alegeri bune, speranţe împlinite pentru că drumul se vrea întotdeauna liber şi frumos. Oportunităţile pe care le ai absolvind o facultate de limbi străine în combinaţie cu ştiinţe economice, afaceri şi relaţii internaţionale sunt multiple şi deschid orizonturi spre domenii diverse. Aşadar, Facultatea de Limbi Moderne Aplicate s-a dovedit a fi o variantă câştigătoare şi un timp întemeietor pentru tot ceea ce a urmat în traseul meu profesional. O adevărată şcoală de business a fost primul meu loc de muncă, în mediul privat, la un grup important de firme din Târgu-Mureş, unde m-am dezvoltat pe aria de vânzări şi marketing, două componente strategice pentru o afacere de succes. Mai apoi, experienţa şi expertiza m-au ajutat să fac trecerea spre domeniul energetic, care a adus cu sine multe provocări, dar şi mai multe satisfacţii. Am ales să rămân în această zonă de business pentru că aici, în tot ceea ce faci, pui clientul, omul pe primul loc. Fiind vorba de oameni, nu avem voie să dezamăgim. Fiecare zi conservă în ea gândul zilei de mâine. Permanenta căutare de soluţii pentru ca experienţa clienţilor cu E.ON să fie tot mai bună şi la un nivel cât mai apropiat de aşteptările lor rămâne preocuparea mea de fiecare zi. La sfârşitul zilei rămâne mulţumirea încercării şi a reuşitei, a lucrurilor bune şi temeinice pe care le laşi în urmă, a respectului pe care îl primeşti de la colegii sau partenerii tăi, rămâne credinţa că ai făcut tot ce ai ştiut mai bine în timpul tău. Şi, da, şi în urmă cu 20 de ani mă vedeam lucrând cu oameni, pentru oameni. E important să faci ceea ce te împlineşte atât cât te bucură. Iar eu găsesc bucuria aceasta în fiecare zi petrecută cu sens împreună cu colegii mei şi încerc să privesc senin înspre următorii 20 de ani… Poate reuşim să facem lumea un loc mai frumos. Timpul are, totuşi, un rost al lui.

    Realitatea a coincis cu gândurile de la acea vreme?

    Proiecţia aşteptărilor noastre are la bază o realitate de la care plecăm atunci când ne facem planuri pentru viitor. Însă această realitate nu rămâne blocată în acel moment, ea este dinamică. De aceea, punerea în practică a unor idei, a unor planuri poate fi încetinită şi depinde de o serie de factori, mulţi dintre aceştia nefiind în controlul nostru. Ce putem face este să nu ne abatem din drumul pe care ni l-am ales, să ne adaptăm noilor condiţii şi să ne înconjurăm de oameni de nădejde, formând echipe care să poată evolua odată cu noi şi pe care să le susţinem. Asta am făcut şi eu, iar rezultatele nu au întârziat să apară. Conduc o echipă entuziastă, formată din peste 700 de colegi pe care îi apreciez foarte mult, alături de care am crescut şi evoluat. Împreună am dezvoltat soluţii şi produse energetice sustenabile pentru clienţii noştri şi am reuşit să ne consolidăm poziţia în piaţa de energie, în ani cu profunde şi mai ales dese schimbări legislative şi de reglementare.

    În ceea ce priveşte următorii 20 de ani, cum vă aşteptaţi să se schimbe lumea/domeniul în care activaţi/compania pe care aţi clădit-o sau în care lucraţi acum?

    Lumea viitorului nu poate fi decât sustenabilă, verde şi digitală. În următorii ani ne vom concentra pe obiectivul strategic de a furniza energie din surse sustenabile, deoarece protejarea mediului înconjurător şi creşterea calităţii vieţii sunt obiective pe care le urmărim în tot ceea ce facem. Proiectele noastre viitoare se vor fundamenta pe analiza atentă a nevoilor şi aşteptărilor clienţilor, a tendinţelor din piaţă şi a inovaţiilor din domeniul energetic.

    Următorii 20 de ani vor aduce transformări semnificative în modul în care utilizatorii interacţionează cu platformele şi tehnologiile. Ne aşteptăm la o întreagă schimbare de paradigmă în ceea ce priveşte mediile pe care clienţii le utilizează astăzi, în contextul progreselor actuale în inteligenţă artificială, realitate virtuală sau machine learning. Evoluţia tehnologiei va permite oferirea de experienţe digitale personalizate, iar în acelaşi timp experienţa în interacţiunea umană va deveni mult mai empatică şi individualizată. E.ON îşi propune să fie în fruntea acestor schimbări aducând cele mai noi tehnologii, pentru a îmbunătăţi experienţa clienţilor.

    Sunt câteva tendinţe cheie care vor influenţa evoluţia companiei noastre, care va fi mai conectată şi orientată către client. Inteligenţa artificială (AI) şi automatizarea vor optimiza operaţiunile interne şi vor juca un rol crucial în analiza datelor care stau la baza deciziilor strategice. De asemenea, comercializarea descentralizată a energiei va fi posibilă prin intermediul platformelor bazate pe tehnologia blockchain sporind securitatea cibernetică şi reducând riscul de fraude. Realitatea augmentată şi virtuală este o altă tendinţă cheie, tehnologiile AR şi VR vor fi utilizate pentru instruirea personalului şi, totodată, vor oferi clienţilor o experienţă virtuală a locuinţelor lor.

    Prin utilizarea strategică a tehnologiilor digitale, E.ON îşi propune să ţină pasul cu schimbarea continuă a pieţei energetice şi să rămână competitivă. Pentru viitorul apropiat ne concentrăm pe îmbunătăţirea experienţei clienţilor în zonele cheie ale interfeţelor dedicate: managementul consumului, înţelegerea facturilor şi plata acestora. Aş exemplifica aici cu factura digitală, un nou format al facturii, 100% digital, mai uşor de înţeles prin noi metode de vizualizare a costurilor şi componentelor. Pentru E.ON Myline pregătim un nou concept în acest an, respectiv o schimbare majoră a modului în care sunt prezentate şi accesate funcţionalităţile cu un set nou de capabilităţi de interacţiune pentru produsele de eficienţă energetică. De asemenea, dezvoltăm noi metode de plată: Apple Pay, Google Pay şi un flux de plată mai simplu pentru clienţi prin integrarea unui portofel digital cu opţiunea de salvare a cardurilor atât în aplicaţia E.ON Myline, disponibilă pe website-ul companiei, cât şi în versiunea mobilă. Platforma www.eon.ro va trece de la un model de prezentare şi vânzare individuală către un model de platformă e-commerce şi astfel vom adăuga posibilitatea de personalizare a produselor de către clienţi, în funcţie de nevoile fiecăruia.   

    BUSINESS Magazin va lansa în curând anuarul 100 Cele mai puternice femei de afaceri, ediţia 2024. Ne-am propus ca în cadrul ediţiei de anul acesta a catalogului să descoperim împreună cu reprezentantele mediului de afaceri cum au fost cei 20 de ani pe care i-am trăit şi la ce ne aşteptăm pentru următoarele două decenii. Claudia Griech, CEO, E.ON Energie România, este una dintre doamnele prezentate în ediţia din acest an a acestui proiect.

  • Începe să se spulbere visul frumos al prosumatorilor? Şeful E.ON România: Cererile de racordare cresc exponenţial, dar pentru ca investiţiile să se întâmple avem nevoie de reglementări corecte

    ♦ Până la finalul acestui an, numărul prosumatorilor era estimat să ajungă la 30.000 de persoane fizice sau mici companii, dar aparent visul frumos se loveşte de problemele pe care le au distribuitorii de energie.

    Producţia de energie pe cont propriu este văzută de consu­matorii de energie, indiferent de talia lor, ca una dintre cele mai bune soluţii în lupta cu facturile istorice. Problema este că toate aceste investiţii trebuie integrate în reţelele de distribuiţie de energie, afaceri acum pe pierderi din cauza reglemen­tărilor în vigoare.

    Pe scurt, distribuitorii spun că solicitările de racor­dare de noi proiecte sunt la un nivel fără precedent, dar că bani de investiţii pentru a le garanta accesul la reţea nu mai sunt. După primele cinci luni din an, România avea circa 17.000 de prosumatori. Situaţia este vizibilă şi pe zona de mari proiecte de producere de energie verde, unde activitatea de avizare este la un nivel record, dar deciziile finale de investiţii sunt amânate până la clarificarea reglementărilor din piaţa energiei.

    „Numărul prosuma­torilor din România creşte exponenţial, lucru care înseamnă că suntem pe calea cea bună. Dacă anul trecut E.ON avea circa

    50-60 de cereri de racordare pe lună, acum am ajuns la 600-700 de cereri lunar“, spune Volker Raffel, CEO al E.ON România, într-un comentariu pe reţeaua LinkedIn. Grupul german E.ON România este unul dintre cei mai mari jucători din piaţa locală a utilităţilor, un business de peste 1 mld. euro axat pe furnizarea şi distribuţia de energie electrică şi gaze naturale. Atât companiile de furnizare, cât şi cele de distribuţie au fost puternic afectate anul acesta de prevederile schemelor prin care statul român şi-a propus să îi ajute pe consumatori în faţa facturilor enorme la energie şi gaze. Pe zona de distribuţie, companiile trebuie să îşi ia energia pentru consumul propriu la preţul pieţei, fără a beneficia de vreun plafon, ceea ce pentru majoritatea jucătorilor s-a tradus în pierderi. Acest lucru este un aspect important pentru că firmele de distribuţie realizează investiţiile în modernizarea reţelelor, inclusiv pentru integrarea prosumatorilor, în acest moment banii de investiţii mergând de fapt spre acoperirea pierderilor.

    „Trebuie să înţelegem că pentru integrarea acestor noi unităţi şi preluarea în condiţii de siguranţă a producţiei de energie sunt necesare investiţii în întărirea reţelei la toate nivelurile de tensiune, de la joasă tensiune, pentru integrarea consumatorilor mici, la înaltă tensiune pentru marile proiectele solare sau eoliene. Dar pentru ca aceste investiţii să aibă loc, operatorii de sisteme de distribuţie trebuie să aibă un cadru de reglementare potrivit. Îngheţarea tarifelor de distribuţie prin OUG 27 nu poate continua, ci sunt necesare tarife care să reflecte costurile operatorilor“, a completat Volker Raffel.

    Dincolo de acest context, multiplele blocaje la nivelul aplicării programului guvernamental AFM Casa Verde Fotovoltaice, lipsa forţei de muncă sau chiar a echipamentelor sunt alte piedici prin care trebuie să treacă cei care vor să abandoneze statutul de consumator de energie pentru cel de prosumator.

    „Din cauza scumpirilor, am decis să nu apelez la programul AFM. Firma care a montat se ocupă de birocraţţie, acesta fiind şi motivul pentru care am apelat la o firma care nu doar vinde şi montează, ci şi se ocupa de dosarul de prosumator. Deşi durează procesul, de când am montat panourile, toamna, deja am redus cu mai bine de 50% consumul de curent din reţea. Mi-am schimbat obiceiul de a porni marii consumatori din casa precum maşinile de spălat, uscătorul sau boilerele pentru a consuma cât mai mult din energia produsă de panouri“, spune Bogdan, care încă nu a devenit prosumator, deşi de o lună produce energie. I s-a spus că mai are de aşteptat o lună şi jumătate până la integrarea în reţeaua Distribuţie Oltenia, moment în care va deveni oficial prosumator şi va putea să facă schimburi energetice cu reţeaua.

    „În aproximativ trei luni de zile, instalaţia este gata“, spune Dan Tudose, fondatorul E-acumulatori, platformă care a început cu livrarea de acumulatori şi a ajuns până la montarea de proiecte fotovoltaice. Dar nici aici nu există vreo certitudine pentru că punerile în funcţiune depind de cum se mişcă executantul, operatorul de distribuţie, dar şi viitorul prosumator.

  • Meet the CEO. CEO în noua lume a energiei

    Venirea lui Volker Raffel în funcţia de CEO al E.ON România, business de peste 1,4 mld. euro, coincide cu lansarea unui program de investiţii record la nivel local. Care sunt priorităţile mandatului său într-o decadă în care se construieşte o nouă lume a energiei?

     

    Cu o vechime de 22 de ani în cadrul E.ON, Volker Raffel este absolvent de studii tehnice universitare, cu specializarea fizică, precum şi de studii de inginerie în Franţa, cu specializarea energie şi energie nucleară. În ultimii ani a deţinut diverse funcţii de conducere, cea mai recentă fiind de director pentru managementul energiei, comunicare şi coordonare la PreussenElektra, compania de energie nucleară a grupului german. Din august, a preluat funcţia de CEO al E.ON România, business de 1,4 miliarde de euro axat pe distribuţia şi furnizarea de gaze şi energie. Aceasta nu este însă prima interacţiune a sa nici cu România şi nici cu compania, numită pe atunci Electrica Moldova, în a cărei privatizare a fost implicat. “Din 2004 am condus participarea E.ON la privatizarea companiilor de furnizare şi distribuţie de energie din România şi am lucrat ca şef de strategie în E.ON Moldova iar, după separarea activităţilor de distribuţie de cele de furnizare, în anul 2007, ca director general adjunct în cadrul E.ON Moldova Distribuţie”, a spus Volker Raffel, în cadrul ultimei ediţii a evenimentului Meet the CEO. Raffel spune că la acel moment nu erau foarte mulţi doritori să vină la Bacău, mai ales că tot ce ţinea de această industrie se decidea la Bucureşti. Însă i-a plăcut ideea şi i-au plăcut oamenii pe care i-a cunoscut. “Este adevărat că am avut un şoc cultural (zâmbeşte). Însă am avut acest şoc nu când am venit în România, ci câţiva ani mai târziu, când am revenit în Germania: atunci mi-am dat seama că aici e un mediu mult mai prietenos.” Momentele în care cariera lui Volker s-a intersectat cu cea a fostei Electrica Moldova devin astfel cheie. Pe de o parte privatizarea a adus la schimbarea radicală a companiei, începând cu numărul de angajaţi până la performanţa reţelelor, iar pe de altă parte noul său mandat începe într-un context de transformare fără precedent a sectorului energetic.

     

    Pe firul schimbării

    Azi, Delgaz Grid, compania de distribuţie a grupului E.ON România, administrează o reţea de gaze naturale de peste 23.000 km în 20 de judeţe din partea de nord şi de vest şi o reţea de electricitate de aproape 82.000 km în şase judeţe din Moldova. Într-o perioadă care va redefini modul în care se va produce şi consuma energia, cu aceste cifre în spate şi 3,4 milioane de consumatori conectaţi, de strategia E.ON România va depinde, parţial, succesul României pe calea tranziţiei energetice. Dar în ciuda traseului profesional, energia nu a fost prima pasiune a lui Raffel. Ca o coincidenţă, totul avea să înceapă însă cu o scânteie sau mai bine spus un scurtcircuit.

    “Când am terminat şcoala nu eram încă decis asupra profesiei pe care să o urmez. În 1992 îmi doream să merg în Canada, unde să am parte de o aventură pe cinste. Prietenii mei mi-au spus însă: «Dacă vrei cu adevărat să ai parte de aventură, du-te în estul Europei». Mă gândeam că ar fi interesant, mai ales că această parte a lumii trecea prin transformări puternice după căderea comunismului. Şi aşa am ajuns în Letonia, unde câştigam ceva bani predând limba germană şi lustruind maşini.” Într-o zi însă, Letonia a trecut printr-o pană de curent naţională, care a durat mai multe zile. În România, de exemplu, în 1977, a fost înregistrată o avarie completă de sistem, care a durat 4-5 ore, dar ale cărei pagube cauzate economiei le-au depăşit pe cele ale cutremurului, după cum spun mai mulţi specialişti din piaţă. “Pe lângă faptul că rămăsesem fără lumină, nu mai funcţiona nimic, nici frigider, nici televizor, nimic… am rămas şi fără apă (pompele nu mai funcţionau). Şi desigur şi fără căldură. Atunci am realizat pe propria-mi piele cât de dependenţi suntem de energie. Iar faptul că mi-a plăcut şi am studiat fizica m-a făcut să mă îndrept spre domeniul energiei. Apoi am studiat ingineria energetică şi am ştiut că acesta este domeniul în care vreau să fiu activ şi acesta este şi astăzi.”

    Paradoxal, acum, prin înscrierea Europei într-o luptă fără precedent împotriva poluării, ţinta asumată fiind de a atinge neutralitatea climatică până în 2050 cu o ţintă intermediară de reducere a emisiilor cu 55% până în 2030, sectorul energetic este supus unor presiuni istorice. Redresarea economică post-pandemie a dus la o creştere peste aşteptări a consumului de resurse, dar poluarea fost taxată usturător prin certificatele de emisii tot mai scumpe. Astfel, energia şi gazul natural au atins niveluri de preţ record, marea temere pentru această iarnă, şi nu numai, fiind chiar disponibilitatea acestor resurse, indiferent de cost. România, cel de-al doilea producător de gaze naturale la nivelul UE, o ţară cu un mix energetic de invidiat, se află la începutul tranziţiei energetice într-o situaţie foarte delicată.

    Consumul de energie este în multe zile acoperit cu perfurzii din Ucraina, Ungaria, Serbia şi Bulgaria, importurile ajungând chiar la o treime din consum, iar pe partea de gaze umbra marelui Gazprom este mai puternică decât niciodată, gazul din Marea Neagră stând blocat de valurile de schimbări legislative. Norocul nostru? Importurile, spun oamenii din piaţă. Situaţia în care se află România din punct de vedere energetic este astfel aproape de neimaginat, dar este rezultatul direct al lipsei de investiţii din sector în ultimii 30 de ani.” Sunt mai multe cauze ale acestor evoluţii, pornind de la contextul economic care a generat o cerere crescută de materii prime şi materiale, implicit de energie, continuând cu interdependenţa pieţei din România de pieţele regionale, care atrage o aliniere a preţurilor interne cu cele externe şi ajungând la deficitul de capacităţi de producţie de energie şi scăderea cantităţilor de gaze din intern cu care se confruntă România. Aşadar, creşterile din ultimele luni nu sunt cauzate de liberalizare, ci sunt consecinţa schimbării dramatice a condiţiilor din piaţa internaţională şi europeană.”

    Scurt CV
     

    Din 1999 a început să lucrez în departamentul de afaceri internaţionale al E.ON, activând în diferite ţări.

    Din 2004 a condus participarea E.ON la privatizarea companiilor de furnizare şi distribuţie de energie din România şi a lucrat ca şef de strategie în E.ON Moldova. După separarea activităţilor de distribuţie de cele de furnizare, în anul 2007, a lucrat ca director general adjunct în cadrul E.ON Moldova Distribuţie.

    Din 2008 a condus departamentul economic de energie, iar din 2010 pentru toate centralele electrice E.ON din Germania.

    Din 2016 a continuat acest lucru pentru centralele nucleare E.ON, activând în acelaşi timp şi ca şef al biroului de strategie, comunicare al Consiliului Director şi ca ofiţer de conformitate. A fost negociator în finalizarea acordului industriei nucleare din Germania cu guvernul federal german în 2021, care a pus capăt celor 10 ani de litigii care au început după incidentul de la Fukushima (Japonia).

    Din august, 2021, Volker Raffel este noul CEO al E.ON România.

    Start la investiţii

    Din partea E.ON însă, pe partea de investiţii, veştile sunt bune. Sunt fericit să vă spun că, la scurt timp după ce am preluat noul rol, am primit sprijin de la Essen (sediul central) să aducem investiţiile noastre la un nivel, aş zice, record. E.ON a investit în fiecare an sume importante şi bugetele de investiţii au tot crescut.” Anul trecut, investiţiile consolidate ale grupului E.ON România au fost în valoare de 580 milioane de lei (120 milioane de euro), în creştere cu 24% comparativ cu 2019. Pentru anul acesta bugetul consolidat de investiţii este de 711 milioane lei (145 milioane euro), cu peste 22% mai mult decât anul trecut. Cea mai mare parte a sumei, respectiv aproximativ 666 milioane de lei (136 milioane euro) este destinată distribuţiei de energie electrică şi gaze naturale. Mai mult, pentru anul viitor ne-am propus investiţii record de 980 milioane lei (194 milioane euro), acestea fiind cele mai mari de la intrarea E.ON pe piaţa de energie din România! Vorbim de o creştere de peste 38% (+269 milioane lei/49 milioane euro) faţă de valoarea alocată anului curent. Cea mai mare parte a sumelor, respectiv peste 910 milioane de lei (180 milioane euro), va fi alocată pentru accelerarea investiţiilor în modernizarea, extinderea şi digitalizarea reţelelor, în special contorizare inteligentă.”

    Extinderea sistemului de distribuţie pentru racordarea de noi consumatori este şi acesta unul dintre obiectivele prioritare. “Suntem conştienţi de rolul racordării la utilităţi în procesul de dezvoltare locală, precum şi pentru asigurarea unui nivel de trai decent pentru populaţie. Pentru extinderea reţelelor prin racordarea de noi consumatori am alocat, în acest an, din surse proprii, o finanţare de 34 milioane de euro, ceea ce reprezintă o suplimentare cu peste 300% faţă de anul trecut. Pentru anul viitor, am alocat 54 milioane de euro, de cinci ori mai mult în comparaţie cu anul 2020.” Pe parte de gaz, numărul clienţilor racordaţi a crescut cu 56%, de la 1,2 milioane în 2005 la 1,8 milioane în prezent iar pe parte de electricitate numărul clienţilor racordaţi a crescut cu aprox. 11%, de la 1,3 milioane în 2006 la 1,5 miloane în 2020. Contorizarea inteligentă este alt capitol important. “Pentru 2022, bugetul destinat contorizării inteligente în reţeaua de energie electrică va creşte cu aproape 400% şi va ajunge la 24 milioane euro. Anul viitor avem în plan să montăm peste 60.000 de contoare inteligente.” Astfel, până la sfârşitul perioadei de reglementare (2020-2023) E.ON a planificat investiţii de circa 611 milioane euro în România, din care 46 milioane de euro reprezintă fonduri europene nerambursabile atrase.

    “Această creştere substanţială a investiţiilor noastre în România este cu atât mai semnificativă cu cât are loc într-un context dificil, în care companiile din sectorul energetic trebuie să facă faţă unor constrângeri apăsătoare venite din planurile de reglementări, fiscal şi legislativ. Dar, pe de altă parte, mai arată şi încrederea extraordinară a grupului E.ON, pe termen lung, în piaţa din România.”

     

    Drumul spre noua lume

    Raffel spune clar că misiunea sa aici este să consolideze rezultatele obţinute până acum de grupul E.ON în România, mergând mai departe către obiectivul strategic, acela de a fi o companie dedicată tranziţiei către noua lume a energiei: sustenabilă, digitală şi verde, orientată spre satisfacerea nevoilor clienţilor. “Întreaga strategie a E.ON este centrată pe ceea ce noi numim «noua lume a energiei». Mai exact, aceasta înseamnă că în tot ceea ce facem urmărim decarbonizarea, descentralizarea, inovarea serviciilor şi digitalizarea aprovizionării cu energie.”

    În această nouă lume, reţelele sunt esenţiale pentru tranziţia energetică, trecerea consumatorilor de energie în tabăra producătorilor, devenind astfel prosumatori, fiind una dintre mega-tendinţele acestei perioade. “Din 2018 şi până în prezent, am încheiat la nivel naţional parteneriate pentru realizarea şi predarea la cheie a mai mult de 220 de centrale electrice fotovoltaice, pentru tot atâtea companii, valoarea totală a proiectelor însumând peste 40 de milioane de euro.” Dintre acestea, 70 de proiecte sunt finalizate, alte 150 de parteneriate cu clienţi industriali legate de tranziţia acestora spre zona de producţie fiind în derulare. Dar nu doar industria vrea producţie, consumatorul casnic este la fel de interesat să-şi declare independenţa faţă de reţea.

    “Pe segmentul rezidenţial vedem că numărul prosumatorilor a crescut semnificativ, de exemplu, dacă la sfârşitul anului 2020 aveam circa 120 de prosumatori conectaţi la reţea, după primele 9 luni ale acestui an avem circa 1.580 de prosumatori (cu o putere instalată de peste 7.094 kW) ceea ce reprezintă o creştere de 13 ori. Credem că tendinţa se va accelera, dacă vor continua programele guvernamentale pentru dezvoltarea micilor producători de energie.” Ca operator de sisteme de distribuţie la nivel european, Raffel spune că E.ON are un rol important de jucat în menţinerea echilibrului viitor în reţele, în special la nivel local. “Mai exact, trebuie să dezvoltăm reţele inteligente care să fie capabile să preia şi să transporte energie din surse multiple şi distribuite pe scară largă, de exemplu, turbine eoliene, sisteme de energie solară concentrată, panouri fotovoltaice şi, poate, vehicule electrice hibride conectate. Iar asta înseamnă că trebuie să investim susţinut în modernizarea şi extinderea reţelelor. De aceea, la acest capitol, aşa cum am menţionat anterior, avem în vedere o creştere semnificativă a valorii investiţiilor.”

    Pe zone de gaze, Raffel spune că România îşi este datoare să-şi deblocheze potenţialul de resurse. La acest moment, o treime din necesarul intern de gaze este importat de la Gazprom, timp în care gazul din Marea Neagră stă blocat. “Cu siguranţă, România are datoria de a valorifica resursele naturale pe care le are în beneficiul cetăţenilor, dar şi de a se adapta la cerinţele Uniunii Europene în materie de Green Deal şi digitalizare. Consider că România poate depăşi decalajele de dezvoltare înregistrate prin adoptarea unei politici investiţionale orientate spre noi tehnologii care vor fi viabile şi vor răspunde cerinţelor de «greenificare» impuse de Uniunea Europeană pe termen mediu şi lung.” Din nou, reţelele de gaze vor juca un rol major. “Astfel, adaptarea noilor reţele de gaze naturale la mixul cu gaze verzi, inclusiv hidrogen, asigurarea componentei inteligente şi folosirea altor tehnologii inovative pe scară largă pot reprezenta un avantaj competitiv al dezvoltării reţelei naţionale de distribuţie de gaze naturale în acest moment.”

     

    Istoria se scrie acum

    Banii pe care sectorul privat îi pune la bătaie trebuie să întâlnească stabilitate din partea statului roman în materie de reglementări. Mai departe, efortul de a atrage pe plan local fondurile europene disponible, la un nivel fără precedent, va fi un efort comun de construcţie. “Aşadar, provocarea este legată de capacitatea administrativă a statului român de stabilire a unui cadru cu oportunităţi de finanţare care să răspundă în mod adecvat necesităţilor investiţionale identificate la nivelul sectorului energetic.” Raffel subliniază că România are câteva atuuri importante, cum sunt emisiile de CO2 mai scăzute comparativ cu alte ţări, o pondere importantă a energiei regenerabile în mixul energetic şi un potenţial excelent de a dezvolta acest sector. Resursele de gaze naturale şi energia nucleară reprezintă alte cărţi bune pe care România poate să le joace. “Sectorul energetic are un rol fundamental în redresarea economică, iar decizia la nivelul forurilor UE este că economia europeană trebuie să devină mai verde, mai circulară şi mai digitală. De aceea, este esenţial ca investiţiile să continue. Planul Naţional de Redresare şi Rezilenţă, PNNR, aprobat de Comisia Europeană în 27 septembrie 2021, reprezintă o şansă uriaşă pentru România. Vorbim de accesul la o finanţare de 29,2 miliarde de euro care ar trebui să aducă un «boost» istoric sectorului energetic românesc, cu beneficii în cascadă în întreaga economie.”

    În acest context, Raffel spune că E.ON îşi doreşte să fie un partener strategic al statului român, pledând în continuare pentru definirea şi aplicarea de politici publice şi strategii coerente, cu priorităţi de intervenţie clare şi o legislaţie stabilă, predictibilă, respectiv un cadru de reglementare stimulativ, care să încurajeze investiţiile pe termen mediu si lung.

    Oamenii din noua lume

    Dincolo de legislaţie sau de provocările tehnologice, resursa umană este una dintre cele mai mari provocări ale tranziţiei energetice. “Există o criză de specialişti resimţită la nivelul întregului sector şi acest subiect ne preocupă în mod deosebit. În ceea ce ne priveşte, am investit în propriile centre de pregătire profesională unde au fost implementate sisteme moderne cum este, de exemplu, cel de învăţare prin realitate virtuală. Încercăm să atragem şi tinerii absolvenţi prin programe dedicate şi mai ales le creem oportunităţi de dezvoltare, le împărtăşim din ceea ce noi ştim să facem şi preluăm de la ei avântul caracteristic vârstei. Şi avem rezultate: 5% dintre managerii din E.ON provin din rândul tinerilor beneficiari ai acestor programe şi peste 13% dintre manageri încă nu au împlinit 40 de ani.”

    Alături de pandemie, tranziţia energetică în sine este un fenomen transformaţional al forţei de muncă. ”Totodată, ne uităm către o schimbare de mentalitate, de cultură la nivel organizaţional. Provocările generate de tranziţia energetică impun noi moduri de gândire şi de acţiune. Identificarea ideilor inovatoare, crearea unor noi tipuri de aptitudini tehnice şi de leadership vor reprezenta cheia succesului şi acestea depind de capacitatea companiilor de a-şi adapta procesul strategic şi decizional provocărilor momentului. O astfel de transformare presupune identificarea, recrutarea, pregătirea continuă şi retenţia talentelor din piaţa de profil şi în acest sens, susţinerea unui proces educaţional universitar dar şi profesional de stat sau dual sunt obiective importante pentru noi.” Sub impactul acestor doi vectori majori, pandemia şi tranziţia energetică, organizaţiile încep să devină mai concentrate spre om, ceva în teorie normal, dar pus în practică de condiţiile excepţionale. “Asistăm la umanizarea culturii companiei – adică vorbim despre o orientare mult mai pronunţată şi decisivă către oameni, despre o preocupare sporită faţă de celălalt, care înseamnă inclusiv stabilirea unui echilibru între viaţa personală şi cea profesională.”

    Piaţa energiei cu totul trebuie astfel regândită pentru a funcţiona sub presiunea schimbării, a preţurilor record, a posibilelor dificultăţi pe zona de alimentare, a forţei de muncă greu de găsit. Plafonarea preţurilor, însă, ca o măsură temporară de protecţie, ar trebui evitată. “Nu credem că plafonarea preţurilor este o soluţie pentru actuala situaţie. Noi am susţinut întotdeauna liberalizarea pieţei, care va aduce cu certitudine servicii mai bune, produse noi şi, nu în ultimul rând, preţuri competitive, în concordanţă cu evoluţia pieţei. Considerăm că este nevoie de o piaţă complet funcţională. De asemenea, considerăm că este necesar un nou design al pieţei de energie astfel încât să asigure stabilitate şi predictibilitate pentru investitori şi consumatori, deopotrivă.” Obiectivul final rămâne însă neschimbat, în pofida tuturor schimbărilor. “În toate scenariile posibile pentru viitor, cel mai important obiectiv pentru noi este să asigurăm securitatea şi continuitatea funcţionării infrastructurii noastre, pregătindu-ne pentru mai multă rezilienţă şi îmbunătăţind calitatea tuturor serviciilor noastre.”

    Raffel mai spune un lucru. În ciuda optimismului greu de menţinut în această perioadă, România este în faţa unui moment definitoriu din punctul de vedere al surselor de finanţare disponibile pentru proiectele care o vor transforma în următoarea decadă. “Am regăsit România mult mai dinamică şi mai energică şi dispusă să evolueze cât mai repede posibil. Sunt impresionat de ceea ce am văzut până acum. Dacă trăieşti aici zi de zi, poate că nu percepi atât de clar progresele, dar eu vă pot spune că dacă aţi vedea tabloul din poziţia mea, după 15 ani, aţi spune fără niciun dubiu că România a evoluat foarte bine. Acum, ne aflăm în faţa unui moment definitoriu privind potenţialul real al României de a utiliza fonduri europene pentru determinarea unui efect vizibil de multiplicare investiţională în toate sectoarele economice.”

    Efortul comun este cheia, şansa este de neratat iar momentul este acum.

     

    10 sfaturi pentru tinerii manageri

    1. Dacă ajungi în vârf nu înseamnă că le ştii pe toate. Crează-ţi o echipă de încredere pe care te poţi baza.

    2. Fixează obiective clare pentru business şi asigură-te că toată organizaţia ştie unde vrem să ajungem, în cât timp şi cum.

    3. Nu te închide într-un turn de fildeş. Fii disponibil, comunică deschis, mergi pe teren şi încurajează oamenii să dea tot ce au mai bun.

    4. Creează şi susţine unitatea în echipă.

    5. Acordă sprijin.

    6. Fii un exemplu de integritate şi profesionalism.

    7. Valorile companiei nu sunt doar declarative. Asigură-te că sunt înţelese şi împărtăşite.

    8. Nu-ţi fie teamă să-ţi recunoşti limitele.

    9. Învaţă tot timpul şi fii tot timpul cu informaţiile la zi.

    10. Oferă feedback.

  • Volker Raffel, noul CEO al E.ON România: Sunt impresionat de România. Dacă trăieşti aici zi de zi, poate că nu percepi atât de clar progresele, dar eu vă pot spune fără niciun dubiu că ţara a evoluat foarte bine

    ♦ Volker Raffel, noul CEO al E.ON România, business de 1,2 miliarde de euro axat pe distribuţia şi furnizarea de gaze şi energie, mai ales în zona Moldovei, spune că saltul făcut de România în ultimii 15 ani este major, din punctul de vedere al resurselor ţara fiind echipată cu atuurile necesare pentru a trece cu bine prin fenomenul tranziţiei energetice.

    „Au trecut mai bine de 15 ani de când am venit prima dată în România, făcând parte din echipa implicată în procesul de privatizare a fostei societăţi de stat Electrica Moldova. Am locuit la Bacău din 2004 până în 2007, iar apoi, după procesul de unbundling (separarea activităţilor de distribuţie de cele de furnizare gaze şi electricitate), am devenit directorul general adjunct al E.ON Moldova Distribuţie şi m-am mutat la Iaşi“,  spune Raffel în primul său interviu de la numirea în funcţia de CEO al E.ON România.

    Cu o vechime de 22 de ani în cadrul E.ON, Volker Raffel este absolvent de studii tehnice universitare, cu specializarea Fizică, precum şi de studii de inginerie în Franţa, cu specializarea Energie şi Energie nucleară. În ultimii ani a deţinut diverse funcţii de conducere, cea mai recentă fiind de director pentru managementul energiei, comunicare şi coordonare la PreussenElektra, compania de energie nucleară a grupului. În România, a făcut parte din echipa implicată, începând cu anul 2004, în procesul de privatizare a fostei Electrica Moldova, ulterior fiind director general adjunct al companiei de distribuţie până în anul 2008.

    „Îmi amintesc foarte bine acea perioadă. Au existat multe provocări, cum ar fi tranziţia de la o companie de stat la o companie privată, îndeplinirea cerinţei legale de separare completă a ariei de distribuţie de cea de furnizare, şi primii paşi către deschiderea pieţei, care a adus pentru prima dată un obiectiv nou, acela de a deveni competitivi. Privatizarea a fost o situaţie win-win. Reţeaua de distribuţie energie electrică era într-o stare precară şi necesita investiţii urgente pentru a face mai uşoară viaţa oamenilor care se confruntau deseori cu lipsa energiei, mai ales când vremea era rea. Aceasta este încă o problemă, dar în acel moment era una imensă.“

    Revenit în România, Raffel a vizitat mai multe centre locale ale E.ON înainte de preluarea manda­tului şi spune că progresul înregistrat este semnificativ, uneori trecut cu vederea de cei care stau zi de zi aici.

    „România este mult mai dinamică şi mai energică şi dispusă să evolueze cât mai repede posibil. Sunt impresionat de ceea ce am văzut până acum. Dacă trăieşti aici zi de zi, poate că nu percepi atât de clar progresele, dar eu vă pot spune că dacă aţi vedea tabloul din poziţia mea, după 15 ani, aţi spune fără niciun dubiu că România a evoluat foarte bine.“

     

    Reţele pentru noua lume a energiei

    Anul trecut, cifra de afaceri consolidată a grupului E.ON România a fost de aproape 5,9 miliarde lei (1,2 miliarde euro), în scădere cu circa 7% comparativ cu 2019. Pentru anul 2021, grupul estimează o creştere de 9% faţă de cifra de afaceri a anului 2020.

    „În acest an vom avea cele mai mari investiţii în reţele din istoria E.ON în România şi aceste eforturi trebuie continuate an de an.“

    Astfel, investiţiile consolidate ale E.ON România au fost anul trecut în valoare de 580 milioane de lei (120 milioane de euro), în creştere cu 24% comparativ cu 2019. Pentru acest an bugetul de investiţii consolidat este în creştere, respectiv de 711 milioane de lei (145 milioane de euro).

    „Reţelele noastre se vor dezvolta din ce în ce mai mult pentru a deveni coloana vertebrală, din punct de vedere energetic, a unei societăţi moderne, în care fluxuri tot mai mari de date, cum ar fi, de exemplu, soluţiile de e-mobilitate, trebuie să fie gestionate. Ne aflăm în prim plan în atragerea şi direcţionarea fondurilor UE către o infrastructură modernă în şi pentru România. Nu vorbim doar despre programele finanţate de UE deja finalizate. Lucrăm chiar acum la alte proiecte. Şi încă mai aplicăm pentru multe altele. Vom contribui semnificativ, deoarece această şansă unică în viaţă pentru fondurile UE „ iar PNNR este doar unul dintre ele – va spori calitatea infrastructurii în România.“

    În prezent, compania Delgaz Grid, entitatea care grupează reţelele de gaze şi energie din E.ON România, are în total nouă proiecte cu finanţare europeană, în valoare de circa 300 milioane lei, cu cofinanţări nerambursabile de 228 milioane lei, care se află în diferite stadii ale procesului de implementare sau evaluare la nivelul autorităţilor responsabile.

    Întărirea reţelelor vine ca urmare a dezvoltării, inclusiv pe plan local, a multor concepte noi din domeniul energetic, de la prosumatori până la mobilitate electrică, toate necesitând o altă infrastructură energetică faţă de cea tradiţională.

    „Vom dezvolta mai multe produse şi ne vom continua drumul către prosumatori, oferind soluţii de generare fotovoltaică, de e-mobilitate şi multe altele. Vom extinde reţeaua de gaze naturale. Chiar dacă cererile pentru noi racordări au explodat şi nu pot fi soluţionate toate în acelaşi timp, ne străduim să creştem viteza zi de zi şi cred că vom vedea o dezvoltare puternică şi aici.“

     

    Aşii României: gazul, nuclearul şi verdele

    Raffel spune astfel că întreaga strategie a E.ON este centrată pe „noua lume a energiei“.

    „Mai exact, aceasta înseamnă că în tot ceea ce facem urmărim decarbonizarea, descentralizarea, inovarea serviciilor şi digitalizarea aprovizionării cu energie. Grupul nostru susţine planul UE de reducere a emisiilor de carbon cu 55% până în 2030.“

    Cadrul de reglementare trebuie la rândul său să susţină această tranziţie, mai spune Raffel, aceasta fiind una dintre marile provocări pe care le vede pe plan local. Dincolo de aceasta, direcţiile de dezvoltare pe zona de energie electrică trebuie să ţină cont de atuurile locale, gazul şi energia nucleară fiind opţiuni strategice pentru România pe drumul renunţării la cărbune.

    „O provocare pe care o văd pe pieţele de energie europene se aplică şi României. În special în producţia de energie electrică, accentul unilateral pe sursele regenerabile de energie constituie o vulnerabilitate. Sunt inginer şi în ultimii ani am lucrat în E.ON în domeniul generării de energie. Sursele regenerabile se dezvoltă bine şi acesta este un lucru bun. Dar nu trebuie să uităm că există şi perioade de timp fără vânt şi soare, iar pentru a acoperi astfel de perioade este necesară, de asemenea, o alternativă pentru generarea de energie electrică. Resursele de gaze naturale şi energia nucleară reprezintă alte cărţi bune pe care România poate să le joace.“

    Până la realizarea unor noi proiecte de producţie, lipsa investiţiilor din sector se vede prin importurile masive de energie pe care România trebuie să le facă, dar şi prin creşterea preşurilor până la niveluri record.

    „În prezent, preţurile la energie cresc în întreaga lume şi în Europa. Acest lucru înseamnă implicit preţuri mai mari pentru clienţii noştri. Noi, la E.ON, nu avem cum să profităm de acest lucru, întrucât trebuie să transmitem toate aceste costuri suplimentare producătorilor de electricitate, în mare parte deţinuţi de stat. Sper că aceste sume de bani vor fi utilizate şi pentru noi unităţi de producţie a energiei electrice.“

    Astfel, ţinând cont de atuurile locale, dar şi în contextul în care reglementările necesare pentru a pune la lucru potenţialul energetic, Raffel crede că România are o şansă majoră de creştere şi pe termen lung.

    „După cum am spus, România a reuşit să aibă progrese impresionante în ultimii 15 ani şi, prin urmare, ştiu că se poate descurca mai bine şi în următorii ani.“

  • E.ON introduce un chatbot în automatizarea contractării serviciilor de gaze naturale, electricitate şi servicii energetice

    Furnizorul de energie electrică şi de gaze naturale E.ON România, companie membră a grupului german E.ON, împreună cu Druid, companie specializată în tehnologie conversaţională, anunţă lansarea chatbotului Ioana, soluţie care oferă mai multe opţiuni de interacţiune digitală cu clienţii, cum ar fi contractarea online a diferitelor tipuri de servicii oferite de E.ON, comunicarea şi preluarea informaţiilor pentru a obţine rapoarte personalizate, precum şi generarea de alerte referitoare la serviciile companiei.

    “Contractarea serviciilor se va face mult mai simplu şi rapid, în câteva minute, fără a mai fi necesară deplasarea fizică la un Centru de Relaţii cu Clienţii pentru activarea contractelor. IOANA va fi din ce în ce mai pregătită să răspundă şi altor tipuri de solicitări, 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână”, explică Ioan Şandru, Digital & IT Director for Customer Solutions, E.ON.

    Proiectul a fost implementat de Inform Lykos şi a presupus analiza proceselor E.ON în relaţia cu clienţii, implementarea şi configurarea infrastructurii cloud, configurarea şi implementarea tehnologiei conversaţionale Druid, integrarea cu LiveChat pentru rutare spre operatori umani dacă întrebările nu pot fi răspunse automat, instruirea agenţilor echipelor E.ON, implementarea soluţiei de arhivare a documentelor, integrarea cu sistemele interne E.ON, dar şi dezvoltarea şi rularea testelor funcţionale, de performanţă şi de stres.

    “Sunt convins că experienţa modernă, conversaţională, va avea un impact pozitiv nu doar pentru contractarea serviciilor E.ON, dar şi pentru productivitatea angajaţilor din back-office”, adaugă Manolis Kontos, managing director, Inform Lykos.

    La rândul său, Liviu Drăgan, CEO Druid consideră că beneficiile pe care le aduce o astfel de soluţie sunt uriaşe.
     

     

  • Prejudiciu de 11 milioane de lei la E.ON România din cauza furtului de gaze naturale şi electricitate

    “Furturile de gaze naturale şi energie electrică au cauzat companiilor E.ON România un prejudiciu de circa 11 milioane de lei în primul semestru din acest an. În primele şase luni, în aria de acoperire a E.ON au fost identificate peste 800 de cazuri de potenţial consum fraudulos de gaze naturale, respectiv 1.400 de cazuri de potenţial consum fraudulos de energie electrică. Valoarea totală a prejudiciilor aduse companiilor E.ON de distribuţie a gazelor naturale şi energiei electrice este estimată la circa 10,7 milioane de lei, reprezentând contravaloarea a peste 21 milioane kWh. Tendinţa este de creştere, în condiţiile în care la nivelul întregului an 2013 au fost înregistrate circa 3.700 de cazuri de potenţial consum fraudulos”, se arată într-un comunicat de presă transmis, luni, de E.ON România şi citat de corespondentul MEDIAFAX.

    Reprezentanţii E.ON România subliniază că pentru companiile din cadrul grupului reducerea numărului de intervenţii neautorizate la aparatele de măsură şi la instalaţiile de gaze naturale/energie electrică, în scopul consumului fraudulos, constituie o preocupare constantă.

    “În acest scop, echipele E.ON efectuează permanent verificări în teren, rolul acestora fiind de a depista intervenţiile neautorizate şi consumul fraudulos de gaze naturale şi/sau energie electrică din reţelele de distribuţie. Pe lângă prejudiciile considerabile aduse companiilor E.ON, aceste intervenţii pot cauza şi incidente grave cu impact major asupra vieţii, sănătăţii sau bunurilor consumatorilor”, se mai arată în comunicat.

    Reprezentanţii E.ON România avertizează că, prin modificarea şi/sau sustragerea de componente din instalaţiile de gaze naturale/energie electrică, se expun pericolelor de incendii, explozii şi electrocutare atât persoanele care comit asemenea fapte, cât şi cele care se află în vecinătatea acestor instalaţii.

    “În acelaşi timp, consumatorii sunt afectaţi direct prin perturbarea sau chiar întreruperea alimentării cu gaze naturale/energie electrică. Aceste intervenţii asupra echipamentelor de măsură a consumului şi/sau asupra instalaţiilor de gaze naturale/energie electrică aferente, în scopul înregistrării unui consum mai mic, reprezintă furt calificat, infracţiune prevăzută şi sancţionată ca atare de Codul Penal”, se menţionează în comunicatul E.ON România.

    Grupul german E.ON este prezent în România pe piaţa furnizării de gaze naturale şi energie electrică, deservind circa 3 milioane de clienţi din 20 de judeţe din partea de nord a ţării. Compania platformă, E.ON România, deţine un pachet de 53,38 la sută din acţiunile E.ON Energie România, 51 la sută din acţiunile E.On Gaz Distribuţie şi 68 la sută din acţiunile E.ON Moldova Distribuţie.

  • Este şefă peste 150 de milioane de euro şi are aproape trei milioane de clienţi în România

    “Fac parte dintr-o companie în care tinerii au şansa de ajunge în poziţii importante fiindcă li se acordă încredere şi susţinere în tot demersul lor profesional, iar eu sunt o dovadă că acest lucru se întâmplă”, spune Ramona Pergel, care s-a alăturat E.ON România într-un moment când grupul german abia făcuse primii săi paşi pe piaţa locală prin preluarea fostelor distribuţii de stat din domeniul electricităţii şi al gazelor.

    Prima poziţie deţinută de Ramona Pergel în Grupul E.ON din România a fost cea de director Departament Juridic, din 2006 până în 2008, când a preluat funcţia de director general adjunct în compania de distribuţie a gazelor naturale cu sediul la Târgu-Mureş. De la jumătatea anului 2013 devine director  general al nou-înfiinţatei companii E.ON Servicii Clienţi şi astfel coordonează strategic toate activităţile ce presupun relaţia cu clienţii rezidenţiali.

    Tot din anul 2013, se alătură reprezentanţilor de top ai managementului companiei de holding E.ON România, devenind director general adjunct şi membru al Consiliului Director. Portofoliul gestionat direct, format din circa 2,8 milioane de clienţi rezidenţiali în domeniul gazelor naturale şi energiei electrice, generează anual o cifră de afaceri de circa 600 milioane de lei. “Pentru viitor, îmi doresc să continuu să lucrez şi să mă formez într-o echipă de oameni minunaţi – aşa cum sunt actualii mei colegi –  de la care pot învăţa şi cărora le pot împărtăşi din experienţa mea”, spune Ramona Pergel.

    Ramona Pergel este absolventă a Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca şi specializată în Dreptul Muncii, Comercial şi al Concurenţei; ulterior a absolvit EMBA la Universitatea Sheffield din Marea Britanie.

    Ramona Pergel face parte din promoţia tinerilor manageri de top din 2014 şi a fost premiată în cadrul galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale tinerilor manageri din România în a noua ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, lansat de Business Magazin în luna mai.

    Comandă acum catalogul în format electronic la preţul de 35 lei.

    Cantitate: buc.
     

     

  • Dragoş Bărbulescu coordonează direct peste 200 de oameni şi 6.000 în cadrul întregului grup

    “Rolul meu a fost focusat pe transformarea, integrarea şi optimizarea ariilor de servicii suport (de exemplu, financiar, facturare, managementul creanţelor, achiziţii, logistică, IT), iniţial din poziţia de director divizie financiar şi servicii în cadrul E.ON Gaz România şi, începând cu aprilie 2009, din cea de director general al societăţii E.ON Servicii SRL, platforma integrată de servicii suport care deserveşte întreg grupul E.ON România, adică atât societăţile cu activitate în domeniul gazelor naturale, cât şi cele cu activitate în domeniul energiei electrice. 

    Ulterior, începând cu ianuarie 2012, a preluat poziţia de director general adjunct / group CFO în cadrul E.ON România, precum şi poziţii în cadrul consiliilor de administraţie ale mai multor companii din grup. Coordonează direct aproximativ 240 de oameni şi peste 6.000 în grup.

    Crede că unul dintre cele mai dificile momente a fost în perioada de început a carierei profesionale, în cadrul unei firme internaţionale de audit şi consultanţă financiară, atunci când a fost prima oară responsabil de un proiect şi de coordonarea unei mici echipe inter-departamentale, care a presupus inclusiv prezentări în faţa managementului clientului. „Presiunea şi dorinţa de a dovedi au creat momente tensionate, pe care le-am depăşit cu ajutorul unei abordări proactive, focusate pe obţinerea rezultatului dorit, cooperare în cadrul echipei, dar şi cu ceilalţi colegi mai experimentaţi, cărora le-am solicitat ajutorul. Evident, a însemnat şi multă muncă şi nopţi nedormite.”

    A cochetat cu ideea de antreprenoriat, fără însă a demara o afacere. Peste 10 ani se vede într-o poziţie de CEO în cadrul unei societăţi multinaţionale sau al unei afaceri proprii.

    Dragoş Bărbulescu
    E.ON ROMÂNIA
    FUNCŢIE director general adjunct / group CFO
    VÂRSTĂ 36 de ani
    CIFRĂ DE AFACERI 2011 22 mil. euro
    ANGAJAŢI 120

  • Sfaturi pentru tinerii manageri de la… Frank Hajdinjak, E.ON România

    CEO-ul E.ON a folosit celebrul proverb “ce nu te omoară te face mai puternic” atunci când a fost întrebat de dificultăţile generate de criza economică. Frank Hajdinjak a oferit tinerilor manageri un set de principii bazat pe multă muncă.

    1. Facultatea e doar un entry ticket în carieră. De aici doar începe drumul.

    2. Încearcă să acumulezi experienţă internaţională.

    3. Trebuie să ai şi un pic de noroc, dar şi să fii bine pregătit pentru următoarea oportunitate.

    4. Nu te bloca într-o funcţie: înaintează, ia taskuri noi. Dacă te blochezi într-o funcţie, rişti să te ratezi.

    5. Să nu crezi niciodată că eşti de neînlo¬cuit. Oricine poate fi înlocuit. De aceea trebuie să te dezvolţi continuu.

    6. Fii corect atât în deciziile legate de tine, cât şi în ce-i priveşte pe ceilalţi

    7. “Wait & see” (“aşteaptă să vezi ce se mai întâmplă”) nu este un principiu bun în business. Deloc.

    8. Caută echilibrul între viaţa profesională şi cea privată.

    9. Diversitate, integritate şi principii. Sunt valorile E.ON şi sunt sănătoase.

    10. Am făcut şi greşeli, dar încerc să fac lucrurile cât de bine pot. Dă tot ce ai mai bun.

    Citeşte aici povestea carierei lui Frank Hajdinjak, care in 2009 devine director general al E.ON România, odată cu unificarea afacerilor locale din gaz şi energie ale E.ON.

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP – Ana Maria Matei, E.ON România

    Ana-Maria Matei este una din eroinele Catalogului “200 cele mai puternice femei din business”, care va fi lansat în curând, si ale galei “Woman in Power” (19 martie 2014).

    Cu o licenţă în psihologie de la “Babeş-Bolyai” (Universitatea din Cluj), un master în project management de la “Petru Maior” (Universitatea din Tg. Mureş) şi cu un Executive Transition Program absolvit la ESMT (European School of Management and Technology Berlin), Ana-Maria Matei a debutat în carieră ca specialist în HR. S-a angajat în 2005 în cadrul companiei de distribuţie şi furnizare a gazelor naturale – Distrigaz Nord, al cărei acţionariat majoritar fusese preluat în acelaşi an de către concernul E.ON – ca şef al departamentului training şi dezvoltare, şi a urcat scara ierarhică până la poziţia actuală, promovând la aproape fiecare doi ani. În 2007 a preluat funcţia de head of Corporate Tasks Department – HR, iar în 2009 cea de Human Resources Division director.

     

     

     

     

     

     

     

     

    Povesteşte că cel mai mult a învăţat nu din şcoală, ci de la profesioniştii cu care a lucrat de-a lungul timpului, colegi sau manageri – “de la ei am învăţat cel mai mult”. “De asemenea, am fost norocos să observ de aproape şi să particip activ la transformarea celei mai mari companii din România şi aceasta este o experienţă profesională unică.” Tocmai provocările actualului job îl fac să pună pe plan secund oportunităţile antreprenoriale pe care le-a evaluat activ în ultimii ani. Acesta este însă un plan mai îndepărtat.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    100 de tineri manageri sau antreprenori care, la nici 40 de ani, conduc companii cu afaceri de milioane euro sunt puşi anual, încă din 2006, în lumina reflectoarelor de jurnaliştii BUSINESS Magazin. Indiferent că sunt formaţi în multinaţionale sau au dobândit experienţă clădind propriile afaceri, ei sunt nu numai etalonul mediului de business românesc, ci şi cei care trasează direcţiile economiei.

     

    BUSINESS Magazin vă prezintă a şaptea ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Catalogul este disponibil din data de 28 mai la toate punctele de difuzarea a presei Inmedio si Relay la pretul de 25 lei.