„Am observat o creştere a gradului de conştientizare asupra aspectelor legate de protecţia datelor, atât la nivelul companiilor, dar şi la nivelul cetăţenilor. Acest lucru a determinat şi o atenţie sporită din partea operatorilor economici care prelucrează date, în sensul de a revizui politicile existente şi a de investi în programe de conformitate, pentru a se asigura că modul în care îşi desfăşoară activitatea corespunde cerinţelor legislaţiei în domeniu”, descrie Raluca Puşcaş, partener şi head of data protection în cadrul Filip & Company, evoluţia asupra GDPR în ultimii ani. Ea observă că acesta este un proces continuu, în care operatorii economici au parcurs etape importante, cum ar fi, de pildă, transparentizarea operaţiunilor de prelucrare a datelor.
De la la aplicarea GDPR (25 mai 2018) şi până în prezent, România a ajuns pe locul doi în UE la numărul total de amenzi aplicate (31 de amenzi în România, în valoare totală de aproximativ 517.000 de euro), pe locul I fiind Spania, cu 96 de amenzi, urmată apoi de Ungaria (cu 28 de amenzi), Germania (26 de amenzi), Bulgaria (20), potrivit datelor publicate pe platforma enforcementtracker.com, citate de specialist. Potrivit aceleiaşi surse însă, ca valoare totală a amenzilor, pe primele locuri sunt Marea Britanie, care a ajuns la o valoare totală a amenzilor de peste 300 de milioane de euro (unele dintre acestea fără o decizie definitivă), Franţa (cu aproximativ 51 milioane de euro), Italia (aproximativ 39 de milioane de euro), Germania (aproximativ 26 de milioane de euro), Austria (aproximativ 18 milioane de euro).
Anul trecut, românii au adresat 5.808 de plângeri, iar motivele cele mai frecvente ale acestora se leagă de dezvăluirea datelor cu caracter personal fără consimţământul persoanelor vizate, încălcarea drepturilor şi a principiilor prevăzute de GDPR, primirea de mesaje comerciale nesolicitate, nerespectarea condiţiilor privind consimţământul în mediul online sau încălcarea măsurilor de securitate şi confidenţialitate. Au existat de asemenea şi alte sesizări şi notificări privind incidente de securitate, observă specialista de la Filip & Co.
Cea mare mare amendă aplicată unui operator din România a ajuns la 150.000 de euro şi a fost aplicată unei bănci în octombrie 2019 pentru neaplicarea măsurilor tehnice şi organizatorice adecvate pentru a asigura securitatea datelor. La polul opus, cea mai mică amendă a fost de 500 de euro şi a fost aplicată unei asociaţii de proprietari pentru utilizarea unui sistem de supraveghere video fără informarea adecvată şi fără a aplica măsurile de securitate necesare.
Atât în România, cât şi în celelalte state membre ale Uniunii Europene, au fost aplicate amenzi pentru încălcări ale legislaţiei privind protecţia datelor, iar cele mai frecvente motive pentru aplicarea sancţiunilor includ, potrivit Ralucăi Puşcaş: neimplementarea măsurilor tehnice şi organizatorice adecvate care să asigure securitatea datelor cu caracter personal (fapt care a determinat divulgarea sau accesul neautorizat al datelor de către terţi), lipsa sau nevalabilitatea temeiului legal al prelucrării (de exemplu, nu a existat un consimţământ informat sau valabil exprimat pentru transmiterea unor mesaje comerciale, ori au fost transmise astfel de mesaje ulterior dezabonării de către persoana vizată, utilizarea unor căsuţe prebifate de acordare a consimţământului), nerespectarea drepturilor persoanelor vizate (de exemplu autorităţile de supraveghere au identificat situaţii în care operatorii nu au dat curs solicitărilor persoanelor vizate privind accesul de date) etc.
Raluca Puşcaş observă că există mai multe paliere asupra cărora regulile de protecţie a datelor au un impact, printre care transmiterea mesajelor de marketing (prin e-mail sau SMS), dar şi în utilizarea social media, a studiilor de satisfacţie a consumatorilor, programelor de loialitate, instrumentelor de monitorizarea sau prelucrare automată, care pot folosi şi construirea unor profiluri ale consumatorilor sau campaniilor de marketing în diverse forme. „Mesajul cheie în această privinţă este că GDPR nu trebuie privit ca un obstacol sau interdicţie de a folosi aceste instrumente, ci ar trebui ca cerinţele de privacy să fie analizate de la început, de la momentul designului strategiei de marketing sau campaniei respective, astfel încât să poată fi găsite soluţiile corespunzătoare.”
Cum poate şti un business dacă este sau nu aliniat standardelor impuse de GDPR? „Ar trebui să pornim de la principiul conform căruia protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal este un drept fundamental. Orice consumator sau angajat al unei companii doreşte să ştie că datele sale sunt protejate conform legii şi că drepturile sale sunt respectate. Derivând din aceste principii, conformitatea cu cerinţele GDPR este de fapt un proces continuu, care trebuie inclus în activitatea zilnică a companiei”, descrie Raluca Puşcaş modul în care orice business ar trebui să se poziţioneze faţă de alinierea la standardele impuse de GDPR.
Cel mai recent motiv pentru care GDPR-ul a revenit din nou în atenţia publicului larg este dat de contextul stării de alertă, în care proprietarii de terase sunt obligaţi să deţină un registru cu evidenţa clienţilor care fac rezervare, context în care operatorii de restaurante trebuie să fie atenţi la potenţialele amenzi pe care le-ar putea aduce standardele GDPR. În acest sens, Raluca Puşcaş îi sfătuieşte să nu prelucreze mai multe date decât sunt necesare pentru realizarea scopului avut în vedere, datele trebuie păstrate strict pentru acest scop şi stocate şi prelucrate în condiţii de siguranţă. Instruirea angajaţilor este esenţială, fiindcă, potrivit avocatului deseori expunerea operatorilor la amenzi conform GDPR a avut la bază neglijenţa sau lipsa de conştientizare din partea angajaţilor. Stocarea datelor trebuie făcută doar pentru perioada de timp necesară îndeplinirii acestui scop şi, nu în ultimul rând, clienţii trebuie prelucraţi cu privire la această prelucrare de date, prin comunicarea unei note de informare conform cerinţelor GDPR.
Raluca Puşcaş subliniază şi oportunităţile aduse de acest regulament european, considerat deseori o piedică în desfăşurarea activităţilor operatorilor economici: „Înainte de GDPR, unele activităţi de prelucrare de date se desfăşurau în mod netransparent, de multe ori fără ca persoana vizată să ştie în ce scop sunt prelucrate datele sau ce terţe părţi au acces la ele. GDPR a restabilit controlul persoanelor asupra datelor. Prin urmare, respectarea acestor cerinţe de către companii este importantă în stabilirea unei relaţii de încredere cu clienţii lor, ceea ce facilitează dezvoltarea de noi produse şi servicii, folosind tehnologii inovatoare şi care se bazează în mare măsură pe prelucrări de date.”
Tag: dureri
-
Vă mai aduceţi aminte de GDPR? Românii sunt în top în UE când vine vorba de numărul amenzilor plătite. Care au fost cauzele şi valoarea acestora
-
Dramele prin care trec medicii români în lupta cu coronavirusul: Eu sunt cu febră, dureri în gât şi frisoane, asistentele pică pe rând, ne punem perfuzii unii la alţii!
Un medic ATI-st de la Spitalul Judeţean din Deva îţi dezvăluie situaţia dramatică în care se află cadrele medicale din unitatea sanitară Cei mai mulţi dintre medici au simptomatologie respiratorie şi lucrează fără încetare de duminică, de când spitalul a intrat în carantină
Dr. Roxana Betea spune că mai mulţi medici din spital au fost ameninţaţi de manager cu dosar penal dacă nu vor să îngrijească pacienţii cu Covid 19
La Spitalul Judeţean de Urgenţă din Deva situaţia este dramatică. Medicul ATI-st Roxana Betea spune că toţi medicii şi asistenţii sunt ţinuţi în spital de duminică. Aproape toţi au simptomatologie de Covid 19.
Sincron audio Dr. Roxana Betea, medic de ATI la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Deva
Eu sunt cu febră, dureri în gât, frisoane, asistentele pic pe rând fiecare, am ajuns să ne punem perfuzii unii la alţii, am fost testaţi ieri, nu avem încă rezultatele, o să ne infectăm toţi plus TC 05.42 Nu ni s-a pus la dispoziţie nimic, nicio sticlă de apă”, a declarat Roxana Betea, medic ATI la spitalul din Deca.
La ATI sunt doi medici, dar sunt secţii în care este un singur medic, spune dr. Roxana Betea. Munca este titanică, pentru că oamenii lucrează practic de duminică fără încetare.
”Măşti nu avem, avem combinezoane. Nu-i normaL să ne ţii aici pe noi, odată ce internezi, un om nu poate să facă faţă, un medic de prospecţie cu atâţia pacienţi. Noi nu putem după 48 de ore sau 60 de ore acelaşi medic să vadă pacienţii, intrăm la malpraxis! Nu poţi fizic să faci asta”, a mai precizat medicul Betea.
-
REVOLTĂTOR: O femeie a născut pe o stradă din Focşani după ce un taximetrist ar fi refuzat s-o ducă la spital
Mama a născut un copil perfect sănătos pe un spaţiu verde din vecinătatea staţiei de taxi, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Incidentul a avut loc în jurul orei 1.00 într-un cartier din municipiul Focşani. După ce ar fi fost refuzată de taximetrist, femeia însoţită de doi tineri s-a aşezat pe iarbă şi a născut o fetiţă.
Un şofer care trecea prin zonă a văzut ce s-a întâmplat, a sunat la 112 şi a ajutat-o pe femeia care intrase în stare de şoc. Echipajul de la ambulanţa care a ajuns la faţa locului a tăiat cordonul ombilical şi apoi i-a transportat pe cei doi la spital. Mama şi fetiţa ei sunt acum în afara oricărui pericol.
-
De ce salariul minim încă dă dureri de cap economiştilor la mai bine de 100 de ani de la apariţia sa
Dezbaterea nu este nicăieri mai încinsă ca în SUA, cea mai mare economie a lumii. În urmă cu doi ani, Seattle a devenit primul mare oraş din Statele Unite care a consfinţit prin lege un salariu minim de 15 dolari pe oră. Creşterea este graduală. În prezent, salariul minim la nivel federal este de 7,25 de dolari pe oră. În Seattle, companiile mari au început anul acesta să-şi plătească angajaţii cu 13 dolari pe oră. 15 dolari ar urma să primescă de anul viitor. Până în 2021, salariul minim de 15 dolari ar trebui să fie valabil peste tot. Anul acesta California şi New York au aprobat legi care aduc salariul minim la 15 dolari pe oră. La fel au făcut multe alte oraşe şi localităţi. Însă nu toată lumea crede că a plăti mai mult oamenilor este un lucru bun. În urmă cu câteva zile s-a întâmplat ceva ce pentru mulţi a părut bizar în acest context. Guvernatorul statului Missouri, Eric Greitens, a aprobat o lege prin care remuneraţia minimă este redusă de la 10 dolari pe oră la 7,70 de dolari. Decizia a fost luată la trei luni de la majorare. Greitens s-a justificat spunând că majorarea salariilor ”ucide locuri de muncă“ şi ”scoate bani din buzunarele oamenilor“. Iar guvernatorul Bruce Rauner din Illinois a blocat o lege care ar fi ridicat salariul minim la nivel de stat la 15 dolari – o dovadă de ”raţionalitate economică“, după cum a descris decizia un contribuitor al Forbes.
Revistele Quartz şi The Economist au făcut o incursiune în sfera dezbaterilor privind salariul minim.
Piaţa locurilor de muncă, conform economiei elementare, este ca orice altă piaţă. Ea funcţionează cel mai bine dacă salariile sunt stabilite de ofertă şi de cerere, şi nu de vreun alt factor cum ar fi reglementările guvernului. Aşa cum guvernul nu stabileşte un preţ minim pentru cămăşi sau fructe de avocado, el nu ar trebui să le impună angajatorilor cel mai mic salariu pe care trebuie să-l plătească angajaţilor.
Teoria economică standard spune că un salariu minim pe economie sprijinit de guvern ar putea duce la pierderi de locuri de muncă deoarece unii angajatori ar fi dispuşi să angajeze doar cu un salariu mai mic decât cel minim, iar unii şomeri ar accepta să muncească pe mai puţin decât minimul pe economie.
Prin introducerea forţată a unui salariu minim, guvernul face rău atât angajatorilor, cât şi muncitorilor şi în cele din urmă reduce productivitatea economiei.
Cu toate acestea, când un studiu recent a constatat că majorarea accentuată a salariului minim în Seattle a avut ca efecte pierderea unor locuri de muncă şi mai puţine ore pentru angajaţii cu salarii mici – exact ceea ce teoria ofertei şi a cererii prevede – dezbaterile din lumea economiştilor au explodat.
Principalele critici aduse de cei care au descoperit greşeli în studiu sunt că anumite categorii de angajaţi care ar fi putut beneficia de creşterea salariilor au fost excluse din analiză.
Salariul minim a devenit un teren de luptă pentru economişti. Thomas Leonard, de la Princeton, scrie într-o lucrare despre istoria salariului minim (”The Very Idea of Applying Economics: The Modern Minimum-Wage Controversy and Its Antecedents„) că energia care intră în argumentarea salariului minim depăşeşte, la cantitate, importanţa sa ca materie de politică. Probleme precum proiectarea asigurărilor de sănătate, politica fiscală şi reforma drepturilor salariale sunt aspecte politice mai importante, spune el, dar care nu creează ranchiună la acelaşi nivel – mai puţin de 2% dintre angajaţii americani au primit salarii la sau sub minimul federal în 2016.
Leonard crede că salariul minim generează atât de multă nervozitate pentru că se duce direct la inima modului în care sunt văzute pieţele libere. În cazul în care salariul minim se dovedeşte o politică bună, răstoarnă toată teoria economică ortodoxă.
Originile salariului minim pot fi urmărite până la mişcările muncitorilor din naţiunile industrializate ale secolului al XIX-lea. Programele lungi, salariile scăzute şi lipsa de siguranţă au determinat sindicatele şi reformatorii sociali să pledeze pentru o varietate de legi care să-i protejeze pe lucrătorii din fabrici. Primele legi privind salariile minime au apărut în anii 1890 în Noua Zeelandă şi Australia şi în anii 1900 în Regatul Unit; acestea nu prevedeau salarii minime la nivel naţional, aşa cum există astăzi în SUA şi în cele mai multe dintre statele Uniunii Europene (Germania a introdus de la 1 ianuarie 2015 un salariu minim la nivel naţional stabilit de guvern; în unele state europene salariul minim se stabileşte prin negocieri colective între asociaţiile patronale şi cele sindicale), ci minimele pentru industrii specifice în care existau îngrijorări că muncitorii sunt dezavantajaţi.
Salariul minim a ajuns în SUA în anii 1910, dar numai în unele state şi numai pentru femei şi copii. ”Până la apariţia unui salariu minim federal în 1938, s-a considerat că bărbaţii nu au nevoie de această protecţie paternă, având în vedere protecţia dreptului la un contract liber garantată explicit de Constituţia SUA“, explică Leonard. Statele Unite au stabilit un salariu minim de 25 de cenţi pe oră în 1938 şi intermitent au mai ridicat nivelul de atunci (şi nu în funcţie de inflaţie). De la început era clar că salariul minim va fi un test pentru teoria economică. ”Funcţionarea acestei stabiliri virtuale a unui salariu minim va fi urmărită cu interes de economişti“, scriau economiştii Beatrice şi Sidney Webb în cartea lor din 1897 ”Democraţia industrială“ (soţii Webb se numără printre fondatorii London School of Economics).
-
Un obicei banal care vă poate scăpa de foarte multe boli. Care este acesta
Japonezii au obiceiul de a bea apă imediat ce se trezesc. Mai multe studii au demonstrat avantajul acestei tehnici. Tratamentul cu apă dă rezultate în combaterea multor boli grave.
Este cunoscut faptul că, dacă se consumă apă pe stomacul gol, aceasta are un efect pozitiv în tratamentul mai multor boli, cum ar fi: durerile de cap, durerile de corp, bolile sistemul cardiovascular, tahicardia sau epilepsia, scrie Vocea Transilvaniei.
Metoda consumului de apă pe stomacul gol trebuie aplicată pe tot parcursul vieţii.
În acest mod puteţi fi sănătoşi şi plini de energie.
-
Noi efecte secundare ale paracetamolului au fost identificate. Află care sunt şi cum le poţi evita
Oamenii de ştiinţă au demonstrat anterior că paracetamolul (sau acetaminofen) are mai multe efecte, nu doar reducerea durerii. Într-un studiu, oamenii care au luat acest medicament au resimţit nu doar o atenuare a durerii fizice, ci şi o diminuare a durerii emoţionale, sugerând că ambele senzaţii sunt controlate în creier de “circuite” similare.
Cel mai recent studiu, publicat în revista Psychological Science, sugerează că acetaminofenul ar putea avea şi alte efecte, dincolo de uşurarea durerii, şi ar putea duce la o scădere în intensitate a reacţiilor emoţionale în general.
“Pe lângă utilizarea în combaterea durerii, acetaminofenul poate fi văzut ca un medicament universal de atenuare a reacţiilor emoţionale”, a declarat Geoffrey Durso, psiholog în cadrul Ohio State University.
Durso le-a administrat celor 82 de studenţi participanţi la studiu fie 1.000 de miligrame de acetaminofen, fie o pilulă identică, dar care era de fapt un placebo. După o oră, interval în care medicamentul începea să-şi facă simţite efectele, cercetătorul le-a cerut studenţilor să se uite la o serie de 40 de fotografii. Imaginile fuseseră selectate pentru a declanşa răspunsuri emoţionale puternice, unele arătând copii grav afectaţi de malnutriţie sau copii fericiţi care se jucau cu pisici.
-
Noi efecte secundare ale paracetamolului au fost identificate. Află care sunt şi cum le poţi evita
Oamenii de ştiinţă au demonstrat anterior că paracetamolul (sau acetaminofen) are mai multe efecte, nu doar reducerea durerii. Într-un studiu, oamenii care au luat acest medicament au resimţit nu doar o atenuare a durerii fizice, ci şi o diminuare a durerii emoţionale, sugerând că ambele senzaţii sunt controlate în creier de “circuite” similare.
Cel mai recent studiu, publicat în revista Psychological Science, sugerează că acetaminofenul ar putea avea şi alte efecte, dincolo de uşurarea durerii, şi ar putea duce la o scădere în intensitate a reacţiilor emoţionale în general.
“Pe lângă utilizarea în combaterea durerii, acetaminofenul poate fi văzut ca un medicament universal de atenuare a reacţiilor emoţionale”, a declarat Geoffrey Durso, psiholog în cadrul Ohio State University.
Durso le-a administrat celor 82 de studenţi participanţi la studiu fie 1.000 de miligrame de acetaminofen, fie o pilulă identică, dar care era de fapt un placebo. După o oră, interval în care medicamentul începea să-şi facă simţite efectele, cercetătorul le-a cerut studenţilor să se uite la o serie de 40 de fotografii. Imaginile fuseseră selectate pentru a declanşa răspunsuri emoţionale puternice, unele arătând copii grav afectaţi de malnutriţie sau copii fericiţi care se jucau cu pisici.
-
Boala de care suferă zeci de milioane de oameni fără să ştie. Care sunt simptomele
Intoleranţa la gluten afectează circa 1% din populaţie şi poate debuta la orice vârstă începând cu perioada copilăriei.
Consumul de gluten de către persoanele intolerante duce la apariţia de leziuni la nivelul intestinului subţire, condiţie numită enteropatie glutenică, potrivit CSID.ro.
Intoleranţa la gluten se manifestă în două moduri: sensibilitatea nonceliacă la gluten şi boala celiacă. Acestea au simptome similare, însă diferă în privinţa daunelor provocate la nivelul intestinelor.
Sensibilitatea nonceliacă la gluten este un răspuns imun innăscut, spre deosebire de reacţia alergică specifică bolii celiace. Dacă în cazul sensibilitatii nonceliace răspunsul imun se îndreaptă împotriva oricărui organism străin, boala celiacă se caracterizează prin specificitatea antigenilor, având ca rezultat atacul propriilor ţesuturi. Dacă vă confruntaţi foarte des cu dureri de cap, stare generală de oboseală, senzaţie de picioare şi mâini amorţite şi dureri articulare, este recomand să consultaţi un medic specialist şi să faceţi un test de intoleranţă la gluten. Sensibilitatea nonceliacă poate fi ţinută sub control cu o dietă adecvată, potrivit neby.ro.
Boala celiacă, în schimb, prezintă foarte multe simptome şi este mai severă; cu toate că uneori poate fi asimptomatică, de cele mai multe ori este semnalată de problemele gastrointestinale, ameţeală, dureri ale oaselor şi articulaţiilor, retenţia de fluide, erupţii cutanate, obezitate, depresie, senzaţia permanentă de foame, deficienţa de vitamine şi minerale.
-
Boala de care suferă zeci de milioane de oameni fără să ştie. Care sunt simptomele
Boala celiacă sau intoleranţa la gluten este o afecţiune autoimună declanşată de ingestia de gluten (proteina din grâu, secară şi orz) la indivizi predispuşi genetic.
Intoleranţa la gluten afectează circa 1% din populaţie şi poate debuta la orice vârstă începând cu perioada copilăriei.
Consumul de gluten de către persoanele intolerante duce la apariţia de leziuni la nivelul intestinului subţire, condiţie numită enteropatie glutenică, potrivit CSID.ro.
Intoleranţa la gluten se manifestă în două moduri: sensibilitatea nonceliacă la gluten şi boala celiacă. Acestea au simptome similare, însă diferă în privinţa daunelor provocate la nivelul intestinelor.
Sensibilitatea nonceliacă la gluten este un răspuns imun innăscut, spre deosebire de reacţia alergică specifică bolii celiace. Dacă în cazul sensibilitatii nonceliace răspunsul imun se îndreaptă împotriva oricărui organism străin, boala celiacă se caracterizează prin specificitatea antigenilor, având ca rezultat atacul propriilor ţesuturi. Dacă vă confruntaţi foarte des cu dureri de cap, stare generală de oboseală, senzaţie de picioare şi mâini amorţite şi dureri articulare, este recomand să consultaţi un medic specialist şi să faceţi un test de intoleranţă la gluten. Sensibilitatea nonceliacă poate fi ţinută sub control cu o dietă adecvată, potrivit neby.ro.
Boala celiacă, în schimb, prezintă foarte multe simptome şi este mai severă; cu toate că uneori poate fi asimptomatică, de cele mai multe ori este semnalată de problemele gastrointestinale, ameţeală, dureri ale oaselor şi articulaţiilor, retenţia de fluide, erupţii cutanate, obezitate, depresie, senzaţia permanentă de foame, deficienţa de vitamine şi minerale.