Rosia Montana este un subiect pe rand reluat si epuizat de presa de mai bine de zece ani. De asta data, relansarea lui se datoreaza noii campanii de publicitate initiate de Rosia Montana Gold Corporation (RMGC). Dragos Tanase s-a alaturat companiei in februarie anul trecut, ca vicepresedinte responsabil de finante si administratie. Din iunie 2008, ca director general al RMGC, incearca sa “umanizeze” proiectul atat prin prezenta lui, ca roman intr-o firma controlata de canadienii de la Gabriel Resources, cat si prin insistenta lui asupra beneficiilor legate de proiect.
Tanase, ca finantist, trebuie sa faca auzita varianta companiei: sa spuna ca Gabriel Resources investeste peste 1,7 miliarde de dolari americani in zona si ca patru din cele 7,5 miliarde de dolari, suma la care este estimata valoarea zacamantului, vor ramane in Romania. Misiunea lui e sa faca mai sonore vocile care spun ca Rosia Montana este deopotriva frumoasa si urata, ca apa de aici este rosie din cauza fostelor sapaturi (de unde si numele localitatii) si ca statul n-a facut niciun efort de ecologizare a zonei dupa decenii de minerit ce au modificat peisajul. Tot el trebuie sa convinga opinia publica de faptul ca in majoritate localnicii vor sa-si vanda casele companiei sau au facut-o deja, fiind stramutati in conditii foarte bune (RMGC vorbeste chiar de parcari subterane in viitoarea asezare unde se vor muta – o premiera pentru o localitate rurala) si ca tonele de roca excavata, adica sterilul, vor fi apoi ecologizate si reintegrate in natura, in timp ce statul n-a luat pana acum astfel de masuri pentru propriile sale exploatari din zona. De cealalta parte, ONG-urile si contestatarii proiectului, printre care si autoritatile din Ungaria, sustin ca mai sunt destui localnici care nu vor sa fie stramutati si a caror dorinta compania e obligata s-o ia in considerare, ca exploatarea cu cianuri va distruge peisajul si mediul natural din regiune, ca beneficiile Romaniei vor fi discutabile dupa ce canadienii ar pleca din tara cu 250 de tone de aur si ca toata zona Rosia Montana – adica patru munti, rauri, actuala comuna si siturile arheologice de pe vremea romanilor – va fi iremediabil afectata. Ecologisti romani si straini, Academia Romana, o parte dintre localnici si o mare parte din opinia publica din Romania incearca in continuare sa blocheze proiectul.
In aceste conditii, de ce a riscat finantistul Dragos Tanase sa se implice intr-un proiect nu numai puternic contestat, dar complet diferit din toate punctele de vedere fata de ceea ce a facut inainte? In opinia lui, industria miniera are potential in Romania si proiectul de la Rosia Montana este “corect si important” pentru tara. “In Romania am avut 500 de mine si azi mai functioneaza in jur de 40. Daca facem mina la Rosia Montana cred ca putem relansa o intreaga industrie, pentru ca vom arata ca se poate”, sustine Tanase.
Absolvent de ASE, cu un master in audit si management financiar, Dragos Tanase a lucrat pentru compania de cablu UPC din 2001, ca director financiar, functie la care s-a adaugat din 2005 cea de director de integrare – trebuia sa urmareasca o serie de parametri ai pietei de cablu si comunicatii, sa se ocupe de parcursul unor achizitii de companii si sa coordoneze altele. A plecat din UPC cand atat industria de cablu si comunicatii, cat si compania se apropiau de maturitate.
A avut si alte oferte si nu s-a decis peste noapte sa accepte fotoliul de la RMGC. S-a gandit aproape un an si spune ca a luat hotararea la fel cum ia toate deciziile importante, adica dupa o analiza amanuntita a industriei. Tanase considera acest mod de a gandi drept un defect profesional capatat de la inceputurile carierei, cand a lucrat pentru compania de consultanta fiscala Arthur Andersen.
Inainte de a accepta functia oferita de canadieni, stia despre proiect cam aceleasi lucruri pe care le stie toata lumea, fara a putea sa-si faca insa o opinie clara despre el. Si-a facut-o doar dupa ce a vizitat comuna. “Nu m-am grabit sa fac schimbari si sa arat ce manager capabil sunt, pentru ca proiectul este foarte complex si iti ia timp sa-l cunosti”, declara Tanase. Cat de complex? Masurat in dosare, 16.500 de pagini. Dincolo de dosare, Rosia Montana este cea mai veche asezare atestata documentar in Romania, sta pe cea mai mare cantitate de aur din Europa, iar exploatarea dorita de canadieni ar fi cea mai mare mina de suprafata din Europa, cu un diametru de 8 kilometri, de unde si opozitia sustinuta pe care a intampinat-o proiectul canadienilor.
Desi compania nu are acordul de mediu din partea autoritatilor, pe care a sperat anii trecuti sa-l obtina, oficialul RMGC se declara optimist, ba chiar refuza sa ia in calcul un eventual esec al investitiei, afirmand ca firma este in grafic cu operatiunile, pentru ca, in cazul unui asemenea proiect, procedurile dureaza in medie circa 15 ani inainte de a incepe exploatarea miniera propriu-zisa. Perioada de exploatare ar urma sa dureze 16 ani, urmati de 7 ani pentru inchidere si reecologizare.
Tanase declara ca nu s-a speriat de complexitatea proiectului, pentru ca Gabriel Resources si-a adus pe rand experti in toate aspectele acestuia. “Dragos Tanase nu trebuie sa stie la perfectiune chimie sau toate aspectele ce tin de mediu sau geologie”, comenteaza Horea Avram, vicepresedinte responsabil cu problemele de mediu la RMGC. Chimie si mediu stie Avram, geologie altcineva, comunicare altcineva si tot asa. In ceea ce il priveste pe Tanase, “compania a vrut pe cineva capabil sa inteleaga comunitatea si cultura de acolo”, spune el, referindu-se la faptul ca este roman. Aceasta pe de o parte; pe de alta parte, expertiza lui ar trebui sa-l ajute sa tina evidenta unor investitii totale estimate la peste 1,76 miliarde de dolari. Intrebat de ce este potrivit pentru un astfel de post si care este de fapt rolul sau real – munca de convingere a publicului si a localnicilor sau coordonarea activitatilor – raspunde, dupa cateva secunde de pauza: “Eu am venit aici sa construiesc mina”.