Tag: Dragonul Rosu

  • 19.500 de perechi de încălţăminte confiscate din Dragonul Roşu

    „În data de 27 octombrie 2017, în cadrul acţiunilor de monitorizare/control desfăşurate în zona intitulată generic Dragonul Roşu (Bucureşti/Ilfov), inspectorii antifraudă au dispus confiscarea a 19.477 de perechi de diverse sortimente de încălţăminte sport, la o valoare estimată la preţul pieţei de 1.295.221 de lei, mărfuri deţinute de către un singur contribuabil, pentru care provenienţa nu a putut fi dovedită cu documente în condiţiile legii”, precizează DGAF.

    Totodată, „pentru contribuabilul respectiv au fost aplicate amenzi contravenţionale în valoare totală de 24.000 de lei”.

    Ca urmare verificărilor efectuate în aceeaşi locaţie la alţi şapte contribuabili, inspectorii Antifraudă au aplicat sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 109.644 de lei, respectiv nouă amenzi contravenţionale în valoare totală de 86.000 de lei şi confiscări de sume şi bunuri în cuantum de 23.644 de lei, a mai comunicat DGAF.

  • Vin într-adevăr chinezii?

    Parcarea pentru „700 de maşini gratis“, după cum anunţa afişul roşu din faţa complexului comercial Dragonul Roşu, este plină în mijlocul săptămânii, chiar şi la ora prânzului, când majoritatea comercianţilor trăgeau oblonul peste standurile lor. Din maşinile ce se opresc în faţa complexului, ce le blochează deseori pe cele parcate deja, ies oameni încărcaţi cu pungi din plastic pline.

    În cadrul centrului comercial, cunoscut pentru multitudinea de produse, materiale, culori, dar şi culturi reunite pe un spaţiu de 80.000 de metri pătraţi, trebuie să străbaţi un întreg labirint pentru a ajunge la standurile comercianţilor chinezi. Acestea încep, în cadrul Dragonului Roşu 1, la numerele 1.000 şi sunt uşor de distins: din tavan, deasupra lor, atârnă lampioane roşii, sub care un domn la vreo 50 de ani citeşte, cu spatele drept, o carte cu un titlu ce constă într-un semn chinezesc, iar alţi doi tineri mănâncă cu beţişoare din cutii de carton. Majoritatea conaţionalilor lor prezenţi în complexul comercial sunt însă într-o agitaţie continuă în timp ce îşi aranjează marfa sau negociază cu clienţii.

    Motiv pentru care un chinez în vârstă de 42 de ani, care face afaceri în România de vreo 15 ani, îmi spune: „5 minute îţi dau“ – când îl întreb cum îi mai merg afacerile. În acelaşi timp, îl ajută pe clientul care venise să îi plătească nişte saci de plastic plini de marfă. Din discuţie am putut să aflu doar că a venit în România în căutarea unei vieţi mai bune, fiindcă aici „oamenii sunt buni“, „aerul frumos“, dar că „e greu din cauza legilor“ să faci afaceri aici acum. Tot el mi-a spus că lucrurile merg din ce în ce mai rău – deoarece „se schimbă regulile de la o zi la alta“ – şi că a observat cum comercianţi chinezi care sosesc acum aici aleg să plece după doar trei luni. Vinde costume de baie în sezonul de vară şi haine de blană iarna şi spune că „Tot ce am muncit, am băgat aici“, referindu-se la standul său, dar şi la faptul că şi-a construit o viaţă în România.

    30% din afacerile Dragonului Roşu sunt de origine chineză, potrivit informaţiilor trimise de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, dar proprietarii nu fac ei înşişi comerţ, ci închiriază şi subînchiriază spaţiile. Cele 5.000 de magazine de aici sunt gestionate de 3.000 de operatori, iar afacerea de aici susţine la rândul ei mii de familii din România, dar şi din Republica Moldova, Serbia şi Ungaria. Dragonul Roşu – societate ce ocupă 10 numere pe şoseaua Fundeni din Capitală – a înregistrat în 2014, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, o cifră de afaceri de 61,7 milioane de lei, un profit net de 23,6 milioane de lei, la un număr mediu de opt salariaţi, ocupând locul patru într-un clasament în funcţie de cifra de afaceri a firmelor cu asociat / acţionar chinez de pe piaţa locală şi fiind, astfel, una dintre cele mai efervescente investiţii chineze în România.

    Într-un mod simbolic, modul în care decurg lucrurile la Dragonul Roşu sintetizează relaţia pe care o au în general investitorii chinezi cu România – chiar şi prin prisma controverselor legate de acest loc, legate mai ales de desele vizite ale ANAF aici – şi care ar putea fi exemplificate prin semnele de întrebare ridicate asupra finalizării tranzacţiei dintre China Energy Company Limited şi Rompetrol, la doar o săptămână de la anunţul unei achiziţii de peste jumătate de miliard de euro a chinezilor, din cauza anchetei DIICOT în ceea ce a devenit dosarul Rompetrol II.

    Dacă Dragonul Roşu a început, în 1990, cu China 100% sursă de mărfuri şi comercianţi, ponderea operatorilor chinezi a scăzut la 30% în ultimii ani, iar cea a mărfurilor la 60-70% – raport relevant de asemenea pentru ilustrarea relaţiilor comerciale dintre cele două ţări. Anul trecut, mărfuri de peste 2,9 miliarde de dolari au ajuns în România din China, din care mai bine de jumătate reprezintă aparatură şi echipamente electrice şi electronice, alături de textile şi articole de metal. Comparativ cu importurile, exporturile româneşti au fost de circa 530 de milioane de dolari anul trecut şi reprezintă mai ales lemn şi componente de echipamente electrice şi electronice. Relaţiile comerciale dintre România şi China, de 3,4 miliarde de dolari, reprezentă circa 2,9% dintr-o valoare totală a schimburilor comerciale dintre România şi restul lumii, în timp ce deficitul adus de relaţia cu China a ajuns la 28,75% din totalul deficitului României în relaţie cu alte ţări.

    În acelaşi timp, China înseamnă doar 0,8% din totalul investiţiilor străine pe piaţa locală. „Unul dintre obiectivele României pe această relaţie trebuie să fie acela de reducere a deficitului comercial uriaş, prin creşterea exporturilor. Totuşi, trebuie subliniat că, în realitate, volumul exportului românesc pe China este de aproape 1 miliard de dolari, aproape dublu faţă de oficial“, spun reprezentanţii Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, referindu-se la direcţiile în care ar trebui dezvoltate relaţiile comerciale dintre România şi China. Ei spun că diferenţa provine din modul diferit de cuantificare din statistica României faţă de cea a Chinei. Astfel, dacă o fabrică de mobilă, cum ar fi cea din Târgu Lăpuş, livrează canapele la IKEA, la noi figurează ca export Suedia, lanţul IKEA ducând marfa în toate magazinele sale din lume, inclusiv China. La fel este şi cazul confecţiilor executate în lohn pentru case de modă din Italia, care sunt apoi livrate în toată lumea. „De aceea, în statistica din China, România figurează cu câteva zeci de mii de perechi de pantaloni livrate la export, iar în statistica noastră nu“, observă Sorin Dimitriu, preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti şi vicepreşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României.

  • ANAF va face zilnic controale în Dragonul Roşu şi aduce la Bucureşti inspectori din provincie

    “În urma rezultatelor înregistrate după primele trei zile de controale operative în Dragonul Roşu, am decis ca, pentru o anumită perioadă, inspectorii antifraudă să desfăşoare aceste controale în fiecare zi, în cazul acestui engros. Dacă în celelalte situaţii inspectorii noştri alternează acţiunile de verificare cu cele de monitorizare, dat fiind volumul mare de mărfuri şi nivelul ridicat al evaziunii din Dragonul Roşu, agenţii economici din acest complex comercial vor fi verificaţi zilnic. De asemenea, am dispus intensificarea acţiunilor de monitorizare, urmând să aducem la Bucureşti inspectori de la celelalte regionale antifraudă, astfel încât să dublăm forţa de control din Capitală”, a declarat preşedintele ANAF, Gelu Ştefan Diaconu.

    ANAF a controlat în Dragonul Roşu, în cele trei zile, 144 de contribuabili şi a aplicat 152 de amenzi, în valoare totală de 1,37 milioane lei, confiscând totodată numerar şi bunuri în valoare totală de 656.850 lei.

    Fiscul a început luni dimineaţă verificări în complexul comercial Dragonul Roşu, parte a operaţiunii “Cristal”, în cadrul căreia în urmă cu o săptămână au avut loc controlale simultane în 15 unităţi engros la nivel naţional. Complexul Dragonul Roşu aparţine Niro Investment, firmă controlată de deputatul UNPR Dumitru Nicolae.

     

  • Cât produce anual fabrica de bani Dragonul Roşu, cu peste 5.500 de magazine şi 9.000 de angajaţi

    Compania Dragonul Roşu SA, parte a grupului de firme Niro, deţinut de omul de afaceri Nicolae Dumitru, aflat în prezent în arest la domiciliu, încasează anual 14 milioane de euro de la cei peste 3.000 de comercianţi cărora le închiriază şi subînchiriază spaţii în complexul comercial situat în comuna Dobroeşti din judeţul Ilfov.

    Complexul Dragonul Roşu se întinde pe o suprafaţă de 80.000 de metri pătraţi unde funcţionează peste 5.500 de magazine, zece restaurante şi 3.500 de metri pătraţi de birouri.

     “Aici avem preponderent marfa din China, însă o treime dintre comercianţi sunt români. Investiţiile totale în Dragonul Roşu depăşesc 200 de milioane de euro. Cele 5.000 de magazine sunt gestionate de 3.000 de operatori. Zilnic, 15.000 de oameni trec prin complexul comercial, pe lângă cei 9.000 de angajaţi. Dacă luăm în calcul firmele din întreaga ţară, nu putem spune câte zeci sau sute de mii se aprovizionează de aici şi trăiesc din activităţile comerciale”, spunea anterior pentru Business Magazin Vasile Gabriel Niţă, directorul general al Niro Investment Group, ajuns în companie la finele anului 2009, după 30 de ani de activitate în Ministerul de Interne. Este chestor-şef de poliţie şi general de trei stele, iar ultima lui funcţie a fost de secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor, unde a ocupat şi funcţia de şef al departamentului Schengen.

    Niţă mai spunea că afacerea Dragonul Roşu susţine la rândul ei mii de familii prin afaceri de comert cu destinaţia Republica Moldova, Serbia şi Ungaria. China şi Turcia grupează două treimi dintre comercianţii complexului, iar în ce priveşte provenienţa mărfurilor, China contează cel mai mult. Daca în 1990 s-a început 100% cu China ca sursă de marfuri şi comercianţi, ponderea operatorilor chinezi din complex a scăzut la 30% in ultimii ani, iar ponderea mărfurilor la 60-70%.

    “Discutând până la ultima consecinţă, putem afirma că doar în condiţii de criză maxima ar cădea piaţa chinezească. Nu există preţuri mai mici decât ale lor, deci când ai cinci lei in buzunar, tot de aici vii sa cumperi”, spunea directorul Niro Investment Group.

    Cel mai recent proiect finalizat din zonă este Dragonul Roşu Oriental, un mall cu o suprafaţă de aproximativ 15.000 mp şi două nivele, unde se comercializează produse en-detail. Dragonul Roşu Oriental funcţionează din 1 septembrie 2014.

    Inspectorii Antifraudă din cadrul Agenţiei Naţională pentru Administrare Fiscală au dat amenzi în valoare de 1,287 milioane lei comercianţilor de la Dragonul Roşu în luna aprile 2015 şi au dispus măsura sigilării pentru 57 de standuri în vederea păstrării integrităţii bunurilor, până la finalizarea verificărilor.

    România importă anual mărfuri de 2,5 miliarde de euro din China, în mare parte articole de îmbrăcăminte şi electronice. Exporturile către cea mai puternică economie a lumii înseamnă însă doar a zecea parte.

  • Mai multe percheziţii au loc în zona comercială Dragonul Roşu

    Acţiunea poliţiştilor SIF în complexul din Colentina se înscrie în cadrul unui plan de combatere a evaziunii fiscale şi a comercializării de bunuri contrafăcute, au precizat sursele citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dragonul Rosu a provocat cea mai mare paguba din istoria asigurarilor din Romania. Cat a platit compania care l-a asigurat?

    “Am platit catre clientul nostru, Niro Investment, care detine
    centrul comercial Dragonul Rosu, suma de 55.250.000 lei, in data de
    4 martie 2011. Suma a fost stabilita in urma unui proces de
    negociere intre cele doua parti, finalizat pe cale amiabila,
    evaluarea daunei fiind realizata de catre echipa Generali impreuna
    cu experti internationali in lichidari de daune”, spune Marie
    Kovarova, directorul general al generali Asigurari.

    La aceasta suma se adauga si daunele produse marfurilor, platite
    direct chiriasilor din Dragonul Rosu, cu care aveau contract
    separat, si care se ridica la circa 100.000 euro.

    Compexul comercial dragonul Rosu a fost afectat anul trecut de
    un incendiu de proportii, care s-a extins pe o suprafata de aproape
    1.000 de metri patrati. Dincolo de pagubele materiale, incendiul a
    provocat si victime umane – unul dintre pompierii care incercau sa
    stinga flacarile a murit, iar alti patru au ajuns la spital.

  • Incendiul de la Dragonul Rosu, cea mai mare dauna din istoria asigurarilor din Romania

    “Conform primelor estimari interne, este posibil sa asistam la
    cea mai mare dauna din istoria pietei de asigurari din Romania. Nu
    avem insa motive de ingrijorare. Generali Asigurari este un
    asigurator puternic si stabil din punct de vedere financiar,
    reasigurat la companii internationale de renume. Oricare ar fi
    valoarea daunei, stabilitatea financiara a Generali Asigurari nu va
    fi afectata”, spune Marie Kovarova, directorul general al Generali
    Asigurari.

    Aceasta a confirmat si faptul ca Niro Investment, care detine
    centrul comercial Dragonul Rosu, este asigurat al companiei,
    incepand cu acest an.


    In momentul de fata, compania de asigurari este in curs de
    evaluare a daunelor, insa primele estimari interne indica faptul ca
    este vorba despre cea mai mare dauna platita pana acum in
    Romania.

    Cea mai mare dauna platita pana acum in Romania a fost de opt
    milioane de euro, in 2007, in urma unei explozii la combinatul
    chimic Oltchim, asiguratorul fiind Asirom.