BusinessMagazin

Tag: Dorna

  • Cele mai inovatoare companii din România: Ambalajul din plante al sticlei Dorna aduce economii importante celor de la Coca-Cola

    În vara acestui an pe piaţa locală a fost introdus un ambalaj realizat în proporţie de până la 30% din plante. Noul ambalaj, realizat prin tehnologia PlantBottle, este folosit pentru recipientele de 500 ml de apă plată şi carbogazoasă Dorna şi Izvorul Alb.

    Obligaţia producătorilor de ambalaje de a recicla este transformată de către companii într-un instrument de marketing. În cazul îmbuteliatorului Coca-Cola, un exemplu este sticla Dorna, lansată în 2012 ca parte din iniţiativa Coca-Cola HBC de micşorare a cantităţii de materiale folosite la ambalajul apelor companiei.

    Ambalajele PET ale apelor Dorna şi Dorna Izvorul Alb au fost modificate pentru a fi mai uşoare cu până la 25%, se pot răsuci ocupând astfel mai puţin loc şi, în consecinţă, devin mai uşor de depozitat în vederea reciclării. Anul trecut, fiecare a şasea sticlă de PET pentru produsele CCHBC a fost colectată separat şi reciclată.

    Elementul de noutate:

    Dorna este prima apă minerală din România distribuită într-un ambalaj cu până la 30% conţinut din plante.

    Efectele inovaţiei:

    Ambalajul rezultat prin tehnologia PlantBottle este 100% reciclabil şi reduce în mod considerabil emisiile de dioxid de carbon eliberate în atmosferă. De pildă, la nivel mondial, doar în 2010 introducerea ambalajelor PlantBottle a echivalat cu eliminarea a aproximativ 30.000 de tone de dioxid de carbon (CO2) sau a aproximativ 60.000 barili de petrol, care ar fi fost folosiţi pentru a produce PET-urile clasice.

    Descriere:

    În prezent, tehnologia PlantBottle foloseşte etanol din trestie de zahăr din Brazilia. Bioetanolul din trestie de zahăr din Brazilia este singurul biocombustibil recunoscut pe scară largă de către autorităţile din domeniu pentru performanţele sale ecologice şi sociale unice. Culturile de trestie de zahăr din Brazilia sunt întreţinute aproape în totalitate cu apă de ploaie, fără să fie nevoie de cantităţi suplimentare de apă pentru irigare.

    Spre deosebire de alte materiale obţinute din plante, ambalajul PlantBottle poate fi procesat în fabrici şi instalaţii de reciclare deja existente. Aceste ambalaje pot fi folosite, reciclate şi refolosite pe termen nelimitat.

    Coca-Cola plănuieşte ca până în 2020 să înlocuiască toate materialele pe bază de petrol şi combustibili fosili din componenţa PET-urilor clasice, cu materiale obţinute din plante, şi să introducă ambalajele PlantBottle pentru toate produsele din portofoliul companiei. Rezultatul va fi o sticlă 100% reciclabilă, din 100% surse regenerabile, neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon.

    În România, sistemul Coca-Cola este format din Coca-Cola România (filială a The Coca-Cola Company, proprietarul mărcilor înregistrate) şi partenerul său, Coca-Cola Hellenic (CCH) România, care îmbuteliază şi distribuie produsele Coca-Cola.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Dorna şi Albalact, împreună cu alţi doi producători de lactate, investigaţi de Consiliul Concurenţei pentru trucare de licitaţii

    În cadrul investigaţiei, Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate la sediile celor patru companii, respectiv Dorna Suceava, Albalact Alba, Lacta Giurgiu şi Simultan Făget Timiş. Valoarea totală a contractelor încheiate cu cele patru companii, pentru perioada 2010-2014, este de 17,9 milioane lei (aproximativ 4,2 milioane euro). “Suspectăm că ar exista o înţelegere între companiile inspectate de a participa cu oferte formale la licitaţie. În acest fel, contractele au fost adjudecate prin rotaţie, fiecare din cele patru companii, câştigând cel puţin un contract. În domeniul achiziţiilor publice concurenţa se manifestă în momentul participării la licitaţii. De aceea, este foarte important să depistăm şi să corectăm disfuncţionalităţile din acest domeniu, astfel încât în final să avem o cheltuire eficientă a fondurilor publice”, a declarat într-un comunicat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum se fabrica apa minerala

    Din spatele mesei din sala de conferinte Dorna, situata in noul
    sediu al Coca-Cola Hellenic Botteling Company (CCHBC), Marian
    Naiman, water and compliance manager al imbuteliatorului de bauturi
    racoritoare, are tinuta si discursul unui om de afaceri. Nu mai
    seamana cu inginerul chimist in halat alb pe care l-am intalnit la
    fabrica de ape minerale Poiana Negri de langa Vatra Dornei. “Vreau
    sa distrug mitul ca procesul de imbuteliere a apei este foarte
    simplu”, afirma Naiman. Tot el spune ca intreaga echipa CCHBC a
    fost foarte uimita, la preluarea afacerii cu ape minerale, de cat
    de complicata este, mai complicata chiar decat producerea
    bauturilor racoritoare.

    Coca-Cola a intrat pe piata apelor minerale la sfarsitul anului
    2002, prin preluarea producatorului Dorna Apemin de la omul de
    afaceri Jean Valvis, pentru care a platit 40 de milioane de euro.
    In cele doua fabrici – de la Floreni si de la Poiana Negri – a
    investit aproape 60 de milioane de euro pentru a le moderniza.
    Compania este acum cel mai mare producator de pe piata bauturilor
    racoritoare (cu marci precum Coca-Cola, Cappy si Sprite) si are in
    portofoliu trei ape minerale – Dorna, Poiana Negri si Izvorul
    Alb.

    La 8 kilometri de orasul Vatra Dornei, la o altitudine de 800 de
    metri se intinde comuna Dorna Candrenilor, o asezare cu 4.500 de
    locuitori din judetul Suceava. Renumele locului a fost castigat,
    inca de acum un veac, de cele 8 izvoare minerale din zona, care au
    atras imbuteliatorii ce au acum nu mai putin de 5 statii. Printre
    cei ce exploateaza apele minerale din zona se numara si CCHBC, care
    imbuteliaza din izvoarele de la Poiana Negri, Poiana Vinului,
    Dealul Floreni si din Izvorul Alb.

    Desi peisajul pare neschimbat de mai bine de un secol, drumul
    spre fabrica Poiana Negri a fost recent modernizat, in urma
    obtinerii unor fonduri structurale europene cu sprijinul Coca-Cola,
    in valoare de 2,5 milioane de euro, a fost construit si un sistem
    de canalizare, a aparut si o statie de epurare. Fabrica de apa
    minerala se intrevede in departare din sat si face nota discordanta
    fata de casele traditionale bucovinene din lemn.

    Pe langa fabrica nu se afla niciun izvor mineral, dar turistii
    pot afla ca apa circula pana la intrarea in fabrica prin conducte.
    “Nu exista izvoare la fabrica si nu o sa gasiti niciunde asa ceva”,
    spune Bogdan Nutu, directorul fabricii Poiana Negri. “Daca izvorul
    e pe munte la peste 1.000 de metri altitudine si construiesti
    fabrica acolo, apa trebuie carata, iar camioanele nu urca pana
    acolo; de aceea fabricile, oriunde in lume, se vor situa la
    distanta fata de izvor”, explica Nutu.

  • Coca-Cola HBC vrea sa extinda productia de ape minerale

    "Am inceput prospectiunile pentru exploatarea altor izvoare din zona Vatra Dornei", a precizat Marian Naiman, Water and Compliance Manager pentru Romania & Moldova la CCHBC. Decizia companiei de a isi extinde productia de apa minerala vine pe fondul unui declin al volumelor de apa comercializate in primele luni ale anului, scadere resimtita de altfel in toata piata.

    "Productia de apa minerala a scazut cu mai putin de 8% in primul trimestru al anului. Cu toate acestea scaderile au fost nesemnificative si dupa cresterile din perioada martie-iunie aproape ne-am atins tinta de vanzari", a declarat Bogdan Nutu, directorul fabricii Poiana Negri.

    Oficialii companiei au precizat ca pe piata apelor minerale nu se resimt efectele crizei economice si apreciaza ca va avea loc o crestere a consumului de apa minerala pana la sfarsitul anului.
    De la preluarea businessului Dorna Apemin in 2003, Coca-Cola HBC a efectuat investitii in valoare de 50-60 milioane euro in modernizarea fabricii, printre care se numara inaugurarea unei noi linii de imbuteliere si cresterea capacitatii de stocare cu 1.800 mc. Pentru moment, reprezentantii fabricii se declara multumiti de capacitatea de productie si nu urmaresc nici o extindere.

    Consumul de apa minerala in Romania se situeaza la nivelul de 60 litri pe cap de locuitor, sub media europeana de 70-100 litri. Principalii competitori ai CCHBC pe piata romaneasca sunt Pepsi Americas, European Drinks si Romaqua.
     

  • Elvetianul care vinde Dorna

    In 1992, Jean Valvis a venit in Romania cu un alt scop decat acela de a construi afaceri pe care apoi sa le vanda. Pe atunci inginer consultant pentru un trader elvetian de cereale, Valvis a pasit prima data in tara noastra in scopul realizarii unui studiu de fezabilitate privind capacitatile de rafinare a uleiului comestibil. In urmatorii ani insa, elvetianul a construit doua business-uri solide aici, din care a iesit apoi cu mare valva si cu multi bani in buzunar.
    Cel mai nou exit este vanzarea in luna aprilie a producatorului de lactate LaDorna catre gigantul international Lactalis pentru o suma estimata intre 70 si 90 de milioane de euro. In urma incheierii contractului, Dorna SA, Dorna Lactate si Dorna Helas, compania de distributie din Grecia, vor trece in proprietatea Lactalis, al doilea mare producator de lactate din lume si primul de pe piata europeana. Valoarea tranzactiei este de aproximativ doua ori mai mare decat cea din august 2002, cand acelasi antreprenor vindea cu aceeasi valva producatorul de ape minerale Dorna Apenim unui alt gigant international, Coca-Cola, pentru 39 de milioane de euro. Atunci, Valvis era hotarat sa dezvolte businessul cu lactate, sesizand potentialul unei piete evaluate in prezent la circa 1 miliard de euro si cu sanse de crestere la 4 miliarde de euro pe termen mediu. Acum, omul de afaceri renunta la miliard pentru o industrie de zece ori mai mare: cea a energiei eoliene. In plus, Valvis se va concentra si asupra businessului cu vin, initiat in urma achizitiei Vitipomicola Samburesti, in ianuarie 2006. Mai mult, la sfarsitul anului trecut antreprenorul anunta ca in 2008 va incepe si productia de cereale pe un teren de 7.000 de hectare din Insula Mare a Brailei.
    Una dintre clauzele contractuale stabilite intre omul de afaceri elvetian si francezii de la Lactalis a fost posibilitatea de a folosi in continuare brandul pentru cerealele ecologice, batoanele de ciocolata si Musli LaDorna. La fel s-a intamplat si in cazul tranzactiei cu Coca-Cola, cand business-man-ul a pus conditia pastrarii numelui care l-a facut celebru pentru proiectul LaDorna. Care sunt sansele ca in viitor Valvis sa aduca pe piata vinurile Dorna sau energie eoliana de Vatra Dornei, ramane de vazut. Deocamdata, antreprenorul afirma ca se simte suficient de creativ si vrea sa investeasca si mai mult in viitorul sau.