BusinessMagazin

Tag: dorin cocos

  • Proprietăţile şi afacerile lui Dorin Cocoş, scoase de Fisc la licitaţii între 17 şi 24 august

    Fostul soţ al Elenei Udrea, Dorin Cocoş, are de acoperit un prejudiciu de 9 milioane de euro, pentru care Fiscul a întocmit Dosarul de executare silită nr.1191/2015 şi a publicat 14 anunţuri de licitaţie pentru tot atâtea spaţii.

    Sunt scoase, astfel, la licitaţie supermarketuri, sedii de bănci, saloane de pariuri sau jocuri de noroc. Preţul de vânzare la licitaţii pleacă de la câteva sute de mii de lei şi poate depăşi un milion de lei.

    Pentru vizionarea proprietăţilor respective, Fiscul organizează şedinţe de vizitare în zilele de 8-9 august orele 10.00-11.00 şi 10-11 august între orele 11.00 şi 13.00.

    Licitaţiile vor avea loc la sediul Direcţiei Generale Executări Silite Cazuri Speciale din cadrul ANAF, str. Lucreţiu Pătrăşcanu nr.10 din Bucureşti. Sunt programate şedinţe de licitare pentru zilele de 17 august orele 13.30-15.00, apoi 22 august orele 13.30-15.00 şi 24 august orele 13.00-15.00.

    Cele mai multe sunt deja închiriate şi/sau sunt grevate de ipoteci, iar contractele rămân valabile până la final.

    Toţi cei interesaţi să devină proprietari pe spaţiile comerciale ale lui Dorin Cocoş trebuie să achite un avans de 10%, iar în ipoteza în care această încercare eşuează, Fiscul trebuie să organizeze o nouă rundă în care valoarea spaţiilor se poate reduce cu până la 25 de procente.

    În plus, acţiunile deţinute de Dorin Cocoş la trei firme sunt evaluate de Fisc şi vor fi vândute de asemenea la licitaţie.

    Mai multe detalii privind bunurile şi etapele licitaţiilor pot fi găsite urmărind acest LINK.

     

  • Dorin Cocoş, Gheorghe Ştefan şi Gabriel Sandu, trimişi în judecată în dosarul “Microsoft”

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au trimis în faţa instanţei dosarul celor patru, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) urmând să stabilească care va fi data la care va începe judecarea cauzei.

    Anchetatorii au disjuns, astfel, urmărirea penală faţă de cei patru, stabilind că probele pe care le au sunt suficiente pentru trimiterea lor în faţa instanţei.

    În dosarul “Microsoft”, oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru şi primarul municipiului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, sunt acuzaţi de trafic de influenţă şi spălare de bani, iar Gabriel Sandu, ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, de luare de mită şi spălare de bani.

    Potrivit procurorilor, Dorin Cocoş ar fi pretins şi primit 9.000.000 de euro de la Claudiu Florică şi Dinu Pescariu, pentru ca, prin intermediul Elenei Udrea, la acea vreme ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului şi vicepreşedinte PDL, să asigure firmelor susţinute de Florică încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

    Totodată, potrivit procurorilor, Dorin Cocoş ar fi cerut 17,5 milioane de euro pentru el, Gheorghe Ştefan şi Gabriel Sandu, pentru a interveni în achiziţionarea dreptului de utilizare a licenţelor Microsoft, din care 15,7 milioane de euro ar fi ajuns în contul unor firme controlate de cei trei, direct sau prin intermediari.

    În acest dosar sunt vizaţi şi alţi opt foşti miniştri: senatorii Şerban Mihăilescu şi Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu şi Adriana Ţicău.

    Instanţa supremă a dispus recent prelungirea arestului la domiciliu pentru Gabriel Sandu şi Dumitru Nicolae, pentru 30 de zile, începând cu 23 februarie până la 24 martie. Sandu şi Nicolae au stat în arest preventiv din 29 octombrie 2014 până în 25 ianuarie, când au fost plasaţi în arest la domiciliu, în urma deciziei instanţei supreme, după ce ar fi făcut denunţuri în dosar.

    Gheorghe Ştefan este în continuare în arest preventiv, după ce instanţa i-a respins cererea de înlocuire a măsurii cu arest la domiciliu sau control judiciar. El este singurul pe numele căruia mai există un mandat de arestare preventivă în acest dosar.

    În cazul lui Dorin Cocoş, arestat preventiv în acelaşi dosar, instanţa a dispus înlocuirea cu arestul la domiciliu, la propunerea procurorilor DNA. Dorin Cocoş nu poate însă părăsi arestul Poliţiei Capitalei, întrucât pe numele său mai este emis un mandat de arestare preventivă, în dosarul Alinei Bica disjuns din cel privind despăgubirea ilegală de la ANRP.

    Elena Udrea a fost şi ea în arest preventiv în acest dosar, în perioada 11-17 februarie, ulterior fiind plasată în arest la domiciliu. În 25 februarie, Elena Udrea a fost arestată preventiv în dosarul “Gala Bute”.

    Instanţa supremă a dispus înlocuirea măsurii arestului preventiv cu arestul la domiciliu pentru Dorin Cocoş la propunerea făcută de procurorii DNA, după ce fostul soţ al Elenei Udrea ar fi făcut un denunţ în dosarul “Microsoft”

    Dorin Cocoş ar fi arătat în denunţul făcut la DNA că i s-a cerut să plătească produse de trei milioane de euro pentru PDL, în campania electorală din 2009, pentru a primi sprijinul Guvernului în derularea contractului Microsoft, menţionând că a fost sprijinit de Vasile Blaga şi Elena Udrea. Informaţiile au fost publicate de Libertatea, care citează denunţul făcut de Dorin Cocoş în dosarul Microsoft şi redă o pagină care ar face parte din acest document.

    Potrivit sursei citate, Cocoş ar fi arătat în denunţ că Elena Udrea ar fi ştiut de demersurile făcute în vederea derulării contractului de licenţiere Microsoft şi despre banii primiţi ca mită, iar fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului i-ar fi fi acordat acordat sprijinul ei în Guvern.

    “Despre acest lucru ştia şi Vasile Blaga, care, de asemenea, a sprijinit derularea contractului”, se arată în documentul citat.

    Cocoş ar mai fi arătat în faţa anchetatorilor că, din banii primiţi de la Pescariu, a cumpărat împreună cu Elena Udrea jumătate din hotelul Griviţa: “Din banii primiţi în cont de la Dinu Pescariu am achiziţionat pe persoană fizică, împreună cu fosta mea soţie, Elena Udrea, ½ din Hotelul Griviţa, având fiecare în proprietate ¼ chiar şi azi”.

    “Nu cunosc care a fost circuitul sumelor de bani de la Ministerul Comunicaţiilor către beneficiarii finali. Pot spune însă că o parte din aceşti bani au ajuns la Dinu Pescariu care a efectuat plăţile către noi”, se mai spune în document.

    Totodată, sunt enumerate sume de bani primite de la Dinu Pescariu.

    “Restul de 1.800.000 – 1.900.000 de euro a fost achitată de Dumitru Nicolae pentru mine din banii primiţi de la Dinu Pescariu, în contul din Elveţia, pentru achitarea contravalorii altor produse electorale. Precizez că au fost 27 de containere de materiale electorale. În perioada 2008 – 2011, am primit de la Dinu Pescariu 700.000 de euro în contul meu din Banca Transilvania, sumă ce se regăseşte şi în declaraţiile de avere ale fostei mele soţii, Elena Udrea. Am mai primit de la Dinu Pescariu suma de 200.000 de euro într-un cont din Dubai al unei prietene pe nume Dumitrache Doina care a deschis un restaurant cu specific românesc. Am mai primit cash de la Dinu Pescariu suma de aproximativ 100.000 de euro, retrasă de pe două carduri ale lui Dinu Pescariu în mai multe rânduri. Începând cu sfârşitul anului 2011, lui Dinu Pescariu i s-au blocat conturile din Elveţia, din acel moment nemaifăcând nicio plată către mine. Acesta este motivul pentru care suma de 500.000 de euro mi-a fost virată de Dinu Pescariu dintr-un cont personal de la Banca Transilvania”, se mai spune în documentul citat.

    Cocoş ar mai fi susţinut în denunţ că, din cauza blocării conturilor lui Dinu Pescariu din Elveţia, suma ce i-a fost remisă cu titlu de beneficiu propriu a fost de aproximativ 1.800.000 de euro, respectiv 700.000 de euro din cont, 200.000 de euro în Dubai, 100.000 de euro retragerile din cărţile de credit şi cei 800.000 de euro cash, din care 500.000 de euro i-a împrumutat lui Gabriel Sandu.

    Dinu Pescariu, vizat în dosarul “Microsoft”, a denunţat-o pe Elena Udrea, arătând că aceasta i-a cerut 500.000 de euro “pentru a-i rezolva problemele din justiţie”.

    “La data de 5.11.2014, Pescariu Dinu-Mihail a formulat denunţ cu privire la săvârşirea unor fapte de corupţie de către Udrea Elena Gabriela. Din denunţul formulat rezultă că, în anul 2013 pe fondul cercetărilor efectuate de Direcţia Naţională Anticorupţie ca urmare a plângerii formulată de Fujitsu Siemens Computers în legătură cu derularea contractului de licenţiere Microsoft şi a măsurilor asigurătorii dispuse de autorităţile austrice pe conturile sale din Elevaţia, Udrea Elena Gabriela a pretins suma de 500.000 de euro pentru a-i rezolva problemele din justiţie. Există indicii în sensul că remiterea sumelor de bani a avut loc în mai multe tranşe în perioada iulie 2013 – februarie 2014”, potrivit procurorilor.

    Potrivit informaţiilor apărute în presă, înainte de a fi plasat în arest la domiciliu, Gabriel Sandu le-ar fi declarat anchetatorilor, în susţinerea solicitării sale de înlocuire a acestei măsuri, că pe întreaga durată a mandatului său de ministru al Comunicaţiilor ar fi finanţat lunar PDL cu sume însumând aproximativ 300.000 de euro.

    “Pe întreaga perioadă a mandatului meu de ministru, am finanţat PDL cu sume lunare însumând circa 300.000 de euro în total. Aceste sume le-am înmânat direct şefului meu, Emil Boc, primul ministru al României. Recunosc şi admit, de asemenea, că am acceptat să finanţez partidul şi acţiunile sale, pentru a-mi facilita sprijinul politic şi a-mi menţine funcţia de ministru dar şi poziţia în conducerea centrala PDL.Mai precis, în cazul meu, aveam de adus la partid circa 5 milioane de euro, am avansat aceşti bani din fondurile personale, legale, şi le-am recuperat parţial în modalitatea expusă de Claudiu Florică, Dorin Cocoş şi Gheorge Ştefan. Practic eu trebuia să particip la campania prezidenţială din 2009 cu patru milioane de euro”, ar fi declarat Sandu.

    Gabriel Sandu le-ar mai fi spus procurorilor DNA că o parte din banii daţi ca mită ar fi ajuns şi la foştii miniştri Adriean Videanu şi Radu Berceanu, dar şi la Roberta Anastase.

  • Alin Cocoş, adus la DNA pentru a fi audiat în dosarul Alinei Bica

    Alin Cocoş a fost adus la DNA din Arestul Central al Poliţiei Capitalei.

    Omul de afaceri Dorin Cocoş a fost dus, marţi, tot din arest, la DNA pentru a fi audiat în dosarul disjuns din cel al despăgubirii ilegale de la ANRP, în care este urmărit penal pentru trafic de influenţă şi dare de mită, alături de fosta şefă a DIICOT Alina Bica.

    În acelaşi dosar, la DNA a fost audiat marţi şi Dorin Bica, soţul fostului şef al DIICOT Alina Bica.

    Surse judiciare precizau atunci că la DNA urmează să fie adus din arest şi Alin Cocoş.

    În al doilea dosar al Alinei Bica, omul de afaceri Dorin Cocoş este urmărit penal pentru trafic de influenţă şi dare de mită, iar fiul său Alin Cocoş este cercetat pentru dare de mită şi trafic de influenţă, pentru că ar fi intervenit la comisia din ANRP din care făcea parte şi Alina Bica pentru ca omul de afaceri Gheorghe Stelian să primească, în 2011, despăgubiri pentru un teren supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

    În acest dosar, instanţa a emis mandate de arestare preventivă pentru Alina Bica, fostul său consilier Florentin Mihăilescu, Dorin şi Alin Cocoş, iar fostul ministru al Economiei Adriean Videanu este cercetat sub control judiciar.

    Adriean Videanu este acuzat de complicitate la abuz în serviciu, după ce Alina Bica, în februarie 2014, printr-o ordonanţă dată ca procuror-şef al DIICOT, cu încălcarea prevederilor legale de competenţă, a ridicat sechestrul asigurator asupra unui număr de 80 de acţiuni ale acestuia, dispus de procurorul care instrumenta dosarul Romgaz -Interagro în care era cercetat Videanu.

    Alina Bica mai este acuzată, în dosarul disjuns din cel al despăgubirii ilegale de la ANRP, că l-ar fi ajutat pe Ovidiu Tender să obţină o soluţie favorabilă în dosarul Rafo-Carom.

  • DOSARUL BICA – Fostul vicepreşedinte al ANRP: Cocoş mi-a promis că voi fi menţinut în funcţie dacă îl sprijin necondiţionat la ANRP

    În declaraţia pe care a dat-o în 2 noiembrie, când fostul şef al DIICOT Alina Bica a fost reţinută, Sergiu Diacomatu le-a spus procurorilor că în 2009 la cunoscut pe Alin Cocoş, iar prin intermediul acestuia şi pe tatăl său, Dorin Cocoş, care i-a promis că va fi menţinut în funcţia de vicepreşedinte ANRP, pe care o ocupa din decembrie 2009, cu condiţia să îl sprijine necondiţionat.

    “Pe parcursul relaţiei cu Dorin Cocoş, prin prisma influenţei politice pe care acesta o deţinea la nivelul PDL, partid afla la guvernământ în perioada respectivă, mi-a promis că voi fi menţinut în funcţie, dar în situaţia în care va avea nevoie de sprijinul meu în legătură cu activitatea de la ANRP, să i-l ofer necondiţionat. Am acceptat această propunere întrucât nu eram membru de partid, iar relaţiile cu preşedintele Nicoleta Crinuţa Dumitrean au fost tensionate de la început, eu nefiind de acord cu practicile acesteia în cadrul instituţiei, cum ar fi nerespectarea ierarhiei instituţionale, încercând în permanenţă să ia legătura cu oamenii din subordinea mea, fără a mă informa de aceste lucruri, diferite solicitări abuzive către aceştia, de care nu aveam cunoştinţă”, a spus Sergiu Diacomatu când a fost audiat de procurori, declaraţie citată în motivarea deciziei de arestare preventivă a fostului preşedinte al ANPR Crinuţa Dumitrean, document obţinut de MEDIAFAX.

    Diacomatu le-a mai spus procurorilor că Dumitrean era sprijinită de Ioan Oltan (PDL), care la aproape fiecare şedinţă de birou politic cerea să fie demis din funcţia de vicepreşedinte al ANRP.

    Fostul vicepreşedinte al ANRP a mai arătat în declaraţia sa că Dorin Cocoş i-a cerut în 2010 să asigure soluţionarea favorabilă a dosarului în care Gheorghe Stelian a solicitat despăgubiri pentru terenul de 13 hectare, supraevaluat cu 61 milioane de euro.

    “Cu Dorin Cocoş nu am discutat niciodată telefonic, dar au fost situaţii în care eram sunat de către Alin Cocoş şi invitat la sediul Eurohotel din Bd. Mareşal Averescu, unde se afla şi Dorin Cocoş. La una dintre aceste întâlniri, spre sfârşitul anului 2010, nu îmi amintesc exact data, Dorin Cocoş mi-a dat pe un bileţel numărul unui dosar aflat la ANRP şi mi-a cerut sprijinul pentru soluţionarea favorabilă şi cu celeritate a acestui dosar. Îmi aduc aminte că după ce am primit numărul acestui dosar, am mers la birou şi l-am verificat, ocazie cu care am constatat că solicitantul despăgubirilor din acest dosar era Gheorghe Stelian. În momentul în care am primit bileţelul de la Dorin Cocoş nu mai era nimeni de faţă”, a precizat Diacomatu la audieri.

    Acesta a mai spus că de dosarul lui Gheorghe Stelian s-a interesat şi Crinuţa Dumitrean, iar aceasta “acţiona concertat” cu Alina Bica, atunci membru în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP.

    “În situaţia în care una dintre ele nu era de acord cu vreun dosar, era susţinută de cealaltă, creând atmosferă, iar ceilalţi membri votau conform opiniei induse de acestea. Cu privire la dosarul 2271A/FFCC, ştiu că acesta a fost introdus în comisia din 26.02.2011. Raportul de evaluare a fost introdus pe masa şedinţei, dar întrucât valoarea foarte mare, de aproximativ 380 de milioane de lei, a ridicat suspiciuni membrilor CCSD, s-a hotărât convocarea evaluatorului”, a arătat Diacomatu în declaraţia sa.

    În dosarul despăgubirilor pentru terenul supraevaluat au fost arestaţi fostul procuror şef al DIICOT Alina Bica, Lăcrămioara Alexandru, fosta şefă a ANRP Crinuţa Dumitrean, preşedintele comisiei care a aprobat despăgubirea, fostul vicepreşedinte al ANAF Dragoş Bogdan şi expertul evaluator Emil Nuţiu, iar Oana Vasilescu, fost vicepreşedinte al ANRP, este cercetată în libertate sub control judiciar, toţi fiind acuzaţi de abuz în serviciu.

    Şi ceilalţi foşti membri ai comisiei, respectiv deputatul PDL Florin Cătălin Teodorescu şi deputatul UDMR Marko Attila, precum şi Sergiu Diacomatu, fost membru PMP, numit în ianuarie preşedintele PNL Sector 1, în cazul căruia procurorii anticorupţie au dispus măsura controlului judiciar, sunt acuzaţi tot de abuz în serviciu.

    Camera Deputaţilor a încuviinţat, miercuri, arestarea preventivă a deputatului UDMR Marko Attila. Acesta a fost citat joi la DNA, însă nu s-a prezentat întrucât este plecat din ţară. Avocatul lui Marko Attila a declarat că deputatul este în capitala Ungariei, precizând că nu poate să spună când se va întoarce în România.

    Marko Attila a fost condamnat, în 26 noiembrie, la trei ani de închisoare cu suspendare, într-un alt dosar, în care a fost acuzat de abuz în serviciu privind restituirea unor imobile, decizia fiind definitivă. Prin decizia instanţei nu a fost dispusă şi interdicţia de a părăsi ţara în cazul deputatului UDMR.

    În acelaşi dosar, procurorii au cerut aviz şi pentru arestarea preventivă a deputatului Cătălin Teodorescu, însă solicitarea nu a întrunit numărul de voturi pentru aprobare. Teodorescu a fost pus, miercuri, sub control judiciar de către procurorii DNA şi are interdicţie de a părăsi ţara.

    Omul de afaceri Gheorghe Stelian, beneficiar al despăgubirii pentru terenul supraevaluat, este cercetat sub control judiciar.

    Anchetatorii susţin că, în 15 martie 2011, Crinuţa Dumitrean şi membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor – Sergiu Ionuţ Diacomatu, Cătălin Florin Teodorescu, Remus Baciu, Marko Attila, Alina Bica, Oana Vasilescu, Dragoş Bogdan şi Lăcrămioara Alexandru – au aprobat în unanimitate raportul întocmit de societatea de evaluare desemnată, SC Business Evaluator SRL, reprezentată prin evaluator Emil Nuţiu, privind soluţionarea dosarului de despăgubire al lui Gheorghe Stelian, pentru un teren agricol de 13 hectare din zona Plumbuita, în Sectorul 2 al Capitalei, a cărui valoare a fost supraevaluată cu peste 61 de milioane de euro.

    Procurorii susţin că activitatea Comisiei Centrale de Despăgubiri din care au făcut parte cele nouă persoane a fost “abuzivă, infracţională”, întrucât prin intermediari s-a intervenit la aceştia pentru ca dosarul de despăgubire al lui Gheorghe Stelian să fie soluţionat favorabil acestuia, iar în acelaşi scop, evaluatorul ar fi primit până la 100.000 de lei pentru a supraevalua terenul.

    Totodată, în documente ale anchetatorilor se arată că omul de afaceri Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, ar fi cerut 10 milioane de euro pentru a interveni “pe lângă factori de decizie din cadrul ANRP” în vederea soluţionării dosarului lui Gheorghe Stelian.

    În aceleaşi documente se mai arată că Gheorghe Stelian ar fi împărţit cei 61 de milioane de euro cu oamenii de afaceri Valentin Vişoiu, Adrian Andrici, acţionar la CS Universitatea Craiova, şi Gabriel Gheorghe. Astfel, Gheorghe Stelian ar fi luat 46.288.238 de euro, Vişoiu – 7.035.812 euro, Andrici – 4.196.800 euro şi Gheorghe – 4.196.800,2 euro.

    Valentin Vişoiu, acţionar la societăţile CNCD SA, Conarg SA, Conarg Real Estate SRL, este arestat la domiciliu, fiind cercetat şi în dosarul de corupţie al primarului Piteştiului Tudor Pendiuc, pentru dare de mită, spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu.

    Omul de afaceri Gheorghe Stelian, zis Stelu, este cunoscut pentru mai multe afaceri cu imobiliare. De la el ar fi cumpărat Elena Udrea, în 2006, un teren în zona Floreasca din Bucureşti, pentru a construi locuinţe. Totodată, Udrea a mai cumpărat un teren pe malul lacului Griviţa, tot pentru un proiect imobiliar, după ce a făcut un credit de 3,3 milioane de euro la BRD. Proiectul neavând succes, Udrea a vândut terenul şi creditul lui Alexandru Faur, partener de afaceri al lui Stelian.