BusinessMagazin

Tag: donetk

  • Alegeri prezidenţiale şi legislative vor avea loc pe 2 noiembrie în regiunile Doneţk şi Lugansk

    “Intenţionăm să organizăm alegerile pentru Consiliul Suprem (Parlament) şi pentru preşedintele republicii la 2 noiembrie”, a declarat pentru agenţia Interfax “premierul” din “Republica Doneţk”, Aleksandr Zaharenco, precizând că în regiune nu vor fi organizate alegerile legislative ucrainene stabilite pentru 26 octombrie.

    “Avem propriul Consiliu Suprem şi vom decide singuri ce alegeri vom organiza şi la ce dată vor avea loc”, a afirmat el.

    “Niciun alt fel de alegeri, inclusiv cele pentru Parlamentul ucrainean, nu vor fi organizate în regiunea noastră”, a subliniat Zaharcenko.

    La rândul său, un lider din cealaltă regiune separatistă, “Republica populară Lugansk”, a anunţat că alegerile prezidenţiale şi legislative vor fi organizate în aceeaşi zi ca la Doneţk.

    “Alegerile vor avea loc simultan cu cele din Republica populară Doneţk, la 2 noiembrie”, a declarat preşedintele Consiliului Suprem al Republicii Lugansk, Aleksei Kariakin, pentru agenţia oficială rusă Itar-Tass.

  • Ucraina: un război fără război

    Conform NATO, circa 3.000 de militari ruşi ar fi fost dislocaţi în Ucraina în ultimele luni, ajutându-i pe separatiştii de acolo să obţină victorii în faţa armatei ucrainene. Separatiştii au în continuare controlul în oraşele Doneţk şi Luhansk, însă Poroşenko a declarat că termenii armistiţiului prevăd conservarea integrităţii teritoriale a Ucrainei şi că nu se pune nici problema federalizării, nici cea a secesiunii teritoriale, ceea ce Kievul oferă separatiştilor în schimb fiind un statut special, cu autonomie mai largă.

    Kievul şi Bruxellesul au convenit, vineri, ca o parte a acordului de asociere care a supărat Rusia să fie amânată până la finele lui 2015, spre a evita o nouă tensionare a situaţiei de la 1 noiembrie, când măsurile cuprinse în respectivul document ar fi intrat în vigoare. Este vorba de reducerea de către Ucraina a tarifelor vamale pentru mărfurile importate din UE, măsură contestată de Rusia, care susţine că efectul ar fi inundarea Rusiei cu mărfuri din UE reexportate de Ucraina. Moscova ameninţase că dacă nu se renunţă la această măsură, va aboli regimul comercial preferenţial cu Ucraina, ceea ce ar fi dat o nouă lovitură economiei ucrainene.

    “O amânare cu 14 luni a intrării în vigoare a acestei măsuri nu e sfârşitul lumii”, a spus Karel de Gucht, comisarul european în exerciţiu responsabil de comerţ, citat de Dow Jones Newswires. În ceea ce o priveşte, UE va respecta însă termenii acordului, adică va reduce tarifele vamale la mărfurile importate din Ucraina. Parcursul procedural al acordului de asociere va continua şi el, prin ratificarea documentului, săptămâna viitoare, de către parlamentele europene şi cel ucrainean.

    Poroşenko a cerut însă din nou ca Ucraina să fie primită ca aliat al NATO, fără statut de membru, “în viitorul apropiat”, chestiune despre care intenţionează să discute în cursul vizitei sale la Washington de săptămâna viitoare. El a promis că, în pofida situaţiei actuale de pe teren, “Crimeea se va întoarce la noi – şi nu va fi nevoie ca asta să se facă prin mijloace militare”, fără a detalia însă subiectul.

    O încheiere a conflictului militar cu separatiştii, chiar şi fără ca Kievul să-şi fi realizat planul iniţial de nimicire a rebelilor, devenise imperios necesară, având în vedere situaţia economică gravă a Ucrainei, care nu-şi mai putea permite să suporte costul unei prelungiri a operaţiunilor militare, în condiţiile în care FMI cere în continuare adoptarea de măsuri de austeritate, iar estimările iniţiale ale Fondului că PIB va scădea numai cu 5% în acest an au fost deja depăşite, astfel încât analiştii vorbesc acum de o scădere cu 8%.

    Estimări ale unor economişti locali citaţi de Financial Times susţin că numai pierderea Crimeii ar fi tăiat dintr-un foc 3,7% din PIB anual, iar conflictul cu separatiştii a afectat tocmai funcţionarea bazei industriale din provinciile Doneţk şi Luhansk, care furnizează singură cca 16% din PIB şi un sfert din exporturile de bunuri şi servicii industriale ale Ucrainei.
     

  • HARTA conflictului din Ucraina: O altă zonă “crucială” ar putea fi ocupată de separatiştii proruşi – FOTO

    Estul Ucrainei se află momentan într-un armistiţiu şubred, dar ştiri despre civili şi militari morţi contiuă să apară. Dacă această nouă hartă este corectă, atunci discuţia s-ar putea muta asupra oraşului Mariupol, vizat de o posibilă ocupare de către separatişti, informează Business Insider.

    Harta a fost făcută publică de către Centrul de Informare şi Analiză al Consiliului de siguranţă şi apărare din Ucraina, pe site-ul mediarnbo.org.

    “Consiliul de securitate al Ucrainei recunoaşte în sfârşit că rebelii au preluat controlul asupra zonei de graniţă până spre Marea Azov”, potrivit jurnalistuluo Alec Luhn, care a analizat harta.

    Rusia are în continuare 1.000 de soldaţi în Ucraine, potrivit NATO. Orice atac în Mariupol ar duce conflictul într-o fază şi mai periculoasă. Odată ce controlul separatist ar fi instaurat în Mariupol, Rusia ar obţine o legătură strategică între un Doneţk controlat de rebeli în nord, Marea Azov în sud şi drumul terestru spre Crimeea, anexată de Rusia în martie, mai comentează Business Insider.

    Noi sancţiuni economice împotriva Rusiei sunt foarte aproape de a deveni realitate. Potrivit unor surse europene, statele membre UE au ajuns joi la un acord pentru ca noile sancţiuni economice împotriva Rusiei să intre în vigoare de vineri.

  • Cum a ajuns oficial Ucraina în pragul destrămării teritoriale

    Dacă înainte şi imediat după alegerile prezidenţiale din mai din Ucraina, efortul diplomaţiei ruse urmărea să-i convingă pe liderii noii puteri de la Kiev că soluţia cea mai bună este federalizarea ţării, iar în presa rusească separatiştii rusofoni din est erau denumiţi “federalişti”, situaţia s-a schimbat pe măsură ce noul regim de la Kiev a refuzat negocierile cu separatiştii şi a continuat acţiunile militare în Doneţk şi Luhansk, iar de partea cealaltă, separatiştii n-au renunţat la ideea de a-şi impune prin forţă controlul total asupra regiunilor respective. În presa rusească, separatiştii au început să fie numiţi “forţe de autoapărare”, iar liderii lor au ieşit cu interviuri unde au afirmat că nu doresc autonomie, ci separare teritorială, cu crearea unui stat nou – faimoasa “Novorossia” la care în ultimele zile s-a referit pasager şi liderul de la Kremlin.

    În ultima săptămână, diplomaţia nemţească a părut că începe să producă surprize. Cancelarul german Angela Merkel a vizitat Kievul şi i-a spus preşedintelui Petro Poroşenko că Ucraina este liberă să se integreze în Uniunea Eurasiatică, a subliniat că Germania vrea să aibă relaţii bune cu Rusia şi a vorbit despre premisele unei detensionări a conflictului ruso-ucrainean, bazată inclusiv pe acceptul Kievului de a lua anumite măsuri de “descentralizare” a puterii în beneficiul etnicilor ruşi. Evenimentul urma semnării de către firma germană RWE a contractului de vânzare a unei subsidiare de petrol şi gaze, Dea, către compania rusească LetterOne, într-o tranzacţie în valoare de 5,1 mld. euro.

    A venit apoi reuniunea Belarus-Kazahstan-Rusia-Ucraina de la Minsk, la care au participat oficiali de la Bruxelles în frunte cu şefa diplomaţiei UE, Catherine Ashton. Poroşenko s-a întâlnit în premieră cu liderul rus Vladimir Putin, după care a promis o “foaie de parcurs” către o încetare bilaterală a focului de către Kiev şi separatişti. La rândul lui, Putin a afişat o atitudine conciliantă şi a declarat că au fost încheiate “unele acorduri” cu liderul ucrainean. Ulterior, preşedintele Poroşenko a anunţat şi că negocierile UE-Rusia-Ucraina pe tema plăţii gazelor ruseşti de către Kiev ar urma să se reia, după ce au eşuat în iunie, şi că a convenit cu Angela Merkel să-şi coordoneze demersurile la Consiliul European din 30 august.

    După numai o zi însă, situaţia s-a deteriorat radical, odată cu extinderea bruscă a luptelor pe un nou front la sud de Doneţk. Un lider al separatiştilor a recunoscut, în premieră, la o televiziune rusă de stat că între 3.000 şi 4.000 de voluntari din Rusia, mulţi dintre ei rezervişti sau militari activi aflaţi în concediu, luptă deja de mult de partea lor, în virtutea frăţiei slave exprimate ca în anii ’90 în conflictul din fosta Iugoslavie. Acelaşi lider a afirmat, iarăşi în premieră, că scopul separatiştilor nu este federalizarea, ci desprinderea de Ucraina a teritoriilor cu populaţie rusofonă semnificativă.

    Ambasadorul SUA la Kiev a acuzat imediat Rusia că a trimis în Ucraina trupe militare regulate şi sisteme antiaeriene noi ca să combată armata guvernamentală, Departamentul de Stat al SUA a vorbit despre o “contraofensivă condusă de Rusia”, preşedintele Poroşenko despre o “invazie”, iar premierul ucrainean în exerciţiu Arseni Iaţeniuk a cerut convocarea Consiliului de Securitate al ONU, a cerut ajutorul militar al UE, a cerut îngheţarea tuturor activelor ruseşti de către SUA, UE şi G7 şi a dat ca sigură intenţia Moscovei de a întrerupe la iarnă livrările de gaze către Europa.

    Toate acestea au loc cu câteva zile înainte de reuniunea NATO din Ţara Galilor din 4 septembrie, de la care Polonia, ţările baltice şi România aşteaptă unda verde pentru instituirea unei prezenţe militare permanente a organizaţiei pe teritoriile lor, spre a contracara ameninţarea rusească. Marea Britanie susţine ideea, pe care Germania, Franţa, Italia şi Spania au dezavuat-o.

    Deocamdată, Europa a amânat o reacţie la problema ucraineană: la Consiliul European de sâmbătă de la Bruxelles, liderii UE au dat un termen de o săptămână Rusiei să înceteze acţiunile în Ucraina, în caz contrar urmând să adopte noi sancţiuni pe linia celor adoptate până acum (vizând sectorul energetic, bancar şi de apărare). Soluţia înarmării Ucrainei de către statele UE, susţinută de preşedintele Traian Băsescu sau de preşedinta lituaniană Dalia Grybauskaite, a fost însă respinsă de cancelarul Angela Merkel, care a explicat că furnizarea de armament european către Kiev ar crea impresia falsă că există o soluţie militară la conflictul din estul Ucrainei.

     

  • Cum arată acum oraşul Doneţk – GALERIE FOTO

    839 de persoane au fost ucise şi alte 1.623 rănite în regiunea Doneţk de la începutul conflictului în estul Ucrainei, potrivit datelor administraţiei regionale.

    GALERIE FOTO

    Luptele s-au intensificat săptămâna trecută, atunci când nu mai puţin de  74 de civili au fost ucişi în trei zile în confruntările din regiunea Doneţk.

    Situaţia din Doneţk îşi pune amprenta şi asupra echipei de fotbal Şahtior, care este antrenată de Mircea Lucescu.

    Tehnicianul român a ales să continue încă un an la formaţia patronată de Rinat Ahmetov, dar anumiţi jucători antrenaţi de el par speriaţi de situaţia din Ucraina.

    Alex Teixeira, Fred, Dentinho, Douglas Costa, Facundo Ferreyra şi Ismaily au refuzat să revină în Ucraina după un cantonament, întorcându-se la echipă după ce au primit asigurări de la patronul Ahmetov că le este garantată securitatea.

    Şahtior Doneţk se antrenează în prezent la Kiev şi joacă meciurile de pe teren propriu la Lvov.

     

  • Traficul aerian redirecţionat spre România a crescut după tragedia din Ucraina

    Ministerul Transporturilor precizează că, în condiţii normale de trafic, luând ca exemplu anul 2013, media aeronavelor pentru care regia asigură servicii de trafic aerian, pe o perioadă de 24 de ore, este de 2.000 – 2.200, pe perioada verii şi 1.600 – 1.800, pe perioada iernii.

    Având în vedere recentele evenimente din Ucraina legate de posibilul pericol în care se pot afla aeronavele civile care survolează spaţiul aerian al Ucrainei, Autoritatea Aeronautică Civilă Română a recomandat ca până când vor fi luate decizii la nivel internaţional privind utilizarea acestuia, toate aeronavele operate de către operatorii aerieni români să evite folosirea rutelor ce  traversează acest spaţiu aerian.

    În acelaşi timp, Ministerul Afacerilor Externe a recomandat cetăţenilor români să evite deplasările pe teritoriul Ucrainei, dacă acestea nu sunt necesare.

    Ministerul Afacerilor Externe îşi menţine recomandarea adresată cetăţenilor români, inclusiv reprezentanţilor mass-media, să nu se deplaseze pe teritoriul Peninsulei Crimeea.

    Totodată,  având în vedere situaţia din unele regiuni din estul şi sudul Ucrainei (Harkov, Doneţk, Nikolaiev, Lugansk şi Odessa), cetăţenii români sunt sfătuiţi să evite deplasările cu precădere în zonele sus-menţionate, dacă acestea nu sunt strict necesare.

    Cetăţenii români aflaţi în situaţii deosebite se pot adresa Ambasadei României la Kiev la numărul de urgenţă +380 93 6252717, Consulatului General al României la Cernăuţi la numărul de urgenţă +380 93 2709260 şi Consulatului General al României la Odesa la numărul de urgenţă +380 95 5412788.
     

  • Ce au discutat la telefon Băsescu şi Poroşenko

    Petro Poroşenko i-a mulţumit lui Traian Băsescu pentru sprijinul constant acordat de România în această perioadă dificilă pe care o traversează statul şi poporul ucrainean şi l-a informat pe preşedintele român despre operaţiunea antiteroristă desfăşurată de trupele ucrainene în regiunile Doneţk şi Lugansk şi despre transferul de armament greu şi combatanţi dinspre Federaţia Rusă.

    Şeful statului român l-a felicitat pe omologul său ucrainean pentru succesele obţinute de armata ucraineană în efortul de lichidare a teroriştilor din estul ţării şi a condamnat ferm atacul nejustificat cu rachete GRAD asupra trupelor şi cetăţenilor ucraineni.

    “România este alături de Ucraina în efortul de stabilizare şi combatere a separatismului. România înţelege şi susţine politic lupta armatei şi a poporului ucrainean pentru integritatea teritorială a ţării. România este îngrijorată de concentrarea unităţilor militare ruse la frontiera estică a Ucrainei şi de alimentarea cu armament greu şi combatanţi a forţelor separatiste proruse din regiunile Doneţk şi Lugansk”, precizează comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.

    Preşedintele Băsescu l-a asigurat pe Poroşenko de faptul că “România înţelege şi susţine deplin acţiunile legitime ale autorităţilor pentru apărarea integrităţii teritoriale a Ucrainei şi că apreciază restabilirea păcii şi securităţii Ucrainei ca fiind un element de securitate naţională inclusiv pentru România”.

    La final, Traian Băsescu i-a mulţumit lui Petro Poroşenko pentru informarea completă pe care i-a făcut-o premergător Consiliului European de la Bruxelles care va avea loc la 16 iulie.
     

  • Rămurele de măslin întinse către Moscova

    Într-un interviu pentru Deutsche Welle, Deşciţa s-a declarat încrezător în posibilitatea de potolire rapidă a militanţilor separatişti dacă Rusia îşi va retrage sprijinul financiar şi tehnic pentru ei şi dacă va lua amploare, sub noua putere de la Kiev, “dialogul naţional” în toate regiunile privind reforma constituţiei, “autoadministrarea locală şi a economiei” şi reformele care să combată corupţia.

    Deocamdată, Rusia a început să-şi retragă trupele de la graniţa cu Ucraina, într-un gest menit să arate că Moscova susţine crearea unor condiţii paşnice pentru derularea alegerilor, deşi cu câteva zile de scrutin, Comisia Electorală se îndoia că va putea instala secţii de votare în regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk, aflate sub controlul militanţilor, ceea ce ar însemna lipsa de acces la vot a 2 milioane din cei 36 de milioane de alegători ucraineni.

    Favoritul net în sondaje pentru preluarea preşedinţiei (în jur de 50% din intenţiile de vot), magnatul Petro Poroşenko, şi-a îndulcit şi el tonul faţă de separatişti şi mai ales faţă de Rusia, insistând că sub mandatul său nu se va organiza niciun referendum privind aderarea la NATO a Ucrainei (spre deosebire de contracandidata sa Iulia Timoşenko, care a promis că va organiza referendumuri penru aderarea la UE şi la NATO) şi că va semna doar un acord economic cu UE, nu şi în domeniul apărării şi al relaţiilor militare (mergând aici exact pe urmele lui Viktor Ianukovici). Chestiunea aderării la NATO şi prezenţa militară occidentală pe teritoriul ucrainean preocupă în cel mai înalt grad Rusia, Moscova fiind dispusă, în ultimă instanţă, să accepte orice fel de intervenţie occidentală economică sau politică a Vestului în ţara vecină, dar nu şi o aderare a acesteia la NATO.

    Campania lui Poroşenko s-a concentrat pe aspecte mai curând neutre din punct de vedere politic, cu promisiuni privind crearea de locuri de muncă şi ridicarea standardelor de viaţă, compatibile cu menţinerea unor relaţii bune atât cu Vestul, cât şi cu Estul. Şi chiar personalitatea lui Poroşenko, fost fondator al Partidului Regiunilor al lui Ianukovici, dar şi sponsor al “revoluţiei portocalii” din 2004, înalt demnitar sub guvernări de culori politice opuse şi industriaş prosper indiferent de regimul politic, pare o punte între două lumi.

    Pe locul al doilea, la mare distanţă de Poroşenko, este fosta stea a “revoluţiei portocalii”, Iulia Timoşenko, urmată de Serhi Tihipko, demisionar din Partidul Regiunilor al lui Ianukovici, şi Mihail Dobkin (foto), candidat al acestui partid, ambii cu baza electorală în regiunile de est.