Tag: donare

  • Bănicioiu: De astăzi, se poate dona sânge şi la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti

    “Începând de astăzi se poate dona sânge şi la Spitalul Universitar. Am inaugurat punctul de colectare a sangelui într-un spaţiu modern, dotat cu echipamente noi şi la standarde europene. Este al doilea punct redeschis după cel de anul trecut, de la Spitalul Fundeni. Pacienţii internaţi anual în regim de spitalizare continuă pot avea acces, în caz de necesitate, mult mai uşor la sânge şi derivate din sânge, iar aparţinătorii sau cei dornici să doneze o pot face şi aici, scurtând astfel traseul produselor din sânge. Anul trecut am promis redescchiderea acestor puncte de colectă în marile spitale pentru a evita discontinuităţile în colectare”, a spus Bănicioiu, prezent la inaugurarea de la SUUB.

    Redeschiderea acestor centre în marile spitale are loc după ce, anul trecut, Ministerul Sănătăţii a declanşat o campanie pentru susţinerea donării voluntare.

    “Încercăm să continuăm şi cu celelalte spitale de urgenţă din Bucureşti apropiindu-ne de normal. Adică un spital de urgenţă de o astfel de capacitate nu poate funcţiona în condiţii optime fără un astfel de centru. Ne orientăm către Spitalul Colentina şi Bagdasar-Arseni, nu ştiu care dintre ele va fi mai întâi, în funcţie de cum vom reuşi să găsim spaţiile şi să terminăm lucrările. De la acea campanie pe care am făcut-o s-a îmbunătăţit considerabil numărul de donatori”, a mai spus Bănicioiu.

    La rândul lui, managerul SUUB, Cătălin Cârstoiu, a spus că anual, consumul de sânge şi produse derivate din spital este de aproape 25.000 de unităţi (o unitate având 400 de mililitri).

    “Practic este o cantitate impresionantă. Sunt zile în care consumul este foarte mare. Au fost situaţii în care s-au administrat 30 – 40 de unităţi la un singur caz. Sunt cazuri foarte grave la care trebuie să ai o rezervă pentru aşa ceva. Noi estimăm că am avea în jur de 80 de donatori, sper să fie 80, pe zi”, a adăugat Cârstoiu.

    Managerul SUUB a mai spus că centrul de donare este dorit în spital de şapte ani, iar efortul financiar prin care a fost realizat, suportat în totalitate de Ministerul Sănătăţii, se ridică la 60.000 de euro.

    Centrul va fi coordonat de un medic tânăr, rezident în ultimul an, a menţionat Cârstoiu.

    Punctul de donare de la SUUB, ca şi cel de la Fundeni, va fi permanent în legătură cu Centrul de Transfuzie Sanguină Bucureşti, unde se poate de asemenea dona şi unde sângele este testat şi procesat.

    Şefa Centrului de Transfuzie Sanguină Bucureşti, Doina Goşa, a spus că anul trecut donările de sânge au crescut faţă de 2013, când s-a înregistrat totuşi o colectă istorică. “Adică în 2013 am avut 46.000 de unităţi recoltate, iar în 2014, 49.000 de unităţi. În 2015 atacăm 50.000. Dar acum nu ne mai bazăm foarte mult pe donatorii care vin în centru, pentru că vin în valuri. Atunci, noi ne bazăm pe colecta mobilă, care este o colectă programată. Mergem în companii şi ştim că putem lua 60-80-100 unităţi de sânge. Şi adăugăm la colecta din centru”, a explicat Goşa.

    Directorul Institutului Naţional de Hematologie Transfuzională (INHT), Andy Rosin, a explicat că anual, la nivel naţional, se fac aproximativ 450.000 de donări, iar cererile ar fi cu 10 la sută mai mari decât colecta.

    Potrivit lui Bănicioiu, în prezent este aproape finalizată baza de date informatizată comună pentru 10 dintre centrele de transfuzii din ţară, inclusiv cel din Bucureşti. Prin includera tuturor centrelor judeţene în sistemul informatizat, se va putea ţine evidenţa celor care donează la centre diferite şi va fi mai bine gestionată nevoia de sânge a diferitelor unităţi.

  • Deficit de sânge în spitale. Ministrul Sănătăţii face apel la cetăţeni pentru donare

    “În lunile de vară, pe perioada concediilor şi a muncilor agricole, sistemul se confruntă frecvent cu scăderi ale colectei, la centrele de transfuzii prezentându-se cu 20 – 25% mai puţini donatori faţă de media obişnuită. Pe de altă parte, tot în această perioadă, există o cerere mai mare din cauza numeroaselor accidente rutiere sau a operaţiilor planificate“, spune ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, într-un comunicat.

    În plus, ministrul Sănătăţii, a cerut, marţi, reprezentanţilor Institutului Naţional de Hematologie analizarea posibilităţii de prelungire a programului de lucru la centrele de transfuzii, dar şi creşterea numărului de utilizări ale celor cinci centre mobile de recoltare achiziţionate în anul 2009.

    “Autocarele trebuie folosite nu numai în locuri publice. Trebuie să se deplaseze la instituţii, firme pentru a recolta sânge de la persoane voluntare, aşa cum se procedează şi în alte ţări europene. Fiecare autocar va deservi un număr de judeţe, iar activitatea va fi monitorizată atent în vederea creşterii numărului de donări şi reducerii lipsei de sânge”, a adăugat ministrul Sănătăţii.

     

     

  • Elena Udrea: Clipul campaniei OT-PDL a fost inspirat, într-adevăr, de o reclamă din Singapore (VIDEO)

    “Acel filmuleţ la care am participat şi eu, inspirat, e adevărat, dintr-o reclamă din Singapore, s-a dorit un element de creştere a impactului campaniei de donare de sânge. Şi, după rezultatele de astăzi, şi-a şi atins obiectivele – oamenii care au venit s-au dovedit foarte receptivi la mesajul nostru, pe care l-au înţeles perfect”, scrie Elena Udrea pe blog.

    Presa a remarcat că respectivul clip, în care apare şi Elena Udrea alături de tineri din OT-PDL, a fost inspirat dintr-o reclamă apărută în 2007 in Singapore.

    Campania OT-PDL, începută anul trecut şi care a ajuns sâmbătă la a patra acţiune de donare de sânge, numără până acum 450 de voluntari şi 180 de donatori. “Mă bucură foarte mult că tinerii din organizaţia pe care o conduc au astfel de acţiuni. Sângele nu are culoare politică, iar demersul tinerilor nu este unul politic”, spune Elena Udrea.

    “În ceea ce mă priveşte, iarăşi nu am putut să donez sânge. De această dată din cauza nivelului scăzut al hemoglobinei, sub norma acceptată de doctori. Sper însă ca a treia oară să am mai mult succes, afirmă Udrea. “S-a luat decizia organizării unei alte acţiuni după numărul mare de voluntari de astăzi care nu au putut dona din cauza restricţiilor medicale sau a limitării de timp impuse de doctori, ştiut fiind faptul că după ora 12.00 se instalează lipotimia.”

    Clipul campaniei OT-PDL:

    Clipul din Singapore din care s-au inspirat pedeliştii:

  • Vom avea carduri de sanatate incepand din august-septembrie 2011

    Pretul cardului va fi de aproximativ 2 euro si va fi suportat de
    asigurati. Fiecare asigurat cu varsta peste 18 ani va detine un
    card de sanatate, pe care va trebui sa-l prezinte la accesarea
    serviciilor medicale; in caz contrar, serviciile vor fi accesate
    contra cost. Fac exceptie serviciile de urgenta si serviciile
    efectuate in situatii de epidemie, cand serviciile medicale se
    acorda fara conditii.

    Ministrul sanatatii, Cseke Attila, a anuntat ca productia de
    carduri va incepe la Imprimeria Nationala dupa 1 ianuarie 2011, iar
    in paralel va fi dezvoltat sistemul informatic corespunzator.
    Estimarile ministerului vorbesc de 14,9 milioane de asigurati cu
    varsta de peste 18 ani in Romania, iar Imprimeria preconizeaza un
    ritm de emitere a cardurilor de circa 1 milion de carduri pe luna,
    ceea ce ar insemna ca emiterea tuturor cardurilor va dura in jur de
    14-15 luni.

    Cardurile vor fi trimise “probabil prin Posta Romana” asiguratilor,
    iar daca acestia nu vor fi gasiti acasa, cardul va fi pastrat la
    Casa Judeteana a Asigurarilor de Sanatate si va putea fi ridicat de
    acolo, a precizat Cseke Attila.

    “Acest card va aduce ordine in sistem si o disciplina financiara in
    ceea ce priveste accesarea serviciilor si numarul de servicii care
    sunt asigurate”, a afirmat ministrul.

    Cardul de sanatate va stoca informatii precum identitatea
    persoanei, codul de asigurat, emitentul, informatii cu privire la
    diagnosticele medicale de risc vital si bolile cronice, grupa
    sanguina a asiguratului, precum si acceptul exprimat cu privire la
    prelevarea de organe, tesuturi si celule dupa deces.

    Attila a mai spus ca acest card va fi completat de un alt card
    detinut de fiecare prestator de servicii medicale, astfel incat
    pacientul sa poata fi identificat cu usurinta atunci cand solicita
    servicii medicale. “Pacientul va scapa de birocratie, pentru ca nu
    va mai fi nevoit sa prezinte adeverinta eliberata de angajator cu
    privire la plata contributiei de sanatate. Pe de alta parte,
    autoritatile vor putea cunoaste numarul de servicii care sunt
    cerute”, a apreciat ministrul sanatatii.

  • De ce nu vor romanii sa-si doneze organele

    Discutia despre transplantul de organe poate parea cazuta din
    avion, atat timp cat painea pentru a doua zi e problema de baza in
    cele mai multe dintre familiile din Romania. Citam in primavara
    acestui an un studiu al Guvernului din care reiesea ca un sfert
    dintre cetateni nu au bani nici macar pentru strictul necesar, iar
    patru din zece traiesc cu bani de la o luna la alta. De mentionat
    ca studiul fusese realizat inainte ca efectele crizei sa se resimta
    cu adevarat. Si totusi, chiar in clipa cand cititi aceste randuri,
    un bolnav, tanar sau in varsta – nu conteaza, pentru ca vorbim de o
    viata de om – asteapta pe patul de spital ficatul sau rinichiul de
    care atarna ultima lui sansa. Iar chestiunea donarii de organe a
    revenit in atentia opiniei publice dupa ce Ministerul Sanatatii a
    anuntat ca din 2011 va emite cardurile de sanatate pentru
    populatie. Proiectul de lege prevede, printre altele, si inscrierea
    pe cardul national de sanatate a calitatii de donator de organe.
    Iar pentru cei care nu doresc sa doneze va decide in cele din urma
    familia.


    Cand am intrebat-o pe Stela, o tanara de 23 de ani, daca si-ar
    dona organele dupa moarte, privirea ei s-a ferit instantaneu de
    ochii mei. Zice ca nu prea stie daca ar face sau nu un asemenea
    gest, dar inclina spre un raspuns negativ: “Eu cred mult in faptul
    ca trebuie sa te duci intreg pe lumea cealalta si ma gandesc mult
    la reincarnare”. E ceea ce o retine, insa, intrebata ce verdict le
    va da celor care ii vor cere pozitia in mai putin de doua luni
    pentru cardul de sanatate, raspunde: “O sa-i intreb daca pot sa
    spun <nu> si apoi sa revin”. Motivul invocat de Stela pare
    ciudat, dar macar ea are un motiv, atata vreme cat jumatate dintre
    romanii care refuza donarea raspund sec “nu stiu” la intrebarea de
    ce refuza.


    Opinia Stelei e impartasita de multi respondenti ai
    Eurobarometrului realizat de Comisia Europeana. Mai exact,
    neincrederea in sistem si teama de manipularea corpului uman sunt
    motivele principale invocate de europenii care sunt contra donarii
    de organe. Totusi, aproape o treime din cei ce se impotrivesc
    donarii propriilor organe sau ale rudelor sunt incapabili sa
    gaseasca un motiv logic de a justifica refuzul. Privind inspre
    Romania, putem observa o situatie cel putin surprinzatoare, cat
    timp doar unul din trei romani si-ar dona organele, iar 17% dintre
    subiecti raspund cu “nu stiu” la intrebarea “din ce motiv nu doriti
    sa va puneti la dispozitie organele pentru transplant”. Un alt
    raspuns dat de concetatenii nostri face trimitere la cele sfinte,
    iar ponderea celor ce refuza sa doneze din motive religioase este
    de 17%, cea mai mare pe ansamblul UE.

    Intr-o discutie cu BUSINESS Magazin, sociologul Mircea Kivu
    sustine ca educarea oamenilor in legatura cu transplantul de organe
    a inceput in Europa Occidentala in urma cu 30 de ani, in timp ce,
    la noi, exista nenumarate semne de intrebare legate de conditiile
    in care se face. Sau, mai precis, e vorba de o lipsa de informare,
    pe de-o parte, dar si de un grad scazut de solidaritate fata de cei
    din jur. “Transplantul e un caz extrem, dar nu vorbim de
    solidaritate nici macar in situatii simple, cum ar fi protestele
    sindicale.” Potrivit sociologului, spiritul de solidaritate e mai
    redus in randul romanilor pentru simplul fapt ca dupa zeci de ani
    de comunism in care s-a indus o falsa imagine a solidaritatii s-a
    ajuns brusc in extrema cealalta, cand “nimanui nu-i mai pasa de
    nimeni”. Kivu constata si absenta unui punct de vedere ferm al
    Bisericii Ortodoxe Romane, care a sugerat ca nu ar fi tocmai in
    favoarea acestor transplante. Iar in lipsa unei reactii ferme a
    inaltilor prelati, apartinatorii pacientului aflat la limita
    supravietuirii refuza recoltarea organelor sale, din motive
    religioase.

  • Comenteaza cu Anca si Razvan: Pro sau contra donarii organelor

    Anca sustine ca organul donat poate salva alte vieti

    Orice persoana este datoare macar sa ia in calcul posibilitataea
    de a dona organe. Nu vorbesc insa despre situatiile in care se
    doneaza un organ pe timpul vietii, de obicei unei rude bolnave,
    cand pana si cei impotriva ajung sa-si schimbe parerea. Ci despre
    prelevarea de organe dupa moarte. Din punct de vedere uman,
    personal, primul si cel mai puternic argument ar fi acela ca
    organele oricum nu mai folosesc donatorului, insa pot fi o sansa la
    viata pentru multi, de la bolnavi de inima care asteapta ani la
    rand sa gaseasca un donator compatibil, iar in Romania nu au nici
    cea mai mica sansa, si pana la oameni care au nevoie de rinichi,
    ficat, plamani chiar, si asa mai departe.

    La o privire de ansamblu, lipsa organelor disponibile pentru
    transplant este o problema majora in toata lumea, iar listele de
    asteptare in tari mai avansate din acest punct de vedere, SUA fiind
    cel mai bun exemplu, sunt interminabile. Tocmai din acest motiv s-a
    format o adevarata piata neagra in care organele fara de care un om
    sanatos poate trai, donate voluntar sau chiar involuntar, sunt
    vandute pe bani grei, zeci sau chiar sute de mii de euro. O viata
    n-ar trebui sa aiba un asemenea pret, din contra, este nepretuita,
    iar faptul ca dupa deces o persoana devine donator de organe este
    cea mai buna rezolvare. Cu atat mai mult cu cat nimeni nu este 100%
    scutit pe lumea asta de la boli pentru care singura solutie este
    transplantul, iar in fata unei necesitati proprii, toate
    argumentele anterioare impotriva dispar in totalitate, iar in loc
    se instaleaza furia ca nu sunt destui donatori si ca o viata se
    iroseste din dorinta altora de a avea un corp intact dupa
    moarte.

    Intr-un registru mai putin morbid, orice organ sanatos al unei
    persoane care nu mai este poate face diferenta pentru cineva care
    chiar are nevoie. Ganditi-va cat de mult ar pretui un nevazator o
    pereche de ochi sanatosi. Ar vedea cu totul altfel lucrurile si
    lumea din jur. Sau pielea, cel mai mare organ al omului, pentru
    cineva care a suferit arsuri in urma unui accident.

    Dincolo de toate acestea, donarea de organe poate fi un
    beneficiu si pentru cercetarea. Medicina si progresele in acest
    domeniu se bazeaza in mare masura pe cercetarea in care americanii,
    spre exemplu, investesc anual miliarde de dolari. Eu sunt doar unul
    dintre cei peste sase miliarde de oameni de pe Glob, dar daca as
    putea contribui la rezolvarea unei afectiuni medicale care ar ajuta
    chiar si numai 1.000 de oameni, de ce n-as face-o? Cu atat mai mult
    cu cat atatea generatii viitoare, printre care se vor numara
    inclusiv urmasii mei, vor avea de castigat de pe urma unei astfel
    de decizii.

    Razvan sustine ca donarea poate avea si minusuri si tot
    familia ar trebui sa decida daca apropiatul isi doneaza
    organele

    Odata ce pacientul, de regula tanar, ajunge in moarte cerebrala
    in spital, iar medicul observa pe cardul sau de sanatate acordul ca
    isi doneaza organele, eforturile depuse pentru a-l salva nu ar mai
    putea fi tocmai eroice. Deci, medicul nu l-ar mai putea privi ca un
    pacient, ci mai degraba ca pe o sursa de organe, care ar putea
    salva multe alte vieti. Iar de aici, discutia “o viata vs. mai
    multe vieti” isca multe controverse.

    Romania se afla pe al patrulea loc in lume in clasamentul
    tarilor care furnizeaza organe, dupa India, Bangladesh, Republica
    Moldova. Odata ce acordul pentru recoltarea organelor nu mai
    depinde de familie, va fi greu de monitorizat ce se intampla cu
    organele decedatului si unde se vor duce acestea. Piata neagra s-ar
    putea dezvolta rapid, mult mai mult decat pana acum, cat timp multe
    dintre organe nu ar mai ramane in tara, ci ar zbura, pe mult mai
    multi bani in principalii “importatori” de organe din lume – SUA,
    Turcia, Israel.

    Nu in cele din urma, sursele de organe sunt cel mai adesea
    pacienti tineri ajunsi la spital in moarte cerebrala ca urmare a
    unui accident rutier. Dupa recoltarea organelor, socul rudelor
    decedatului poate fi amplificat de modul in care arata victima. Cat
    timp incinerarea nu a prins prea mult teren, iar slujba de
    inmormantare pune in centrul evenimentului trupul neinsufletit al
    victimei, donarea de organe poate pune serioase probleme
    familiei.


    Perioada de desfasurare a concursului: 22 – 26 nov. 2010

    Desemnarea castigatorilor se va realiza de catre redactia
    BUSINESS Magazin in functie de participarea la dezbatere.

    Castigatorii vor fi publicati in revista BUSINESS Magazin care
    va aparea in 29 nov.

    Castigatorii editiei sunt: Tibi, Caius si
    Alex.

    Ii asteptam sa ne contacteze la 0318.256.314 sau pe e-mail
    la marketing@businessmagazin.ro
    pentru a revendica premiile.