BusinessMagazin

Tag: domeniilor

  • Când majoritatea domeniilor îşi trimit angajaţii în şomaj tehnic, această industrie face noi angajări şi previzionează creşteri ale businessului

    „Pentru acest an, estimăm în România o creştere între 0% şi 5% a sectorului de business services, într-un scenariu optimist. Majoritatea serviciilor vor stagna in jurul nivelului actual pe termen scurt (e.g. servicii financiar-contabile, HR sau anumite servicii de back-office). Pe termen scurt este posibil ca serviciile de customer service pentru turism şi transport să înregistreze chiar o creştere abruptă a cererii (datorită anulării rezervărilor), urmând ca pe termen mediu acestea sa cunoască o posibilă scădere semnificativă. Însă aceasta scădere poate fi compensată de creşterea serviciilor de customer service şi logistică dedicate comerţului electronic de exemplu. Serviciile de IT pot înregistra de asemenea o creştere, automatizarea şi dezvoltarea soluţiilor de inteligenţă artificială precum şi a soluţiilor de integrare fiind accelerate de contextul crizei actuale. Pentru anumite servicii din domeniul HR poate urma o perioadă mai dificilă, dat fiind faptul că trainingul şi, mai ales instalarea noilor angajaţi, se fac mai greu în mediul online si vor avea probabil o cerere redusă. Însă companiile ar putea alege să reducă bugetele în teritoriile de origine şi să furnizeze anumite activităţi din locaţii alternative, costurile /angajat în România rămânând în continuare atractive, comparativ cu Europa de Vest şi America. Astfel, este forte posibil ca sectorul nostru sa nu fie foarte afectat de criza actuală, existând însă şi scenarii mult mai pesimiste.”, explică Cătălin Iorgulescu, vicepreşedinte ABSL, într-un comunicat de presă trimis recent. Asociaţia Business Service Leaders în România reprezintă sectorul de business services, adunând în componenţa sa cele mai importante companii din piaţă care îşi desfăşoară activitatea în domenii precum Shared Services Center (SSC), Business Process Outsourcing (BPO), Information Technology Outsourcing (ITO), Research and Development (R&D).

    Potrivit estimărilor industriei, în contextul actual, numărul de angajaţi în industrie poate creşte în acest an cu până la 5%, cele mai mari provocări ale acestei perioade fiind legate de managementul la distanţă şi alocarea rapidă a activităţilor zilnice. Companiile se orientează din ce în ce mai mult către servicii cu valoare adăugată mare, mai ales pe fondul automatizării acesteia.

    Rolul Europei Centrale şi de Est în sectorul serviciilor pentru afaceri este în creştere într-o lume post – pandemică. Sectorul serviciilor pentru afaceri continuă să se dezvolte prin intermediul companiilor prezente pe piaţă şi a proiectelor noi, spun reprezentanţii Asociaţiei într-un comunicat de presă.

    Cel mai recent studiu al industriei în EMEA arată că în acest an industria va înregistra o creştere uşoară de 1 – 5%, urmând  ca pe termen mediu să înregistreze creşteri de până la 10 sau chiar 15%, situaţie valabilă şi pentru industria românească de business services.

    Conform raportului, Polonia este cea mai dezvoltată piaţă a industriei de business services din EMEA, având 1400 de companii în acest domeniu şi 330.000 de angajaţi. Cei mai importanţi clienţi provin din America (22%), ţările nordice (10%) şi UK (7%). Cele mai frecvente servicii solicitate de clienţi sunt cele financiar – contabile, dezvoltare de softuri şi HR.

    În Polonia, salariul anual brut în euro pentru un junior în finanţe sau contabilitate începe de la 9000 euro pe an, pentru un junior în client service – de la 8400 euro/an, pentru un junior în IT – de la 11.200 euro/an. Salariile variază în funcţie de experienţa acumulată şi aptitudini şi pot ajunge până la un nivel superior, pentru cei cu experienta, ce variază între 18.000 şi 60.000 euro/ an.

    Conform studiului, potenţialul pieţei poloneze este de 400.000 de angajaţi până în 2022.

    Din punctul de vedere al veniturilor generate de acest sector, piaţa din România este pe locul doi în Europa. Conform estimărilor, industria serviciilor de business services a generat anul trecut venituri în creştere, de peste 4,5 miliarde euro, ajungând astfel la aproximativ 2% din PIB-ul României.

    Sectorul cuprinde 280 de companii şi peste 131.000 de angajaţi, adică aproximativ 2,4% din totalul angajaţilor din economia românească. 79% dintre clienţii acestor companii provin din Europa şi 14% din  SUA.  

    În România salariul anual brut în euro pentru un junior în finanţe sau contabilitate începe de la 7700 euro pe an, în client service pentru un junior  – de la 6800 euro/an, pentru un junior în IT – de la 10.800 euro/an. Salariile brute variază în funcţie de experienţa acumulată şi aptitudini şi pot ajunge până la un nivel superior ce variază între 13.000 şi 66.000 euro/an.

    Cu 112.000 de angajaţi, Cehia ocupă cel de-al treilea loc pe piaţa serviciilor de afaceri din EMEA. Principalele servicii furnizate sunt cele financiar – contabile, HR şi IT. Cei mai mulţi clienţi provin din SUA şi Germania. Potenţialul pieţei din Cehia este de 140.000 de angajaţi până în 2022.

    În Cehia salariul anual brut în euro pentru un junior în finanţe sau contabilitate începe de la 11.700 euro pe an, la fel şi pentru un junior în customer care sau HR, în timp ce un junior în IT are un salariu brut e de 14.000 euro/an. Salariile brute variază în funcţie de experienţa acumulată şi aptitudini şi pot ajunge până la un nivel superior ce variază între 21.000 – 47.000 euro/an.

    „Comparativ cu Polonia şi alte state din EMEA, România are în momentul de faţă avantaje legate de forţa de muncă. Avem avantajul competitiv de cost, angajaţii vorbesc limbi latine, dar şi germana, piaţa nu este încă la fel de saturată ca în Polonia. Acestea sunt motivele pentru care investitorii din industrie se uita la piaţa din România. Unul dintre pricipalele obiective ABSL este promovarea oraşelor din nivelul 2 sau 3.  Multe companii membre ale asociaţiei au sedii deschise în Timişoara, Sibiu, Cluj, Braşov şi Iaşi. Ne-am dori să putem extinde această listă în cât mai multe oraşe, dar avem nevoie şi de implicarea autorităţilor locale pentru a crea un pachet care să atragă  potenţialii investitori”, spune Dragoş Ştefan, Preşedinte ABSL.

    Studiul pune pentru prima dată pe harta industriei şi ţări precum Bosnia-Herţegovina, Ucraina, Egipt sau Tunisia.

    „Avantajele pe care le pot prezenta aceste pieţe emergente din punct de vedere costuri cu forţa de muncă şi relativa disponibilitate a resursei umane calificate sunt contrabalansate de faptul că aceste ţari nu sunt membre ale Uniunii Europene sau NATO. Importurile de echipamente sunt mai greoaie, se facturează taxe de import şi, de cele mai multe ori, alinierea la nivel fiscal/ legislativ presupune costuri destul de mari. Toate acestea reduc din avantajele competitivităţii pe costuri.”, consideră Dragoş Ştefan, Preşedinte ABSL.

    Raportul EMEA analizează 18 ţări din punct de vedere al potenţialului de dezvoltare şi este organizat de ABSL Polonia în colaborare cu asociaţiile locale ABSL, printre care si România.


     

  • Prof. Phillip C. Nell, WU Executive Academy, Viena: „Capcana simplificării – Modul în care neglijarea factorului de incertitudine în interpretarea datelor poate conduce la greşeli costisitoare”

    Domeniul HR a început să recupereze rapid teren, astfel încât în prezent există un număr mare de aplicaţii de prelucrare a datelor, iar firmele experimentează din ce în ce mai mult cu recruiteri roboţi (prin mesageria Facebook) sau cu scanarea „automatizată” a profilurilor de candidaţi. Cu toate acestea, am constatat adesea că mulţi dintre oamenii de HR au anumite lacune în ceea ce priveşte principiile de bază ale cercetării cantitative. Una dintre acestea priveşte modul în care se gestionează factorul de incertitudine a datelor colectate, în acest domeniu al resurselor umane. De pildă, managerii operează deseori cu date obţinute de la un anumit eşantion şi nu de la populaţie în întregul ei, dar le tratează ca şi cum ar fi reprezentative pentru toată populaţia. A trece cu vederea acest detaliu poate să conducă la decizii eronate şi la greşeli costisitoare.

    Incertitudinea eşantioanelor:

    De obicei, managerii departamentelor de HR sunt interesaţi să aibă date despre întreaga lor organizaţie, despre toate echipele de proiect ale firmei, despre angajaţi, expaţi etc. Totuşi, oricât am vrea să obţinem toate aceste date, colectarea lor poate fi extrem de costisitoare, atât ca bani, cât şi ca timp. Aşadar, pentru a evita acest lucru, managerilor de HR le este cerută adesea colectarea datelor doar de la un subgrup din cadrul acestor grupuri (ceea ce reprezintă un eşantion). Eşantionarea înseamnă să nu te foloseşti de toată informaţia pe care o ai la dispoziţie.

    Abordarea dominantă este realizarea unei analize statistice pe baza datelor disponibile de la un eşantion şi utilizarea rezultatelor ca estimări aplicabile întregii populaţii. De exemplu, să presupunem că o firmă are 300 de expaţi şi a colectat date de la un eşantion de 100 dintre aceştia. Anul acesta, nivelul mediu de satisfacţie al celor 100 de angajaţi cu privire la cursurile de pregătire pentru expaţi ale firmei este de 3,8, pe o scară valorică de la 1 până la 5 (5 însemnând „foarte satisfăcut”, 1 însemnând „foarte nesatisfăcut”). În ultimii doi ani, când firma a verificat acelaşi lucru şi a colectat date de la toţi expaţii, scorul mediu de satisfacţie a fost de 4,2 în ambii ani. Managerul de HR ar putea concluziona că trebuie să schimbe structura cursurilor, deoarece statisticile sunt negative.

    Aşa arată schema reprezentativă:  

    Dar este această interpretare corectă?

    Problema acestei concluzii este că se bazează pe premisa că scorul obţinut pe eşantionul de 100 de persoane este acelaşi lucru cu scorul obţinut pe întregul grup, lucru care este incorect. Dacă datele erau colectate de la un subgrup diferit, scorul mediu de satisfacţie ar fi putut fi 3,5, 4,0 sau chiar 4,5, din simplul motiv că managerul de HR a ales, din pură întâmplare, expaţi mai mult sau mai puţin mulţumiţi în eşantionul vizat. Prin urmare, avem un indicator al modului în care toţi cei 300 de expaţi evaluează cursul de pregătire, dar este un rezultat bazat pe un eşantion (care ne spune că scorul mediu de satisfacţie este 3,8 anul acesta). Aşadar, există un anumit nivel de incertitudine în legătură cu acest rezultat; ar putea la fel de bine să fie unul diferit. Dacă managerii nu iau în calcul factorul de incertitudine, s-ar putea ca aceştia să suprainterpreteze sau să subinterpreteze rezultatele.

    Spre exemplu, să presupunem că în realitate toţi cei 300 de manageri au un nivel de satisfacţie de 4,2, în timp ce eşantionul de 100 de persoane ne spune că scorul este de 3,8, din cauza prezenţei unor indivizi nemulţumiţi în cadrul eşantionului. Putem trage concluzia că aceste cursuri sunt încă bune. Dar dacă toţi managerii ar avea un nivel mediu de satisfacţie de 3,6 (iar eşantionul nostru ar arăta încă scorul de 3,8), atunci ar trebui să ne îngrijorăm că ceva este în neregulă cu programul de pregătire. Aşadar, dacă managerii presupun pur şi simplu că o statistică de tipul unui scor mediu al unui eşantion este acelaşi lucru cu scorul pentru populaţia totală, ar putea să greşească. Aceste erori pot duce la subinterpretarea datelor (managerul nu ar trebui să schimbe structura cursului deoarece nu există dovezi în ceea ce priveşte nemulţumirea faţă de acesta) sau la supraintepretarea datelor (managerul ar trebui să schimbe structura cursului, dar nu o face) – ambele decizii constituind greşeli care consumă atât bani, cât şi timp.

    Soluţia:

    În statistică, rezultatele obţinute în urma colectării datelor pe un eşantion au denumirea de „estimare punctuală”. O estimare punctuală propriu-zisă este un punct bun de plecare atunci când ne gândim la întreaga populaţie, dar acest procedeu nu oferă nicio siguranţă şi în ceea ce priveşte acurateţea datelor, deoarece nu ia în considerare factorul de incertitudine. Vestea bună este următoarea: dacă eşantionarea s-a făcut în mod aleatoriu, statisticile ne pot oferi un indiciu cu privire la rata de eroare a analizei, ca urmare a provenienţei datelor de la un eşantion mai mic decât numărul total al populaţiei. Nu vom şti niciodată 100% sigur care este valoarea corectă pentru întreaga populaţie (nivelul corect de satisfacţie al întregului grup) până când nu vom colecta date de la toate persoanele. Totuşi, putem aborda problema folosind intervalele de încredere.

    Intervalele de încredere se mai numesc şi „estimări prin intervale de încredere”. Contrar estimării punctuale, o estimare prin interval de încredere oferă o gamă întreagă de estimări potenţiale ale populaţiei, care pot fi adevărate. Pentru exemplul nostru de mai sus, în loc să presupunem că scorul de 3,8 se aplică şi pentru subgrup, şi pentru grup, ar trebui să calculăm intervalul de încredere şi să ne bazăm concluzia pe ideea că putem fi 95% siguri că nivelul mediu de satisfacţie al întregului grup se află undeva între 3,6 şi 4,0.

    Ideea în legătură cu intervalul de încredere este că rezultatele obţinute în acest fel de pe urma datelor colectate pot fi foarte diferite: ne-am mutat de la o simplă estimare punctuală (3,8) la o estimare prin interval de încredere (este foarte probabil ca nivelul mediu de satisfacţie al expaţilor să se afle undeva între 3,6 şi 4,0), prin urmare, s-ar putea să luăm o decizie diferită. În acest caz, diferenţa dintre 4,2 şi 4,0 nu este atât de mare încât să fie necesară restructurarea cursului. 

    Aşadar, dacă luăm în considerare mai degrabă eşantionarea aleatorie şi estimarea prin intervale de încredere în locul estimării punctuale, admitem faptul că datele estimative despre populaţie sunt, la un anumit nivel, incerte şi astfel suntem mai bine pregătiţi în a evita deciziile nefavorabile, generatoare de costuri.

  • Cea mai urâtă taxă REVINE, la numai un an după ce ne-am luat adio de la ea. ”Să vedem dacă este LEGAL ce se întâmplă!”

    Operatorii de telefonie mobilă din Ro­mânia au găsit „o breşă“ în noul regu­la­ment european privind serviciile de co­mu­nicaţii în roaming pentru a taxa practic acest serviciu,

     
    Aceasta se face prin introducerea unei noi „clase” de abonamente şi de opţiuni tari­fa­re care include servicii de roaming, si­mul­tan cu existenţa unor oferte comerciale unde acest serviciu nu este disponibil deloc, si­tuaţie a cărei legalitate trebuie să fie inves­ti­gată, susţine Cătălin Drulă, deputat USR şi pre­­­şedinte al Comisiei pentru tehnologia in­for­­maţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor.
     
    „Avem în plan discuţii cu ANCOM despre tarifele de roaming şi politicile tarifare ale operatorilor pe care le-au aplicat în ultima vreme legat de aplicarea regulamentului european «Roam like home»”, a declarat Cătălin Drulă pentru ZF. El a adăugat că schimbările făcute de operatorii de telefonie mobilă în ofertele comerciale ar trebui studiate pentru a se vedea dacă sunt sau nu legale. „Operatorii au găsit o breşă … nu îmi este clar şi este o discuţie aici pe care trebuie să o avem despre ea, nu ştiu cât de legală este această situaţie, dar în orice caz nu este în spiritul regulamentului.
     
    Prin această breşă s-au separat abonamentele şi opţiunile de cartelă în două părţi – cu roaming şi fără roaming, evident în clase diferite de preţ. Deci până la urmă tot se plăteşte pentru roaming doar că acum este mascat prin această separare în două clase de abonament. Acum există abonament care are roaming şi abonamente fără roaming, unde şi dacă vrei nu îl poţi adăuga, nu există nici ca opţiune.
     

  • Guvernul a aprobat nouă programe noi de studii de licenţă

    Guvernul a adoptat, prin Hotărâre, Nomenclatorul domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare şi a structurii instituţiilor de învăţământ superior pentru anul universitar 2018 – 2019.

    “În urma adoptării acestei Hotărâri, este introdusă o nouă specializare/un nou program de studii universitare de licenţă în Nomenclatorul domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare, respectiv Management şi audit de mediu în domeniul de licenţă Ştiinţa mediului. Documentul certifică şi înfiinţarea a opt programe noi pentru studii de licenţă, iar pentru 105 specializări/programe de studii universitare de licenţă din 40 de instituţii de învăţământ superior au fost operate modificări ale capacităţii de şcolarizare, conform rapoartelor ARACIS”, reiese dintr-un comunicat transmis de Ministerul Educaţiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mai multe sectoare din industria prelucrătoare au fost introduse în lista domeniilor eligibile pentru finanţare

    Mai multe sectoare din industria prelucratoare au fost introduse în lista domeniilor eligibile pentru finanţare prin Programul Operaţional Re­gional 2014-2020 – Sprijinirea creării şi extinderii capacităţilor a­vansa­te de producţie şi dezvoltare a serviciilor de către Ministerul Fon­du­rilor Europene şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.
     
    Necesitatea extinderii listei cu domeniile eligibile pentru finanţare a fost semnalată de Patronatul Investitorilor Autohtoni (PIAROM) în urma cu circa o lună, printr-o scrisoare deschisă adresată celor două instituţii, cu scopul corectării deficienţelor în alocarea fondurilor nerambursabile.
     
    „Extinderea sectoarelor economice eligibile pentru primirea de sub­venţii prin intermediul finanţarilor europene nerambursabile con­tri­­buie la limitarea riscului de cheltuire ineficientă a fondurilor publice şi la potenţarea impactului aşteptat ca urmare a utilizării instru­men­te­lor structurale în procesul de dezvoltare a mediului de afaceri şi a IMM-urilor“, au spus reprezentanţii Patronatului Investitorilor Autohtoni. Ei mai spun că este necesară o încurajare a investiţiilor în do­meniile aferente industriei prelucrătoare, evaluate prin prisma po­ten­ţia­lului de a genera valoare adăugată, prin departajarea lor în cadrul evăluării tehnico-financiare, prin acordarea unor punctaje supli­mentare în funcţie de indicele de competitivitate al respectivelor industrii calculate la nivel european.
     

  • Băsescu: Marele păpuşar la ADS este Ilie Sârbu, tata-socru

     Băsescu a spus, într-o emisiune difuzată de B1 TV, că a acuzat în trecut două contracte, şi anume EADS şi Bechtel.

    “Nu întâmplător, domnul Şova s-a făcut că a dispărut originalul contractului cu Bechtel. Eu zic că trebuie recuperat şi investigat, cum a ajuns România să semneze fără licitaţie, fără o imagine clară asupra costurilor, un asemenea contract, fie că vorbim de EADS, fie că vorbim de Bechtel, fie că vorbim de ceea ce se întâmplă la Administraţia Domeniilor Statului”, a declarat preşedintele.

    Traian Băsescu a precizat că Administraţia Domeniilor Statului este “o altă zonă” pe care, în opinia sa, instituţiile statului ar trebui să o investigheze. El a adăugat: “Sigur, împreună şi cu ceea ce a făcut fratele meu. Nu vreau să se creeze imaginea că aş vorbi de altele, fără să mă gândesc ce este în apropierea mea”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele ADS: În Nana au existat şase protocoale de împroprietărire, pentru 1.233 de hectare

     Mitea a precizat că Agenţia Domeniilor Statului este administratorul terenurilor din domeniul privat şi public ale statului, începând din 2002-2007, şi a transmis către comisiile de fond funciar, locale şi judeţene, inclusiv din judeţul Călăraşi, diferite protocoale pentru împroprietărirea cetăţenilor.

    Ilie Haralambie Mitea spus că a informat comisia de anchetă despre protocoalele prin care se derulează aceste repartizări de terenuri.

    Preşedintele ADS a menţionat că, în cele şase protocoale încheiate pentru împroprietărirea cetăţenilor din zona Nana, sunt 1.233 de hectare, care au aparţinut IAS-urilor. În anul 2002, aceste terenuri au trecut în administrarea ADS, iar din această administrare se repartizează, mai apoi, la cererea comisiilor locale şi judeţene, către cetăţeni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fostul şef al ADS, Dan Mogoş, la ieşirea de la DNA: Am fost reprogramat

     Dan Mogoş a fost citat în dosarul în care opt persoane, printre care doi şefi din ADS şi preşedintele Agrostar, sunt urmărite penal pentru fapte de corupţie.

    Şeful Direcţiei strategie, managementul datelor şi activităţilor din ADS, Vincenţiu Relu Lucian Cuc, preşedintele Agrostar, Ştefan Niculae, şi alte şase persoane, între care o alta cu funcţie de conducere din ADS, sunt urmărite penal pentru fapte de corupţie.

    Potrivit DNA, directorul Cuc este urmărit penal pentru instigare la abuz în serviciu în formă continuată, iar Ştefan Niculae, pentru asociere în vederea săvârşirii unei infracţiuni de şantaj.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Agrostar: Descinderile de vineri au legătură cu secretarul general al federaţiei, anchetat de ANI

     Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a anunţat vineri că şeful Direcţiei strategie, managementul datelor şi activităţilor din ADS, Vincenţiu Relu Lucian Cuc, preşedintele Agrostar, Ştefan Niculae, şi alte şase persoane, între care o alta cu funcţie de conducere din ADS, sunt urmărite penal pentru fapte de corupţie.

    Procurorii DNA au făcut, vineri, percheziţii la Ministerul Agriculturii, Agenţia Domeniilor Statului şi Federaţia Sindicală Agrostar, de unde au ridicat mai multe documente, în cadrul unei anchete vizând fapte de corupţie, potrivit unor surse judiciare. Sursele citate au precizat că procurorii anticorupţie au ridicat de la sediile Ministerului Agriculturii, ADS şi Agrostar mai multe documente, care vor fi analizate în cadrul unui dosar penal deschis recent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Procurorii DNA au făcut percheziţii la Minsiterul Agriculturii, ADS şi Agrostar

     Sursele citate au precizat că procurorii anticorupţie au ridicat de la sediile Ministerului Agriculturii, ADS şi Agrostar mai multe documente, care vor fi analizate în cadrul unui dosar penal deschis recent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro