BusinessMagazin

Tag: Doina Cepalis

  • Doina Cepalis

    Doina Cepalis are pe cartea de vizită cinci unităţi de producţie, toate răspândite în nordul Moldovei, exporturi în 52 de ţări şi circa 1.000 de angajaţi.

    Doina Cepalis a început să producă la uzina din Paşcani, unde  iniţial se făceau produse din in şi cânepă, centuri de siguranţă şi scaune auto pentru copii. Cu utilajele franţuzeşti şi în sistem lohn cu Team Tex, Te-Rox Prod a ajuns, în 2007, la o cifră de afaceri de 230.000 de euro, dar în numai cinci ani, în 2012, încasările au urcat ameţitor la circa 25 de milioane de euro, iar Doina Cepalis a renunţat la lohn.

    Doina Cepalis este licenţiată din 1983 ca economist, specializarea finanţe – contabilitate, la Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi. După terminarea studiilor, Doina Cepalis a fost contabil la două firme.

    După Revoluţie, când avea 29 de ani, Doina Cepalis a participat la înfiinţarea a patru societăţi pe acţiuni: Moldova SA, Siretul SA, Casa Romascana SA şi Favorit SA, toate desprinse din Întreprinderea Comercială de Stat Mărfuri Alimentare şi Alimentaţie Publică Roman. Doina Cepalis a fost director economic, iar apoi director general şi administrator până în 2000 la S.C. Moldova SA.

    Un prag important pentru Doina Cepalis a fost în 2000, când a cumpărat o fabrică de in din Paşcani cu 600 de angajaţi şi o tehnologie din anii ’50.

    Şase ani mai târziu, odată cu intrarea chinezilor pe piaţa europeană a textilelor, fabrica a dat faliment, iar Doina Cepalis s-a văzut nevoită să se “redefinească”. Cu un capital de plecare de 10.000 de euro, a construit compania Te-Rox Prod, care a început să funcţioneze în aprilie 2007. Găsise o nişă compatibilă cu fabrica de la Paşcani şi a început să producă scaune de maşini pentru francezii de la Team Tex din Franţa. La început lucra în lohn, dar din 2008 Doina Cepalis a renunţat şi a început să fabrice în nume propriu huse şi centuri de siguranţă pentru fabricarea de scaune auto pentru copii. Cifra de afaceri a crescut de la 230.000 de euro în 2007 la 20 de milioane de euro în 2010.

    Compania deţinută de Doina Cepalis exportă acum în 52 de ţări şi a investit din 2007 până acum peste şase milioane de euro. “Am luptat cinci ani şi am reuşit. Am reuşit de frică. Mi-era frică să nu pierd tot, de umilinţele pe care trebuie să le suporţi dacă pierzi. Nu am cedat niciun moment, am stat câte 14 ore în fabrică şi mergeam direct de acolo la întâlniri în Paris, New York şi chiar Japonia.”

  • Are 1.000 de angajaţi şi exportă în 60 de ţări

    “În ziua în care am scos Integrata din faliment am fost sunată de preşedintele unei companii din Lyon care mă invita acolo pentru o discuţie. Mai aveam doar 500 de euro după plata tuturor datoriilor, iar la hotelul la care m-au cazat îmi ceruseră 498 de euro pentru o noapte”, îşi aminteşte antreprenoarea Doina Cepalis un moment esenţial în dezvoltarea companiei Te-Rox Prod, când rămăsese cu doi euro în buzunar într-unul dintre cele mai scumpe oraşe din Franţa. Preşedintele companiei Team Tex, una dintre cele mai importante în industria producătoare de scaune auto pentru copii, o chemase atunci pentru negocierea unui posibil contract pentru a salva fabrica de textile din Paşcani de la faliment. Nu a fost primită de preşedintele companiei, răspunsul a fost: “Îmi pare rău, nu te pot primi”. Motivul invocat de preşedinte a fost un parteneriat al companiei cu un fond de investiţii al unei bănci. Totuşi, după ce a fost plimbată prin fabrica din Lyon, Doina Cepalis a obţinut întâlnirea care avea să îi ghideze afacerea: “…eu nu sunt croitoreasă, am venit pentru business şi dacă preşedintele companiei nu mă primeşte în clipa asta, plec, dar va rata o afacere în România”. Doina Cepalis a primit astfel ocazia de a pune pe tapet argumentele unei asocieri cu Integrata Paşcani, recent ieşită din faliment. După ce preşedintele a observat că antreprenoarea “are caracter” şi că “e normală, arată ca o italiancă”, a acceptat discuţia cu ea, dar i-a dat un răspuns evaziv: “Încercăm”.

    Încercarea s-a concretizat în contracte şi în zece utilaje cu care la uzina din Paşcani, care producea iniţial produse din in şi cânepă, a început să facă centuri de siguranţă şi huse pentru scaunele auto pentru copii. Cu utilajele franţuzeşti şi în sistem lohn cu Team Tex, Te-Rox Prod a ajuns, în 2007, la o cifră de afaceri de 230.000 de euro, dar în numai cinci ani, în 2012, încasările au urcat ameţitor la circa 25 de milioane de euro. Cinci unităţi de producţie, toate răspândite în nordul Moldovei, exporturi în 50 de ţări şi circa 1.000 de angajaţi sunt cifrele concrete de pe cartea de vizită a companiei care pe piaţa locală vinde doar o jumătate de procent din producţie, exclusiv prin magazinul online pe care îl are.

    Discuţiile corporatiste şi şedinţele foto nu sunt nici pe departe o rutină în activitatea Doinei Cepalis, care îşi petrece mai mult timpul în fabricile din zona Moldovei sau negociind cu clienţii contractele din afara ţării, răspunzând încontinuu la telefoane şi noaptea la e-mail-uri în franceză şi engleză. Totuşi, la gala Business Magazin “Woman in Power”, organizată în luna martie, ea a fost printre personajele care au ieşit în evidenţă, chiar dacă pe scenă îi făceau concurenţă o actriţă, o prezentatoare, o gimnastă, o femeie politician şi alte două doamne din mediul de afaceri românesc.

    “Am fost sinceră”, spune ea, referindu-se la povestea legată de cumpărarea fabricii din Paş-cani, care a stârnit zâmbetele celor aflaţi la eveniment: “I-am spus soţului meu: «Vreau o fabrică», iar a doua zi m-am dus la licitaţie cu buletinul”. Dar lucrurile nu au fost atât de simple pe cât a reieşit din discuţia de pe scenă. “Nu mai vreau să vând gumă de mestecat, pot mai mult”, glumeşte antreprenoarea, care a intrat în lumea afacerilor conducând un lanţ de 37 de magazine alimentare în Roman.

    După absolvirea Facultăţii de Ştiinţe Economice din Iaşi şi experienţa unor locuri de muncă în contabilitate, a devenit directorul economic al retailerului Moldova SA, care avea circa 200 de angajaţi. Lanţul de magazine a fost privatizat prin metoda MEBO – revoluţionară în acea perioadă, mai ales pentru că avea o procedură complicată – “mi se cerea astăzi la ora şapte un act, iar a doua zi trebuia să îl am”. Privatizarea a fost îngreunată şi de diverse interese referitoare la creşterea valorii imobiliarelor, preţurile pentru proprietăţi urcând în 1993 de peste opt ori. Boomul imobiliar din acea perioadă i-a adus câştiguri antreprenoarei, dar îşi aminteşte că nu se simţea împlinită şi era pregătită să facă mai mult. Provenind dintr-o familie de profesori, Doina Cepalis era fascinată de industria interbelică şi anticipa momentul venirii “patronilor industriaşi”, dar şi intrarea lanţurilor străine de magazine din ţară, care ar fi afectat activitatea din domeniul retailului. În timp ce alţi directori se întrebau dacă se mai întorc comuniştii, ea aştepta trecerea spre o societate capitalistă normală, mai ales că “aveam şi vârsta potrivită, aveam deja o funcţie şi eram pe o poziţie în care să pot să implementez sisteme noi de transfer de proprietate”.

  • Povestea româncei care i-a scos pe chinezi de pe piaţă

    “În ziua în care am scos Integrata din faliment am fost sunată de preşedintele unei companii din Lyon care mă invita acolo pentru o discuţie. Mai aveam doar 500 de euro după plata tuturor datoriilor, iar la hotelul la care m-au cazat îmi ceruseră 498 de euro pentru o noapte”, îşi aminteşte antreprenoarea Doina Cepalis un moment esenţial în dezvoltarea companiei Te-Rox Prod, când rămăsese cu doi euro în buzunar într-unul dintre cele mai scumpe oraşe din Franţa. Preşedintele companiei Team Tex, una dintre cele mai importante în industria producătoare de scaune auto pentru copii, o chemase atunci pentru negocierea unui posibil contract pentru a salva fabrica de textile din Paşcani de la faliment. Nu a fost primită de preşedintele companiei, răspunsul a fost: “Îmi pare rău, nu te pot primi”. Motivul invocat de preşedinte a fost un parteneriat al companiei cu un fond de investiţii al unei bănci. Totuşi, după ce a fost plimbată prin fabrica din Lyon, Cepalis a obţinut întâlnirea care avea să îi ghideze afacerea: “…eu nu sunt croitoreasă, am venit pentru business şi dacă preşedintele companiei nu mă primeşte în clipa asta, plec, dar va rata o afacere în România”. Doina Cepalis a primit astfel ocazia de a pune pe tapet argumentele unei asocieri cu Integrata Paşcani, recent ieşită din faliment. După ce preşedintele a observat că antreprenoarea “are caracter” şi că “e normală, arată ca o italiancă”, a acceptat discuţia cu ea, dar i-a dat un răspuns evaziv: “Încercăm”.

    Încercarea s-a concretizat în contracte şi în zece utilaje cu care la uzina din Paşcani, care producea iniţial produse din in şi cânepă, a început să facă centuri de siguranţă şi huse pentru scaunele auto pentru copii. Cu utilajele franţuzeşti şi în sistem lohn cu Team Tex, Te-Rox Prod a ajuns, în 2007, la o cifră de afaceri de 230.000 de euro, dar în numai cinci ani, în 2012, încasările au urcat ameţitor la circa 25 de milioane de euro. Cinci unităţi de producţie, toate răspândite în nordul Moldovei, exporturi în 50 de ţări şi circa 1.000 de angajaţi sunt cifrele concrete de pe cartea de vizită a companiei care pe piaţa locală vinde doar o jumătate de procent din producţie, exclusiv prin magazinul online pe care îl are.

    Discuţiile corporatiste şi şedinţele foto nu sunt nici pe departe o rutină în activitatea Doinei Cepalis, care îşi petrece mai mult timpul în fabricile din zona Moldovei sau negociind cu clienţii contractele din afara ţării, răspunzând încontinuu la telefoane şi noaptea la e-mail-uri în franceză şi engleză. Totuşi, la gala Business Magazin “Woman in Power”, organizată în luna martie, ea a fost printre personajele care au ieşit în evidenţă, chiar dacă pe scenă îi făceau concurenţă o actriţă, o prezentatoare, o gimnastă, o femeie politician şi alte două doamne din mediul de afaceri românesc.

    “Am fost sinceră”, spune ea, referindu-se la povestea legată de cumpărarea fabricii din Paş-cani, care a stârnit zâmbetele celor aflaţi la eveniment: “I-am spus soţului meu: «Vreau o fabrică», iar a doua zi m-am dus la licitaţie cu buletinul”. Dar lucrurile nu au fost atât de simple pe cât a reieşit din discuţia de pe scenă. “Nu mai vreau să vând gumă de mestecat, pot mai mult”, glumeşte antreprenoarea, care a intrat în lumea afacerilor conducând un lanţ de 37 de magazine alimentare în Roman.

    După absolvirea Facultăţii de Ştiinţe Economice din Iaşi şi experienţa unor locuri de muncă în contabilitate, a devenit directorul economic al retailerului Moldova SA, care avea circa 200 de angajaţi. Lanţul de magazine a fost privatizat prin metoda MEBO – revoluţionară în acea perioadă, mai ales pentru că avea o procedură complicată – “mi se cerea astăzi la ora şapte un act, iar a doua zi trebuia să îl am”. Privatizarea a fost îngreunată şi de diverse interese referitoare la creşterea valorii imobiliarelor, preţurile pentru proprietăţi urcând în 1993 de peste opt ori. Boomul imobiliar din acea perioadă i-a adus câştiguri antreprenoarei, dar îşi aminteşte că nu se simţea împlinită şi era pregătită să facă mai mult. Provenind dintr-o familie de profesori, Doina Cepalis era fascinată de industria interbelică şi anticipa momentul venirii “patronilor industriaşi”, dar şi intrarea lanţurilor străine de magazine din ţară, care ar fi afectat activitatea din domeniul retailului. În timp ce alţi directori se întrebau dacă se mai întorc comuniştii, ea aştepta trecerea spre o societate capitalistă normală, mai ales că “aveam şi vârsta potrivită, aveam deja o funcţie şi eram pe o poziţie în care să pot să implementez sisteme noi de transfer de proprietate”.

  • Cele mai puternice femei din România: Doina Cepalis, Te-Rox Prod

    CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN ROMÂNIA – EXCLUSIV

     

     

    După terminarea studiilor, a fost contabil la două firme. După Revoluţie, când avea 29 de ani, a participat la înfiinţarea a patru societăţi pe acţiuni: Moldova SA, Siretul SA, Casa Romascana SA şi Favorit SA, toate desprinse din Întreprinderea Comercială de Stat Mărfuri Alimentare şi Alimentaţie Publică Roman. Doina Cepalis a fost director economic, iar apoi director general şi administrator până în 2000 la S.C. Moldova SA.
    Un prag important a fost pentru ea în 2000, când a cumpărat o fabrică de in din Paşcani cu 600 de angajaţi şi o tehnologie din anii ’50. Şase ani mai târziu, odată cu intrarea chinezilor pe piaţa europeană a textilelor, fabrica a dat faliment, iar ea s-a văzut nevoită să se “redefinească”. Cu un capital de plecare de 10.000 de euro, a construit compania Te-Rox Prod, care a început să funcţioneze în aprilie 2007. Găsise o nişă compatibilă cu fabrica de la Paşcani şi a început să producă scaune de maşini pentru francezii de la Team Tex din Franţa. La început lucra în lohn, dar din 2008 a renunţat şi a început să fabrice în nume propriu huse şi centuri de siguranţă pentru fabricarea de scaune auto pentru copii. Cifra de afaceri a crescut de la 230.000 de euro în 2007 la 20 de milioane de euro în 2010. Compania Doinei Cepalis exportă acum în 52 de ţări şi a investit din 2007 până acum peste şase milioane de euro. “Am luptat cinci ani şi am reuşit. Am reuşit de frică. Mi-era frică să nu pierd tot, de umilinţele pe care trebuie să le suporţi dacă pierzi. Nu am cedat niciun moment, am stat câte 14 ore în fabrică şi mergeam direct de acolo la întâlniri în Paris, New York şi chiar Japonia.” Ea povesteşte acum că o mare deziluzie a avut atunci când a simţit că nu există un sprijin real pentru antrepenorul român. “Am aplicat pentru un proiect pe fonduri europene de 1.500.000 de euro în 2008 cu 500 de salariaţi şi a fost respins. Satisfacţii – când sunt felicitată de clienţii companiei şi când ei îmi mulţumesc că i-am sprijinit în dezvoltarea lor. O mare satisfacţie este cifra de afaceri, dar şi faptul că am reuşit să integrez în România un produs complet, care se va vinde pe toate continentele.”

     

    Business Magazin: Care sunt calităţile feminine care ajută în business?
    Cred că un lider există în primul rând prin valorile lui şi prin ce poate construi în echipă, poate o femeie este mai sensibilă şi exagerat de responsabilă. Pe plan extern, în relaţiile cu clienţii, m-a ajutat că sunt femeie, am avut un capital de încredere în plus. Veneam dintr-o ţară cu grad mare de risc şi am obţinut totuşi credite de milioane de euro.

    Business Magazin: Cum v-aţi caracteriza stilul de conducere şi de creare a unei afaceri?
    E necesar să fii o prezenţă agreabilă, să vorbeşti fluent limbi străine, să fii diplomat şi să ţi se simtă personalitatea. Nu m-am dus niciodată umilă să cuceresc pieţe externe. Ştiam că pot oferi ceva pentru Europa de Vest şi alte ţări foarte dezvoltate.

    Business Magazin: Ce branduri preferaţi?
    Iubesc brandul Chanel şi Armani, mi se potrivesc.

    Business Magazin: Destinaţiile de vacanţă preferate.
    Fac doar mini vacanţe, aproape de week-end; destinaţia preferată e Provence şi sudul Franţei. Toată familia este implicată în business, atât soţul, cât şi fiica,
    în companii total diferite. Profităm de aceste weekenduri pentru a ne întâlni lunar în Europa.

     

     

    Cea mai bogată femeie din România

    Cele mai puternice femei din România: Dorothy Constantin, High Fashion Concept (Victoria 46, Day & Night, Petit’s, The Code)

    Cele mai puternice femei din România: Ioana Lemnaru, Mercedes-Benz România

    Cele mai puternice femei din România: Camelia Şucu, Class Living

    Cele mai puternice femei din România: Irina Schrotter, Casa de modă Irina Schrotter

    Cele mai puternice femei din România: Cristina Bâtlan, Musette

    Business Magazin lanseaza cea de-a doua ediţie a catalogului dedicat celor mai puternice femei din mediul de afaceri romanesc. De această data, 200 cele mai puternice femei din business cuprinde 200 de nume reprezentative, din pozitii-cheie de conducere, precum CEO, CCO, directori generali, economici, antreprenori, consultanti sau Country Manageri. Au reusit sa castige, in timp, admiratia si recunoasterea propriei valori pentru ca apoi sa preia pozitii importante de conducere. Femeile de afaceri din Romania valideaza propriul succes prin cifre de afaceri ce le pozitioneaza pe primele locuri in topuri.

    De la an la an, numarul lor este tot mai mare, iar notorietatea si aprecierea de care se bucura nu sunt altceva decat recunoasterea valorii la purtator, un simbol pe care Business Magazin il sustine si il sprijina permanent.

    Pentru ca au demonstrat perseverenta, profesionalism, curaj si maxima implicare, femeile antreprenor au reusit consolidarea unei cariere bazata pe dinamism, actiune si permanenta dedicare. Câteva dintre numele pe care cititorii Business Magazin le pot regăsi în paginile catalogului sunt: Irina Schrotter, Camelia Sucu, Aneta Bogdan, Carmen Adamescu, Maria Grapini, Rucsandra Hurezeanu, Violeta Ciurel, Amalia Nastase, Cristina Batlan , Irina Socol, Monica Iavorschi, Adina Pascu, Andreea Mihai, Georgeta Serban, dar şi multe altele.

    Catalogul este disponibil de pe data de 11 martie în reţelele de distibuţie a presei Inmedio şi Relay la preţul de 35 lei.

    Pentru a vedea unde sunt toate locaţiile Inmedio şi Relay click aici

    Comandă online catalogul AICI.