BusinessMagazin

Tag: DNA PLOIEŞTI

  • Costin Berevoianu şi Vlad Moisescu, REŢINUŢI de DNA Ploieşti pentru trafic de influenţă, după ce au fost audiaţi în dosarul în care este vizată Apa Nova

    Potrivit unor surse judiciare,Vlad Moisescu şi Cosmin Berevoianu ar fi promis unor oameni că pot interveni la o persoană cu putere de decizie atât la Primăria Capitalei, cât şi la Primăria Sectorului 1.

    Costin Berevoianu, fostul şef al Regiei de apă-canal a Capitalei, şi Vlad Moisescu, fostul trezorier al PNL, dar şi fost consilier al lui Sorin Oprescu, au fost reţinuţi pentru trafic de influenţă după ce au fost audiaţi de procurorii DNA Ploieşti timp de mai multe ore, în dosarul de trafic de influenţă şi cumpărare de influenţă, în care este vizată compania Apa Nova.

    Procurorii DNA Ploieşti au ridicat, joi, documente de la Apa Nova, Primăria Sectorului 1 şi Primăria Capitalei, într-un dosar care vizează fapte de corupţie ce ar fi fost comise de persoane din conducerea societăţii, printre cei vizaţi în acest caz fiind şi fostul şef al Regiei de Apă-Canal a Capitalei Costin Berevoianu, declarau surse judiciare.

    Anchetatorii fac cercetări în acest caz cu privire la infracţiuni de trafic de influenţă şi cumpărare de influenţă, dosarul vizând fapte comise în perioada 2008-2015 de către persoane din administraţia publică locală, respectiv de la Primăria Capitalei şi de la Primăria sectorului 1, dar şi de către reprezentanţi ai Apa Nova, în urma cărora a fost crescut, în mod nejustificat, preţul serviciului de furnizare a serviciilor de apă şi canalizare în Bucureşti.

    De asemenea, procurorii DNA Ploieşti fac, joi, percheziţii şi la cinci locuinţe şi sedii de firme care au legătură cu faptele vizate.

    Directorul general adjunct al Apa Nova, Epsică Chiru, declara că procurorii DNA au cerut ”anumite contracte pentru perioada 2008-2015” şi a adăugat, referitor la contractul de concesiune pentru servicii de furnizare apă şi canalizare în Bucureşti, că acesta a fost ”făcut în toată transparenţa”.

    ”În ceea ce ne priveşte nu am fost anunţaţi în legătură cu nicio audiere a vreunei persoane din cadrul Apa Nova Bucureşti. Nu se fac verificări în birouri, domnii au fost invitaţi într-una din sălile de întâlniri din sediu şi aşteaptă să li se pună la dispoziţie documentele”, a afirmat Epsică Chiru.

    Întrebat dacă fostul şef al Regiei de Apă-Canal a Capitalei Costin Berevoianu are legătură cu contractul de concesiune apă-canal, el a răspuns: ”A fost un contract de concesiune care a fost făcut în toată transparenţa, sub consultanţa International Finance Corporation, care face parte din grupul Băncii Mondiale”.

    Epsică Chiru a precizat Berevoianu a fost directorul general al predecesorului Apa Nova, respectiv Regia Generală de Apă Bucureşti, şi care la vremea respectivă a fost alături de persoane din conducerea municipiului Bucureşti în Comitetul de pilotaj.

    De asemenea, întrebat dacă în ultimii opt ani Berevoianu a mai avut legătură cu Apa Nova, el a spus: ”Din câte ştiu eu, numai dacă presupunem o legătură ipotetică, în sensul că dânsul a fost consilierul primarului general pentru probleme de utilităţi publice, Apa Nova fiind una dintre utilităţile publice din Bucureşti”.

    Costin Berevoianu a fost şef al Regiei de apă-canal a Capitalei, înainte de concesionarea acestui serviciu către compania franceză Veolia, iar ulterior a fost consilier al primarului general Sorin Oprescu şi reprezentant în Consiliul de Administraţie al RADET.

    După concesionarea serviciilor de apă şi canal, Berevoianu a ocupat funcţii de conducere în cadrul Apa Nova.

    Costin Berevoianu, fostul consilier al lui Sorin Oprescu, are 13 terenuri, 11 locuinţe, un ponton la Tulcea, unde are şi casă de vacanţă, trei firme şi acţiuni de peste 350.000 de lei, iar multe dintre proprietăţi sunt deţinute împreună cu Valentin Feodorov, acţionar la Iridex Group, potrivit ultimei sale declaraţii de avere.

    Vlad Moisescu este cercetat în dosarul primarului suspendat al Sectorului 1, Andrei Chiliman, aflat sub control judiciar, privind atribuirea preferenţială de lucrări unor firme de la care aceştia ar fi primit “comisioane” de 10% din valoarea contractelor încheiate. În acest caz mai sunt cercetaţi consiliera personală a lui Chiliman, Ioana Costescu, şi consilierul local al Sectorului 1 Ion Brad.

    Compania Apa Nova face parte din grupul Veolia şi furnizează servicii de alimentare cu apă şi canalizare în Bucureşti şi în alte oraşe mari din ţară, între care municipiul Ploieşti.

    Apa Nova a încheiat, în anul 2000, un contract de concesiune pentru servicii de furnizare apă şi canalizare în municipiul Bucureşti, contract valabil pe o perioadă de 25 de ani.

    Potrivit site-ului companiei, acţionarii societăţii Apa Nova Bucureşti sunt Municipiul Bucureşti, care deţine 16,31% din capitalul societăţii, Veolia Eau-Compagnie Générale Des Eaux, cu 73,69%, şi salariaţii societăţii, prin Asociaţia ESOP, cu 10%. 

  • Primarul Andrei Chiliman a venit la DNA Ploieşti

    Chiliman a ajuns la DNA Ploieşti în jurul orei 13.45, el fiind însoţit de avocatul său.

    Întrebat de jurnalişti dacă se teme că va fi arestat, edilul a răspuns: ”Să lăsăm instanţele să decidă”.

    La ora transmiterii acestei ştiri, la DNA Ploieşti este audiată soacra fostului trezorier al PNL Vlad Moisescu, Flavia Ciocodei, care a fost citată ca martor, după ce procurorii ar fi găsit, în urma unei percheziţii făcute la locuinţa lui Moisescu, un document prin care Ciocodei îşi împrumuta fiica cu 670 de milioane de euro.

    Tot miercuri, la DNA Ploieşti a fost audiat şi deputatul Sebatian Ghiţă, în cazul căruia procurorii au dispus interdicţia de a-şi exercita funcţia de parlamentar, de a părăsi Ploieştiul şi de a vorbi cu premierul Victor Ponta. De asemenea,  procurorii DNA au extins urmărirea penală împotriva deputatului Sebastian Ghiţă, pentru noi fapte de corupţie comise de când acesta este parlamentar, dar şi înaintea mandatului şi, totodată, au extins şi sechestrul asigurător asupra bunurilor acestuia.

    În cursul dimineţii, Andrei Chiliman a fost şi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), care judecă contestaţia formulată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, după ce tot instanţa supremă a decis, în 19 iunie, ca primarul suspendat al Sectorului 1, consiliera acestuia, Ioana Costescu, fostul trezorier al PNL Vlad Moisescu şi consilierul local al Sectorului 1 Ion Brad să fie cercetaţi sub control judiciar.

    Primarul Andrei Chiliman a venit la DNA Ploieşti şi luni, când procurorii au dispus punerea sechestrului până la concurenţa sumei de trei miliarde de lei pe bunurile edilului şi pe ale celorlalţi trei inculpaţi din dosarul privind atribuirea preferenţială de lucrări unor firme de la care primeau “comisioane” de 10% din valoarea contractelor încheiate.

    Fostul trezorier al PNL Vlad Moisescu afirma, luni după-amiază, la ieşirea de la DNA Ploieşti, că procurorii au pus sechestru pe bunuri în valoare de trei miliarde de lei in dosarul în care este cercetat alături de primarul Sectorului 1 al Capitalei, Andrei Chiliman, de consiliera acestuia, Ioana Costescu, şi de consilierul local Ion Brad.

    În urma percheziţiilor făcute la locuinţa fostului trezorier al PNL, procurorii anticorupţie ar fi descoperit un contract de împrumut încheiat în 2009 între soacra lui Vlad Moisescu, Flavia Ciocodei, şi soţia acestuia. Concret, soacra şi-ar fi împrumutat fiica cu suma de trei miliarde de lei (aproximativ 670 de milioane de euro).

    În privinţa documentului găsit de către procurori prin care soacra sa îşi împrumuta fiica cu suma de 670 de milioane de euro, Vlad Moisescu a spus că acel document nu are nicio legătură cu Primăria Sectorului 1.

    “Este un act sub semnătură privată, care nu a avut niciun fel de consecinţă, dar, cel mai important, nu are nicio legătură cu Primăria Sectorului 1”, spunea Moisescu.

    Acesta declara că suma de 670 de milioane de euro care apare în actul de împrumut dintre soacra şi soţia sa nu este cea reală şi că în acel document este vorba despre “o eroare materială de denominare” făcută de “cel care a întocmit actul”.

    Vlad Moisescu, fostul trezorier al PNL, şi Ioana Costescu, consilierul personal al primarului Andrei Chiliman, sunt acuzaţi de constituire a unui grup infracţional organizat şi trafic de influenţă, iar Andrei Chiliman şi consilierul local din Sectorul 1 Ion Brad, de constituirea a unui grup infracţional organizat şi complicitate la trafic de influenţă într-un dosar privind atribuirea preferenţială de lucrări unor firme de la care primeau “comisioane” de 10% din valoarea contractelor încheiate.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, vineri noapte, ca Andrei Chiliman, Vlad Moisescu, Ioana Costescu şi Ion Brad să fie cercetaţi în libertate, sub control judiciar, în acest dosar.

    Anchetatorii susţin că Vlad Moisescu ar fi constituit un grup infracţional încă din 2004, din care au făcut parte Ioana Costescu, Andrei Chiliman şi Ion Brad, urmărind “comiterea unor fapte de corupţie care să genereze obţinerea unor comisioane cuprinse între 10 şi 15% din valoarea lucrărilor atribuite pe criterii clientelare de la agenţii economici favorizaţi în câştigarea procedurilor de achiziţie publică şi pe parcursul derulării contractelor încheiate cu Primăria Sectorului 1”.

    Potrivit unor documente ale anchetatorilor, obţinute de MEDIAFAX, Vlad Moisescu ar fi fost creierul acestui mod de operare, iar Ioana Costescu, care îi respecta cu stricteţe “ordinele”, le impunea funcţionarilor Primăriei Sectorului 1 şi controla modul în care aceştia le execută, motiv pentru care “toţi funcţionarii primăriei o ştiau de frică”. Totodată, Ioana Costescu ar fi reprezentat interfaţa lui Moisescu în relaţiile cu reprezentanţii firmelor care aveau contracte cu Primăria şi care trebuiau să remită cei 10-15% ceruţi din banii încasaţi din contractele atribuite ilegal.

    Anchetatorii explică şi modul de operare al grupării, arătând că principalii acţionari sau reprezentanţi ai firmelor importante erau contactaţi personal de Moisescu şi de Costescu, care le pretindeau colaborarea cu primarul Chiliman şi cu directorii serviciilor de investiţii şi achiziţii, respectiv Robert Grigorescu, Eugen Milea, Bogdan Piţigoi, Răzvan Munteanu, Ciprian Ghioacă şi o altă persoană, decedată între timp, spunând că trebuie să plătească acel “comision” impus de aceştia.

    În cazul în care o firmă ar fi refuzat să plătească mita, respectiv “comisionul” impus de gruparea lui Moisescu, respectiva firmă nu ar mai fi câştigat niciodată vreo procedură de achiziţie publică în Sectorul 1. Mai mult, în anumite cazuri s-ar fi ajuns şi la ameninţări la adresa reprezentanţilor firmelor care ar fi refuzat să “cotizeze”, se arată în documentele anchetatorilor.

    Banii primiţi de la reprezentanţii firmelor cărora li se atribuiau preferenţial contractele ar fi fost împărţiţi, 30% ajungând la primarul Chiliman, câte 15% la Moisescu, Costescu şi Brad, 10% la PNL Sector 1, iar diferenţa de 15% ar fi fost folosită pentru diverse cheltuieli legate de remunerarea suplimentară a funcţionarilor care au sprijinit, în diferite modalităţi, la derularea activităţilor ilicite.

    Procurorii DNA au precizat, în documentele citate, că grupul infracţional ar fi obţinut de la reprezentanţii firmelor Romair Consulting şi Straco, care au primit contracte privind reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe din Sectorul 1, dar şi lucrări de asfaltare a unor străzi, sumele de 300.000 de lei, respectiv 38.481.488 de lei, reprezentând un procent de 10% din plăţile făcute de Primăria Sectorului 1, în baza contractelor încheiate.

    Plata “comisionului” se făcea foarte discret, de regulă fiind acceptate doar predările de bani în numerar, în locurile stabilite de către Vlad Moisescu, printre care ar fi fost şi sediul PNL Sector 1 din Bulevardul Bălcescu, banii fiind preluaţi direct de Moisescu, susţin anchetatorii.

    Potrivit documentelor procurorilor, Vlad Moisescu ar fi solicitat, în cazul firmei Romprest, ca parte din procentul de 10-15% stabilit pentru încheierea contractului să fie plătită prin achitarea contravalorii unor servicii de publicitate către B1 TV şi România TV.

  • Sebastian Ghiţă s-a prezentat la DNA Ploieşti. Măsura controlului judiciar, prelungită cu încă 60 de zile pentru acesta

    Deputatul Sebastian Ghiţă a afirmat, la ieşirea din sediul DNA Ploieşti, că procurorii au prelungit măsura controlului judiciar dispusă în urmă cu două luni în dosarul în care este cercetat pentru sprijinirea unui grup infracţional organizat.

    Sebastian Ghiţă a susţinut că procurorii nu i-au explicat motivele pentru care au dispus prelungirea măsurii preventive în cazul său.

    Întrebat dacă, în opinia sa, există motive pentru care să fie pus sub acuzare în dosarul lui Iulian Herţanu, cumnatul premierului, Sebastian Ghiţă a spus că nu are legătură cu acest subiect pentru că nu îi cunoaşte pe cei de la Hidro Prahova cercetaţi în dosar.

    “Dacă domnii procurori consideră, ca pe orice cetăţean, mă cheamă să mă întrebe. Nu au întrebat alte lucruri în plus faţă de declaraţia pe care am dat-o (…) Nu am legătură cu subiectul pentru că nu îi cunosc pe acei oameni de la Hidro Prahova”, a afirmat Sebastian Ghiţă.

    Totodată, întrebat în ce măsură îl afectează faptul că se află sub control judiciar, Ghiţă a răspuns: “Mă afectează, am responsabilităţi, am activităţi”.

    “Orice cercetare trebuie făcută rapid, trebuie găsite argumente sau raţiuni pentru care unui cetăţean să-i îngrădeşti libertăţile”, a mai spus Sebastian Ghiţă.

    El a precizat că şi din punct de vedere politic este afectat de faptul că numele său apare într-un dosar al DNA: “Evident că orice om politic în momentul în care ajunge să fie investigat de către un procuror are o problemă de imagine, în a convinge cetăţenii şi aşa mai departe”.

    Întrebat dacă poate confirma informaţia apărută pe surse conform căreia procurorii DNA au ridicat documente de la clubul de baschet CSU Asesoft Ploieşti, Ghiţă a răspuns: “Nu, din câte ştiu eu”.

    Totodată, el a afirmat, răspunzând unei alte întrebări, că CSU Asesoft a primit finanţări de la bugetul local “la fel ca toate celelalte cluburi din judeţ”.

    Deputatul Sebastian Ghiţă s-a prezentat la sediul DNA Ploieşti, vineri dimineaţă, puţin înainte de ora 8.30, fiind citat în dosarul lui Iulian Herţanu, cumnatul premierului Victor Ponta, în care Ghiţă este cercetat pentru favorizarea unui grup infracţional.

    Potrivit unor surse judiciare, la DNA sunt aşteptaţi, în cursul zilei de vineri, şi deputatul PSD Vlad Cosma, precum şi tatăl acestuia, Mircea Cosma, preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Prahova, ambii fiind acuzaţi, ca şi Sebastian Ghiţă, de sprjinirea unui grup infracţional organizat. Ei se află sub control judiciar de la sfârşitul lunii februarie, iar această perioadă expiră, procurorii urmând să stabilească daca prelungesc sau nu măsura preventivă.

    În 18 februarie, Iulian Herţanu, cumnatul premierului Victor Ponta, a fost arestat preventiv, alături de omul de afaceri Vladimir Ciorbă, în dosarul vizând fraudarea de fonduri europene pentru lucrări de canalizare la Comarnic, executate de firma sa, SC Grossman Engineering Group.

    În acelaşi dosar, au fost fost plasaţi sub control judiciar deputatul Sebastian Ghiţă, deputatul PSD Vlad Cosma şi tatăl acestuia, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, directorul de producţie al Hidro Prahova, Virgiliu Iuliu Roman, precum şi omul de afaceri Liviu Munteanu.

    Potrivit anchetatorilor, Virgiliu Roman, Sebastian Ghiţă, Vlad şi Mircea Cosma au sprijinit grupul infracţional din care făcea parte Iulian Herţanu ca să acceseze şi să primească fonduri europene în cadrul contractului de extindere a reţelei de canalizare din oraşul Comarnic, proiect în valoare de aproape zece milioane de euro.

    Procurorii susţin că, în perioada 2011 – 2015, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, fost preşedinte al filialei judeţene a PSD, a făcut demersuri (intervenţii pentru numirea în funcţii a unor persoane, obţinerea de informaţii confidenţiale – activităţi derulate direct sau prin intermediul consilierilor săi personali) la funcţionari ai SC Hidro Prahova şi a exercitat presiuni (ameninţări cu privire la înlocuirea din funcţie) asupra directorului general al societăţii, pentru ca aceştia să atribuie ilegal asocierii SC Grossmann Engineering Group SRL – SC Euroconstruct Trading 98 SRL contractul de lucrări pentru extinderea reţelei de canalizare în oraşul Comarnic. De asemenea, Mircea Cosma a făcut presiuni pe durata derulării contractului pentru prelungirea termenelor de execuţie şi efectuarea ilegală de plăţi.

    “Scopul grupului infracţional astfel format şi sprijinit a fost atins, urmărirea penală făcută până la acest moment relevând: deturnarea din cadrul proiectului şi însuşirea în interes propriu, de către membrii grupului, a sumei totale de 7.797.410 de lei (bani ridicaţi în numerar din conturi ale persoanelor juridice şi fizice, reprezentând 54% din totalul sumelor care au fost identificate ca fiind achitate de S.C. Grossmann Engineering Group, către «partenerii» la care se pretinde că au fost subcontractate lucrări), sustragerea de la plata către stat, prin practici evazioniste, a sumei de 2.515.293 de lei ( din care 1.509.176 lei reprezentând TVA şi 1.006.117 de lei reprezentând impozit pe profit)”, arăta DNA.

    Proiectul privind extinderea reţelei de canalizare la Comarnic, în valoare de aproximativ zece milioane de euro, avea termen de finalizare februarie 2014, însă lucrările, care nu au fost finalizate, au fost sistate la sfârşitul anului trecut.

    În dosarul privind fraudarea de fonduri europene, la sfârşitul lunii februarie, au fost audiate la DNA Ploieşti atât mama premierului Victor Ponta, Cornelia Naum, cât şi sora acestuia, Alexandra Herţanu.

    Cornelia Naum, mama premierului Ponta, este asociată, alături de ginerele său, Iulian Herţanu, în firma “Hertanu Projects” SRL. Herţanu mai este asociat în firma Liquid Studios SRL, unde are doi asociaţi, în timp ce soţia sa, Alexandra Florina Herţanu, sora premierului Victor Ponta, este asociată în firma SC Exfin 2000 SRL, unde deţine 49 % din acţiuni, iar o altă persoană, Natalia Maier, deţine 51 % din acţiunile firmei.

    Firma Hertanu Projects SRL, al cărei asociat principal este Iulian Herţanu, a fost înregistrată în anul 2004, cu sediul social în Bucureşti şi are ca principal domeniu de activitate specific agenţiilor de publicitate. Herţanu deţine 95% din această firmă, al cărei administrator este, în timp ce mama lui Victor Ponta, Cornelia Niculina Naum, are restul de 5%.

    SC Hertanu Projects are, de asemenea, trecute la Registrul Comerţului alte câteva zeci de activităţi secundare, de la editarea ziarelor la “activităţi de servicii suport pentru învăţământ” sau intermedieri în comerţul cu animale.

    Acesta este al doilea dosar penal instrumentat de DNA Ploieşti, în care Mircea şi Vlad Cosma sunt inculpaţi. În aprilie 2014, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, fiul său, deputatul PSD Vlad Cosma, şi alte două persoane au fost trimişi în judecată de către procurorii DNA pentru fapte de corupţie.

    Astfel, deputatul Vlad Cosma este acuzat de trafic de influenţă, tatăl acestuia, Mircea Cosma, de luare de mită şi abuz în serviciu, directorul Direcţiei “Patrimoniu” din cadrul CJ Prahova, Daniel Alixandrescu, este acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu, iar Răzvan Alexe, de trafic de influenţă şi dare de mită. Procesul se află pe rolul instanţei supreme.

    DNA a început ancheta penală în care Cosma este acuzat de luare de mită şi trafic de influenţă după ce acesta ar fi primit de la administratorii unor firme care au contracte cu CJ Prahova aproximativ un milion de euro pentru acordarea unor contracte de lucrări în care beneficiar este Consiliul Judeţean.

  • Fostul primar al Ploieştiului, adus la DNA pentru o confruntare cu patronul Petrolul, Daniel Capră

    Primul adus din arest la sediul DNA Ploieşti a fost omul de afaceri Daniel Capră, acţionar principal al Clubului de fotbal Petrolul Ploieşti, arestat preventiv într-un dosar în care este acuzat de evaziune fiscală cu un prejudiciu de peste 15 milioane de euro, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Daniel Capră, aflat în arest preventiv de mai multe luni, a fost adus la DNA în urmă cu aproximativ o oră.

    Ulterior, la DNA Ploieşti a sosit şi fostul primar al municipiului Ploieşti Iulian Bădescu, aflat şi el în arest preventiv pentru luare de mită şi abuz în serviciu într-un dosar în care denunţător este Daniel Capră.

    La intrarea în sediul DNA Ploieşti fostul edil a spus că el crede că a fost adus pentru o confruntare cu denunţătorul său.

    De altfel, această confruntare fusese programată săptămâna trecută, când atât Iulian Bădescu, cât şi Daniel Capră au fost scoşi din arest şi aduşi la DNA Ploieşti, însă confruntarea nu a mai avut loc întrucât apărătorii lui Bădescu nu studiaseră dosarul.

    La ora transmirerii acestei ştiri, cei doi se află în sediul DNA Ploieşti.

    Daniel Capră este denunţător în dosarul de corupţie al fostului primar al Ploieştiului Iulian Bădescu, iar fratele său Capră, Nicolae, şi concubina acestuia sunt martori.

    În 3 martie, primarul Iulian Bădescu a fost reţinut de procurorii DNA, în dosarul finanţării echipei de fotbal Petrolul Ploieşti cu fonduri de la bugetul local. Ulterior, el a fost arestat preventiv de Tribunalul Prahova. În 10 martie, Bădescu şi-a dat demisia din funcţia de primar al Ploieştiului şi din funcţiile deţinute în PSD, renunţând şi la calitatea de membru al acestei formaţiuni politice. Iulian Bădescu era preşedintele organizaţiei municipale a PSD Ploieşti.

    Potrivit unui comunicat de presă al DNA, procurorii Serviciului teritorial Ploieşti al instituţiei au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale în cazul lui Iulian Bădescu, acesta fiind acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave având ca rezultat obţinerea pentru altul a unui folos necuvenit (2 acte materiale).

    Conform anchetatorilor, Iulian Bădescu, în calitate de primar al Ploieştiului şi ordonator principal de credite, a semnat, în 21 ianuarie 2013, un contract de cooperare încheiat între municipiul Ploieşti şi Asociaţia Comunitară “Lupii Galbeni 2012” Ploieşti, iar în 28 iunie 2013 a semnat regulamentul privind punerea în aplicare a acestuia, în lipsa vizei de control financiar preventiv propriu, sustrăgând aceste operaţiuni controlului de legalitate, regularitate şi încadrare în creditele bugetare şi a dispus plata sumei de 8.000.000 lei, în trei tranşe, către asociaţie, deşi cunoştea că nu este legală.

    “Aceste fapte au avut ca rezultat prejudicierea bugetului local cu suma anterior menţionată, precum şi obţinerea de către Asociaţia Comunitară «Lupii Galbeni 2012» Ploieşti a unui folos necuvenit de aceeaşi valoare. Prin semnarea contractului şi a regulamentului sus menţionate, inculpatul Bădescu Iulian şi-a îndeplinit defectuos atribuţiile de serviciu prevăzute de Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale şi a încălcat dispoziţiile din O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv şi pe cele din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale”, se arăta în comunicatul citat.

    Potrivit aceluiaşi document, Bădescu i-a pretins unui reprezentant al Asociaţiei Comunitare “Lupii Galbeni 2012” Ploieşti, în schimbul derulării contractului de asociere şi a regulamentului de aplicare a contractului, precum şi a efectuării plăţilor către asociaţie, suma de 300.000 euro reprezentând un comision de 10% din valoarea totală a sumelor ce urmau a fi acordate de primărie jucătorilor echipei de fotbal Petrolul Ploieşti, ale cărei interese erau reprezentate de Asociaţia Comunitară, precum şi foloase necuvenite constând în contravaloarea transportului şi a cazării, în perioadele ianuarie – februarie 2013, respectiv ianuarie – februarie 2014, la două hoteluri din Turcia, unde Iulian Bădescu a însoţit echipa în desfăşurarea cantonamentului.

    În decembrie 2012, Consiliul Local Ploieşti a aprobat alocarea câtorva milioane de euro de la bugetul local, suma finală variind în funcţie de performanţele competiţionale ale echipei Petrolul. Întrucât echipa a câştigat Cupa României şi s-a plasat pe un loc de top în Campionatul Naţional, suma finală aprobată a fost de trei milioane de euro, bani care să fie folosiţi, conform contractului, pentru salariile şi premiile jucătorilor şi ale staff-ului.

    La începutul anului trecut, DNA a deschis o anchetă în acest caz, consilierii locali, dar şi primarul Iulian Bădescu fiind chemaţi pentru audieri în acest dosar, în care investigaţia nu s-a finalizat.

    În luna martie a anului trecut, Asociaţia “Lupii Galbeni”, ONG prin intermediul căreia echipei de fotbal Petrolul Ploieşti i s-a promis alocarea a trei milioane de euro de la bugetul municipiului Ploieşti pentru performanţele competiţionale obţinute de Petrolul a dat în judecată municipiul Ploieşti pe motiv că autorităţile locale au achitat doar aproximativ 1,7 milioane de euro din suma promisă, în condiţiile în care între autorităţile locale şi Asociaţia “Lupii Galbeni” există un contract cu privire la alocarea banilor. În octombrie 2014, Asociaţia “Lupii Galbeni” a pierdut procesul intentat municipiului Ploieşti la Tribunalul Prahova.

    Gruparea Petrolul Ploieşti traversează o criză financiară de la sfârşitul anului trecut, acţionarii Daniel şi Nicolae Capră precum şi directorului general al clubului, Marius Bucuroiu, fiind acuzaţi de evaziune fiscală cu un prejudiciu de 15 milioane de euro.

    În 6 februarie, Tribunalul Prahova a admis cererea societăţii care administrează clubul Petrolul Ploieşti de deschidere a procedurii generale a insolvenţei, stabilind termen pentru continuarea procesului data de 6 aprilie.

    Acţionarii Petrolul Ploieşti, Daniel şi Nicolae Capră, şi directorul general al clubului, Marius Bucuroiu, trimişi în judecată în decembrie 2014 sub acuzaţiile de constituire de grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi spălare de bani cu un prejudiciu de 15 milioane de euro, sunt în arest preventiv. Ei au fost plasaţí în mai multe rânduri în arest la domiciliu prin decizia Tribunalului Prahova, însă de fiecare dată procurorii au contestat decizia, iar Curtea de Apel Ploieşti a menţínut arestul preventiv.

  • Fostul primar al Ploieştiului, adus la DNA pentru o confruntare cu patronul Petrolul, Daniel Capră

    Primul adus din arest la sediul DNA Ploieşti a fost omul de afaceri Daniel Capră, acţionar principal al Clubului de fotbal Petrolul Ploieşti, arestat preventiv într-un dosar în care este acuzat de evaziune fiscală cu un prejudiciu de peste 15 milioane de euro, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Daniel Capră, aflat în arest preventiv de mai multe luni, a fost adus la DNA în urmă cu aproximativ o oră.

    Ulterior, la DNA Ploieşti a sosit şi fostul primar al municipiului Ploieşti Iulian Bădescu, aflat şi el în arest preventiv pentru luare de mită şi abuz în serviciu într-un dosar în care denunţător este Daniel Capră.

    La intrarea în sediul DNA Ploieşti fostul edil a spus că el crede că a fost adus pentru o confruntare cu denunţătorul său.

    De altfel, această confruntare fusese programată săptămâna trecută, când atât Iulian Bădescu, cât şi Daniel Capră au fost scoşi din arest şi aduşi la DNA Ploieşti, însă confruntarea nu a mai avut loc întrucât apărătorii lui Bădescu nu studiaseră dosarul.

    La ora transmirerii acestei ştiri, cei doi se află în sediul DNA Ploieşti.

    Daniel Capră este denunţător în dosarul de corupţie al fostului primar al Ploieştiului Iulian Bădescu, iar fratele său Capră, Nicolae, şi concubina acestuia sunt martori.

    În 3 martie, primarul Iulian Bădescu a fost reţinut de procurorii DNA, în dosarul finanţării echipei de fotbal Petrolul Ploieşti cu fonduri de la bugetul local. Ulterior, el a fost arestat preventiv de Tribunalul Prahova. În 10 martie, Bădescu şi-a dat demisia din funcţia de primar al Ploieştiului şi din funcţiile deţinute în PSD, renunţând şi la calitatea de membru al acestei formaţiuni politice. Iulian Bădescu era preşedintele organizaţiei municipale a PSD Ploieşti.

    Potrivit unui comunicat de presă al DNA, procurorii Serviciului teritorial Ploieşti al instituţiei au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale în cazul lui Iulian Bădescu, acesta fiind acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave având ca rezultat obţinerea pentru altul a unui folos necuvenit (2 acte materiale).

    Conform anchetatorilor, Iulian Bădescu, în calitate de primar al Ploieştiului şi ordonator principal de credite, a semnat, în 21 ianuarie 2013, un contract de cooperare încheiat între municipiul Ploieşti şi Asociaţia Comunitară “Lupii Galbeni 2012” Ploieşti, iar în 28 iunie 2013 a semnat regulamentul privind punerea în aplicare a acestuia, în lipsa vizei de control financiar preventiv propriu, sustrăgând aceste operaţiuni controlului de legalitate, regularitate şi încadrare în creditele bugetare şi a dispus plata sumei de 8.000.000 lei, în trei tranşe, către asociaţie, deşi cunoştea că nu este legală.

    “Aceste fapte au avut ca rezultat prejudicierea bugetului local cu suma anterior menţionată, precum şi obţinerea de către Asociaţia Comunitară «Lupii Galbeni 2012» Ploieşti a unui folos necuvenit de aceeaşi valoare. Prin semnarea contractului şi a regulamentului sus menţionate, inculpatul Bădescu Iulian şi-a îndeplinit defectuos atribuţiile de serviciu prevăzute de Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale şi a încălcat dispoziţiile din O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv şi pe cele din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale”, se arăta în comunicatul citat.

    Potrivit aceluiaşi document, Bădescu i-a pretins unui reprezentant al Asociaţiei Comunitare “Lupii Galbeni 2012” Ploieşti, în schimbul derulării contractului de asociere şi a regulamentului de aplicare a contractului, precum şi a efectuării plăţilor către asociaţie, suma de 300.000 euro reprezentând un comision de 10% din valoarea totală a sumelor ce urmau a fi acordate de primărie jucătorilor echipei de fotbal Petrolul Ploieşti, ale cărei interese erau reprezentate de Asociaţia Comunitară, precum şi foloase necuvenite constând în contravaloarea transportului şi a cazării, în perioadele ianuarie – februarie 2013, respectiv ianuarie – februarie 2014, la două hoteluri din Turcia, unde Iulian Bădescu a însoţit echipa în desfăşurarea cantonamentului.

    În decembrie 2012, Consiliul Local Ploieşti a aprobat alocarea câtorva milioane de euro de la bugetul local, suma finală variind în funcţie de performanţele competiţionale ale echipei Petrolul. Întrucât echipa a câştigat Cupa României şi s-a plasat pe un loc de top în Campionatul Naţional, suma finală aprobată a fost de trei milioane de euro, bani care să fie folosiţi, conform contractului, pentru salariile şi premiile jucătorilor şi ale staff-ului.

    La începutul anului trecut, DNA a deschis o anchetă în acest caz, consilierii locali, dar şi primarul Iulian Bădescu fiind chemaţi pentru audieri în acest dosar, în care investigaţia nu s-a finalizat.

    În luna martie a anului trecut, Asociaţia “Lupii Galbeni”, ONG prin intermediul căreia echipei de fotbal Petrolul Ploieşti i s-a promis alocarea a trei milioane de euro de la bugetul municipiului Ploieşti pentru performanţele competiţionale obţinute de Petrolul a dat în judecată municipiul Ploieşti pe motiv că autorităţile locale au achitat doar aproximativ 1,7 milioane de euro din suma promisă, în condiţiile în care între autorităţile locale şi Asociaţia “Lupii Galbeni” există un contract cu privire la alocarea banilor. În octombrie 2014, Asociaţia “Lupii Galbeni” a pierdut procesul intentat municipiului Ploieşti la Tribunalul Prahova.

    Gruparea Petrolul Ploieşti traversează o criză financiară de la sfârşitul anului trecut, acţionarii Daniel şi Nicolae Capră precum şi directorului general al clubului, Marius Bucuroiu, fiind acuzaţi de evaziune fiscală cu un prejudiciu de 15 milioane de euro.

    În 6 februarie, Tribunalul Prahova a admis cererea societăţii care administrează clubul Petrolul Ploieşti de deschidere a procedurii generale a insolvenţei, stabilind termen pentru continuarea procesului data de 6 aprilie.

    Acţionarii Petrolul Ploieşti, Daniel şi Nicolae Capră, şi directorul general al clubului, Marius Bucuroiu, trimişi în judecată în decembrie 2014 sub acuzaţiile de constituire de grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi spălare de bani cu un prejudiciu de 15 milioane de euro, sunt în arest preventiv. Ei au fost plasaţí în mai multe rânduri în arest la domiciliu prin decizia Tribunalului Prahova, însă de fiecare dată procurorii au contestat decizia, iar Curtea de Apel Ploieşti a menţínut arestul preventiv.