Tag: DN AGRAR Group

  • Reportaj. Tatăl care a riscat totul şi fiul care duce povestea mai departe: povestea DN Agrar Group

    În 2008, Jan Gijsbertus de Boer şi-a ipotecat casa pentru a porni, în România, o fermă de vaci modernă. După ani de pierderi şi îndoieli, afacerea a crescut pas cu pas, până a devenit cel mai mare producător de lapte din Uniunea Europeană. Astăzi, fiul său, Peter, conduce compania listată la bursă, vorbeşte despre compost, biometan şi vertical farming şi pregăteşte transformarea DN Agrar GROUP într-un hub european al agriculturii circulare.


    DN Agrar Group operează astăzi un portofoliu de cinci ferme care definesc standardul producţiei de lapte din România. DN Agrar Cut este un exemplu de smart farming, cu peste 2.000 de bovine şi o producţie zilnică de 50.000 de litri de lapte. Lacto Agrar Farm, una dintre primele investiţii, a ajuns la peste 4.000 de bovine şi produce aproximativ 60.000 de litri pe zi, fiind considerată un pionier al agriculturii sustenabile în România. Apold Farm este cea mai mare unitate a grupului, cu 7.500 de animale şi o capacitate de 75.000 de litri pe zi, consolidându-şi rolul de lider regional în producţia de lapte. Prodlact Farm este dedicată creşterii tineretului bovin, asigurând continuitatea efectivelor pentru celelalte unităţi, în timp ce proiect aflat în dezvoltare, cu 1.800 de animale în prezent. Până la finele lui 2027, ferma Straja va avea 5.000 de vaci de lapte şi va produce 150.000 de litri de lapte pe zi începând cu anul 2028.


    Dimineaţa unei toamne târzii a început cu paşi grăbiţi pe aleea care despărţea grajdurile proaspăt ridicate de la Straja. În jur, investitori, parteneri, consultanţi şi jurnalişti, veniţi să vadă cu ochii lor ce înseamnă cel mai mare producător de lapte de vacă din Uniunea Europeană – şi surpriza că această companie nu e din Olanda sau Germania, ci din România, în inima Transilvaniei. În aer plutea mirosul amestecat de fân, balegă şi motorină, semn că agricultura modernă are încă rădăcini puternice în tradiţional. Între turul prin grajduri şi prezentările din cortul improvizat pentru „Investor Day”, ziua dedicată mai ales celor care au pariat deja pe performanţa DN, Peter de Boer, CEO al DN Agrar şi director pentru relaţia cu investitorii, aruncă o idee care pare că va ţine titlurile publicaţiilor de business reprezentate în sală: „În viitor, producţia de bălegar ar putea fi mai valoroasă decât producţia de lapte”. Nu e o glumă (am întrebat). În spatele cifrelor se află o strategie care combină lactatele cu compostarea, energia verde şi o agricultură circulară menită să transforme deşeurile în resurse. Fondat în 2008 ca o afacere de familie de olandezul Jan Gijsbertus de Boer, Grupul DN Agrar Group a crescut în ritm accelerat şi include în prezent cinci ferme mari, peste 16.000 de capete de animale şi o livrare anuală de 70 de milioane de litri de lapte. Potrivit reprezentanţilor companiei, DN Agrar Group a devenit astfel cel mai mare producător privat individual de lapte de vacă din Europa. 75% din producţie ajunge la gigantul francez Lactalis. Obiectivele pentru grup sunt şi mai ambiţioase: până în 2030, între 150 şi 200 de milioane de litri pe an. Totul într-un model de business integrat, cu patru piloni: lapte, agricultură vegetală, compostare şi energie verde. DN Agrar Group a raportat pentru primul semestru din 2025 o cifră de afaceri de aproximativ 101 milioane de lei, în creştere cu 22% faţă de perioada similară din 2024, şi un profit net de 27 milioane de lei, aproape dublu (Ă80%). La nivelul întregului an 2024, compania a realizat venituri consolidate de circa 176 milioane de lei şi un profit net de 32 milioane de lei. Pe bursă (AeRO), DN Agrar Group are o capitalizare de aproape 460 milioane de lei (aprox. 90–100 milioane de euro), acţiunile companiei tranzacţionându-se recent în jurul pragului de 2,9 lei/titlu. „Astăzi producem în jur de 200.000 de litri de lapte pe zi, dar în câţiva ani vom ajunge la 600.000”, spune Peter de Boer. În spatele acestei afirmaţii stă însă o poveste care începe cu 17 ani în urmă, atunci când tatăl său, Jan Gijsbertus de Boer, a decis să lase Olanda pentru România şi să pună bazele DN Agrar Group.


    Jan de Boer, fondator, DN Agrar GROUP: În viaţă trebuie să faci ceea ce îţi place, nu ceea ce îţi aduce cei mai mulţi bani. Poţi visa toată viaţa sau îţi poţi trăi visul. Eu îmi trăiesc visul.


    Căutările din 2007: de ce România şi nu altundeva? Jan de Boer era deja un fermier experimentat în Olanda şi Germania. Conducea o afacere de 3.000 de vaci şi, cu tineretul bovin, ajunsese la 5.000 de animale. În loc să se mulţumească, a început să se întrebe ce urmează: să mai cumpere o fermă sau să construiască ceva complet nou? Răspunsul a venit după 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană. „Ungaria era prea scumpă, Polonia la fel, Bulgaria prea mică, iar Ucraina nesigură. Acum sunt bucuros că nu am ales Ucraina. România părea mai sigură pentru investiţii, avea regulile UE şi mai mulţi consumatori”, spune Jan. A venit şi a călătorit trei săptămâni. O săptămână întreagă a petrecut-o în România, ca să decidă unde să se aşeze. Prima opţiune a fost sudul, lângă Bucureşti. A găsit aici teren plat ca în Olanda, costuri mai mici şi proximitate faţă de piaţă. Dar, de fiecare dată când revenea, constata acelaşi lucru: „Era prea cald şi nu ploua.” După trei vizite, a renunţat la idee. S-a orientat apoi către nordul Transilvaniei, spre graniţa cu Ucraina, unde terenul i s-a părut mai promiţător. „Aici era mai frumos, mai puţin deluros. Eu le spun munţi, deşi românii nu le spun aşa. Şi ploua mai mult.” În plus, zone precum Sibiu şi Alba ofereau un avantaj pe care îl preţuieşte şi azi: posibilitatea ca oamenii să aibă o viaţă decentă şi să se bucure de împrejurimi. Începuturile au fost mai degrabă un şir de încercări decât de succese. „La început găsisem doar 23 de hectare. Am avut un român care vorbea germană şi care căuta teren pentru mine. I-am cumpărat o maşină second-hand cu 8.000 de euro, el mi-a adus 20 de hectare de teren şi apoi a dispărut. Aceasta a fost prima mea experienţă în România.” Treptat, a găsit alţi oameni, a cumpărat terenuri, dar dificultăţile nu au întârziat să apară. „Am început cu 300–400 de hectare, apoi am ajuns la 1.000. Terenul nu fusese lucrat de 10–15 ani. Încercai să faci 6 tone de grâu pe hectar, dar obţineai doar 1,5–2 tone. În primii doi ani am pierdut 1,5 milioane de euro.” Pentru ca afacerea să supravieţuiască, a fost nevoit chiar să ipotecheze casa familiei de trei ori. „Familia era în Olanda. Nu erau discuţii plăcute când le spuneam că am nevoie de mai mulţi bani. Soţia îmi spunea: «De ce mergi din Germania în România? Aveai destulă muncă acolo.» I-am spus: «Vreau să fac asta.» Uneori e bine să nu asculţi.” În primii trei ani, a dezvoltat businessul alături de manageri din Germania, Danemarca şi Olanda. Treptat însă, echipa s-a schimbat, iar acum, majoritatea managerilor sunt români. Momentul de cotitură a venit în 2016, când piaţa laptelui trecea printr-o criză. „Atunci preţul laptelui a scăzut foarte mult, dar am reuşit să încheiem anul pe plus. Atunci am simţit prima dată că am reuşit.” În tot acest timp, relaţiile cu procesatorii s-au schimbat şi ele. „La început am lucrat cu Albalact şi Covalact. Primele trei ferme au avut şi Danone ca partener, timp de trei ani. Din 2011 avem o relaţie de lungă durată cu Albalact. Diferenţa este că românii caută profit rapid, eu prefer stabilitatea. Prefer să fac 10% profit constant, 20 de ani, decât 20% o singură dată. Afacerile sunt o chestiune de încredere. Dacă cineva mă minte, nu mă mai întorc”, descrie Jan câteva dintre principiile sale de business.


    Dacă îl întrebi pe tatăl meu, cred că pentru el ferma şi oamenii sunt pe primul loc. Pentru mine, desigur, tot oamenii
    sunt importanţi, avem angajaţi extraordinari care lucrează de peste 10–15 ani în companie. Dar eu sunt mult mai atras de cifre.
    Sunt, poate, mai capitalist decât tatăl meu.

    Peter de Boer, CEO şi director pentru relaţia cu investitorii, DN Agrar Group


    În ce se măsoară succesul? Pentru fondatorul DN Agrar Group, reuşita afacerii nu se măsoară doar în mii de litri de lapte sau milioane de euro, ci şi în oameni. „Avem aproape 300 de angajaţi. Până la 200 îi ştiam pe toţi, cu nume şi familie. Acum e mai greu, dar cel mai important este ca oamenii să fie fericiţi. Îi ajutăm să ia permisul de conducere, le plătim şcoala, le dăm timp liber să-şi ducă copiii la şcoală. După ani de muncă, îi trimitem în city-breakuri în Europa.” Astăzi, afacerea este condusă de Peter de Boer, fiul fondatorului, care a venit în 2019 să sprijine compania în procesul de listare la bursă. „A fost alegerea lui, după ce înainte am discutat despre cine dintre cei trei copii ar vrea să se implice în business. La acel moment credeam că fiica mea va prelua. Dar Peter a venit apoi şi a spus că vrea să se alăture. Nu mă aşteptam. El trăia la Amsterdam, studia acolo, era alt mediu”, povesteşte Jan Gijsbertus de Boer.  Decizia a coincis cu pregătirile pentru listarea la bursă, un moment cheie pentru companie: „Acum este CEO, dar nu a fost simplu să obţină această poziţie şi să se afirme.” Dacă Jan este vizionarul care a riscat totul, Peter este liderul prezent şi energic, obişnuit să modereze paneluri şi să discute deschis cu angajaţii din birouri. Pentru el, viitorul nu mai înseamnă doar lapte, ci şi compost, energie verde şi agricultură circulară. „Compostul şi energia vor fi foarte importante. Cred că până în 2030 acest lucru va fi realitate”, confirmă şi Jan. În planurile lor intră inclusiv crearea unui cluster alimentar regional, la Bucureşti sau Bratislava, care să reducă dependenţa de importurile de legume şi fructe. „România importă 50% din legume şi fructe, deşi ar putea produce aici. Este o ţară frumoasă, dar profitul se face în afară: vinzi grâu şi porumb şi cumperi pâine de la alţii.”  Atunci când fiul său, Peter, a preluat rolul activ în conducerea companiei, sfatul lui a fost: „Să fie el însuşi şi să fie mereu onest. Dacă nu ştii un răspuns, recunoaşte. Nu minţi. Dacă minţi o dată, oamenii ţin minte zece ani”. În viziunea sa, credibilitatea unui lider se construieşte în timp şi poate fi pierdută într-o clipă. Rigoarea este un alt element definitoriu al fermelor pe care le conduce. O zi perfectă la DN Agrar Group înseamnă disciplină şi respectarea unor proceduri precise: „Avem protocoale scrise la fiecare 10–15 minute. O zi perfectă e atunci când totul se desfăşoară conform planului”. Deşi grupul este astăzi cel mai mare producător de lapte din Uniunea Europeană, Jan de Boer priveşte tot mai mult spre viitor şi către noi direcţii de dezvoltare. Îi dă dreptate lui Peter atunci când acesta spune că, în timp, compostul ar putea deveni mai valoros decât laptele. „Compostul şi energia vor fi foarte importante. Cred că până în 2030 acest lucru va fi realitate. Ne pregătim pentru asta şi vrem să construim un cluster alimentar la Bucureşti sau la Bratislava”, explică antreprenorul. El atrage atenţia şi asupra paradoxului pieţei româneşti: „România importă 50% din legume şi fructe, deşi ar putea produce aici. Este o ţară frumoasă, dar profitul se face în afară: vinzi grâu şi porumb şi cumperi pâine de la alţii”. Iar pentru tinerii care îşi doresc să intre în agricultură, mesajul său este unul cât se poate de clar: trebuie să iubeşti această meserie. „Altfel nu rezişti. În viaţă trebuie să faci ceea ce îţi place, nu ceea ce îţi aduce cei mai mulţi bani. Poţi visa toată viaţa sau îţi poţi trăi visul. Eu îmi trăiesc visul”, spune fondatorul DN Agrar Group. 


    De la picătură la val: patru ani care au schimbat dimensiunea DN Agrar Group

    În 2021, compania raporta 47 milioane lei venituri şi un profit net de 9 milioane lei. Trei ani mai târziu, cifra de afaceri a ajuns la 176 milioane lei, iar profitul la 32 milioane lei. Pentru 2025, estimările sunt între 215 şi 225 milioane lei venituri şi un profit net de până la 52 milioane lei, consolidând poziţia DN Agrar Group drept cel mai mare producător de lapte din Uniunea Europeană, potrivit reprezentanţilor DN Agrar.


    Despre prezent şi viitor. Dacă începuturile DN Agrar Group au purtat amprenta lui Jan de Boer, fermierul olandez care a riscat tot pentru a construi în România, prezentul îi aparţine lui Peter, fiul care a preluat conducerea în 2019 şi a coordonat momentul definitoriu al listării pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti. Intrarea pe bursă în 2022 a deschis calea către includerea în indicele BET AeRO şi, ulterior, în indicii internaţionali MSCI Frontier Small Cap şi MSCI Romania Small Cap. De atunci, compania şi-a triplat dimensiunea şi a înregistrat o creştere constantă a EBITDA, livrând în 2024 aproximativ 65 de milioane de litri de lapte şi estimând pentru 2025 peste 70 de milioane. DN Agrar Group operează în prezent cinci ferme de referinţă pentru industria locală. Apold Farm este cea mai mare unitate a grupului, cu 7.500 de animale şi 75.000 de litri pe zi, Lacto Agrar Farm a ajuns la peste 4.000 de bovine şi produce 60.000 de litri, iar DN Agrar Cut se remarcă prin soluţii de smart farming, cu 50.000 de litri zilnic. Prodlact Farm asigură continuitatea efectivelor prin creşterea tineretului bovin, iar Straja Farm completează reţeaua cu o capacitate în creştere. Ambii au acum aceleaşi obiective, însă diferenţa de stil dintre tată şi fiu există, cel puţin în viziunea lui Peter. „Dacă îl întrebi pe tatăl meu, cred că pentru el ferma şi oamenii sunt pe primul loc. Pentru mine, desigur, tot oamenii sunt importanţi, avem angajaţi extraordinari care lucrează de peste 10–15 ani în companie. Dar eu sunt mult mai atras de cifre. Sunt, poate, mai capitalist decât tatăl meu. Îmi iau multă energie din creştere – creşterea companiei, implementarea de noi proiecte, dar mai ales faptul că vedem şi o evoluţie pozitivă a preţului acţiunii. Asta îmi dă multă energie”, spune Peter. Astăzi, compania funcţionează după un model circular: culturile agricole furnizează furaje pentru animale, fermele produc lapte şi dejecţii, iar acestea sunt transformate în fertilizatori organici în fabrica de compost. Energia solară din panouri fotovoltaice este folosită intern şi vândută în reţea. „În viitor, producţia de bălegar ar putea fi mai valoroasă decât producţia de lapte”, adaugă Peter, subliniind cât de importantă devine componenta de sustenabilitate pentru modelul DN Agrar Group. Planurile merg însă şi mai departe. Grupul îşi propune să scaleze acest model şi să îl ducă la un nou nivel de complexitate. Ţinta pentru 2030 este o producţie anuală între 150 şi 200 de milioane de litri de lapte, completată de investiţii în fabrici de biometan, dezvoltate alături de BSOG, care vor transforma compostul şi dejecţiile în energie şi CO2 valorificat de diverse industrii. În acelaşi timp, DN Agrar Group pregăteşte investiţii în sere şi unităţi de vertical farming, pentru a reduce dependenţa României de importurile de fructe şi legume. Nu lipsesc nici planurile de diversificare a gamei menite să consolideze poziţia companiei ca jucător integrat pe lanţul agro-zootehnic şi energetic.   



    De la începuturi la planurile pentru 2030

     

    2008
    DN AGRAR GROUP începe operaţiunile în România, în judeţul Alba, Transilvania.

    2010
    Este demarată construcţia primei ferme modernă:
    DN AGRAR APOLD.

    2011
    Lansarea operaţiunilor la ferma Apold. Compania îşi continuă expansiunea prin adăugarea celei de-a doua ferme, Lacto Agrar

    2013
    DN AGRAR înregistrează o expansiune considerabilă a suprafeţei de teren agricol lucrat. În paralel, compania demarează un proces de extindere a operaţiunilor agricole şi logistice în cadrul celorlalte companii afiliate.

    2020
    Lansarea operaţiunilor în cadrul celei de-a treia ferme de pro­ducţie a laptelui din cadrul grupului, DN AGRAR CUT, consolidând poziţia pe plan local.

    2022
    Listare la Bursa de Valori Bucureşti, devenind cel mai mare producător de lapte listat din România.

    2024
    DN AGRAR este recunoscut drept cel mai mare producător de lapte din Europa; integrează sustenabilitatea prin economie circulară şi şi parteneriat pentru producţia de biogaz.

    2025
    Lansarea operaţiunilor la cea-a de-a patra fermă productivă, DN AGRAR Straja. Totodată, anul fundaţiei pentru noul plan strategic pentru perioada 2025-2030: integrare verticală & diversificare (ferme verticale , noi unităţi de compost, planuri pentru construcţia fermei Cut 2, diversificarea prin noi modalităţi de valorizare a laptelui, etc). În Q4 din 2025- cea de-a 2-a fabrică de compost la Lacto Agrar.

    2026
    Continuarea extinderii infrastructurii: DN AGRAR Straja – finalizare, Fermă verticală – Cut 1, compost Cut 1, diversificarea gamei de produse lactate (grăsime, lapte praf), demarare construcţie fermă Cut 2

    2027
    Biogaz: Posibilitate de a obţine un pachet de 10%–20% din participaţia la instalaţia de biogaz, intrare în operare şi scalare. DN AGRAR – Cut 2 (Teren, construcţie, infrastructură de muls), extindere panouri solare Straja Farm.

    2028
    DN AGRAR – Cut 2 (Faza de achiziţie a animalelor), fermă verticală  şi fabrică de compost  (Cut 2), biogaz – primul an complet de funcţionare.

    2029
    Dezvoltarea serelor orientate către con­sumator (Faza 1) şi extinderea fermelor verticale (la Lacto Agrar).

    2030
    Penetrare extinsă pe piaţă şi integrare verticală finală: 6 ferme, 2 unităţi de compost noi, complex de sere (Faza 2) şi fermă verticală (Apold).

  • 100 tineri manageri de top. Peter de Boer, DN AGRAR Group

    Peter de Boer, Membru CA şi Director Relaţii cu Investitorii, DN AGRAR Group, 34 de ani


    Venituri (2023): 151 mil. lei

    Profit net: 23 mil. lei

    Număr de angajaţi: 280


    „Obiectivul meu este să continui să dezvolt afacerea familiei. Am intrat în companie pentru a consolida grupul şi a lucra la listarea pe bursă. Sunt responsabil de strategia de dezvoltare a grupului pentru a dubla veniturile până în 2027, şi de piaţa de capital, inclusiv implementarea de noi sisteme esenţiale pentru transferul în Piaţa Principală a Bursei de Valori Bucureşti.”

    Peter de Boer, absolvent al Facultăţii de Drept şi Administrarea Afacerilor la Universitatea Leiden şi al cursului de evaluare financiară de la CFI, s-a alăturat echipei DN Agrar Group în 2019 ca manager financiar corporativ strategic şi manager relaţia cu investitorii. A coordonat listarea companiei în piaţa AeRO a BVB şi se ocupă de strategie de dezvoltare şi digitalizare, precum şi de cea de IR.
     

  • Expat în România. Povestea unui olandez la Alba Iulia

    Peter de Boer este un exemplu al mentalităţii olandeze care încurajează explorarea drumurilor neparcurse. A ales să-şi aducă expertiza în România, integrându-se în mediul local şi contribuind la transformarea unui sector adesea evitat chiar şi de tinerii români, care preferă să-şi îndrepte atenţia deseori către experienţele din străinătate. În cali-tate de director de strategie şi relaţii cu investitorii al DN AGRAR, cea mai mare fermă integrată de animale din ţară, el nu doar că şi-a găsit un loc în peisajul de afaceri românesc, ci şi-a pus amprenta pe evoluţia companiei, fiind astăzi una dintre figurile sale cheie.

    Pentru mine, această călătorie ca expat înseamnă să construiesc o punte între perspectivele internaţionale şi opor-tunităţile locale, asigurând astfel că DN AGRAR rămâne competitiv şi orientat spre viitor pe pieţele din România şi Europa”, descrie Peter de Boer, membru al CA şi director relaţii cu investitorii  la DN AGRAR Group, perspectiva sa asupra felului în care vede experienţa sa în România. Compania pe care o reprezintă, care a ajuns în prezent cea mai mare fermă integrată din ţară, a fost înfiinţată de tatăl său în 2008, ocazie cu care a aflat şi el de România: „Tatăl meu a luat această decizie cu o viziune inovatoare, o abordare neconvenţională şi o perseverenţă remarcabilă pentru a dezvolta afacerea în România, un loc unde cultura este, în multe privinţe, destul de diferită de a noastră. Construirea unei companii atât de mari a necesitat o minte deschisă şi capacitatea de a se adapta la un mediu nou, lucru pe care el l-a realizat cu succes de-a lungul anilor”.

    Pentru Peter de Boer, ţara noastră s-a dovedit a fi un loc dinamic în care să lucrezi, cu oameni talentaţi, cu o etică a muncii puternică şi un mediu de afaceri cu provocări, dar în continuă dezvoltare: „Decizia de a veni aici mi-a permis să conduc DN AGRAR printr-o fază importantă de creştere, mai ales după listarea noastră pe Bursa de Valori Bucureşti”. Peter de Boer şi-a început aventura ca expat în urmă cu câţiva ani, iar legătura sa cu România s-a con-struit treptat. Îşi aminteşte însă că prima impresie a fost una pozitivă, iar sentimentul de curiozitate şi respect pentru cultura şi oamenii de aici i-au facilitat tranziţia către noul mediu. „Prima mea impresie despre România a fost una de curiozitate şi intrigă. Am fost impresionat de frumuseţea naturală a ţării şi de potenţialul său agricol, mai ales în sectorul în care activez,” povesteşte el. „România are o bogată moştenire culturală, iar ospitalitatea oa-menilor a fost de asemenea remarcabilă. Oamenii m-au primit cu braţele deschise, ceea ce a făcut tranziţia mai uşoară.” Adaptarea a fost un proces care a cerut însă flexibilitate şi deschidere la nou. „Ca expat, experienţa mea a fost în acelaşi timp bogată şi provocatoare în multe privinţe. Adaptarea la o cultură nouă şi la un mediu de afaceri diferit a necesitat flexibilitate şi o mentalitate deschisă, dar a fost recompensată de rezultatele concrete pe care le văd astăzi în munca mea,” explică el.

    Peter de Boer deţine o diplomă de licenţă de la Facultatea de Drept şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universi-tăţii Leiden şi a urmat un curs de evaluare financiară la CFI. După o carieră începută ca analist de afaceri şi con-sultant în managementul schimbării, Peter a intrat în afacerea de familie DN AGRAR în 2019, pentru a sprijini listarea companiei pe Bursa de Valori Bucureşti: „Am considerat că este o oportunitate excelentă de a învăţa. Am avut iniţial unele rezerve, pentru că îmi plăcea viaţa şi locul unde trăiam, însă ştiam că oportunităţile cer sacrificii”. A fost o etapă de creştere şi consolidare pentru DN AGRAR, în care Peter a jucat un rol esenţial. „Îmi asum re-sponsabilitatea pentru tot ceea ce ţine de piaţa de capital, inclusiv relaţiile cu investitorii şi comunicarea cu piaţa de capital,” spune el. Sub coordonarea sa, DN AGRAR s-a listat cu succes pe piaţa AeRO în februarie 2022, iar acum el continuă să sprijine extinderea şi digitalizarea companiei, având în vedere noi linii de afaceri şi obiective ambiţioase de dezvoltare.

    El explică cum unul dintre cele mai mari avantaje ale DN AGRAR este echipa sa, compusă din aprox-imativ 300 de angajaţi. „Gestionarea unei echipe de 300 de persoane, dispersată în mai multe locuri, face dificilă conexiunea personală cu toţi. Fiind fiul fondatorului, uneori sunt comparat cu tatăl meu, dar stilurile noastre de leadership sunt distincte. Încă îmi dezvolt abilităţile de lider, dar angajamentul meu faţă de excelenţă şi dorinţa de a reuşi rămân neclintite,” mărturiseşte el. S-a luptat cu ideea că unii dintre colegi ar putea să îl vadă ca fiind acolo doar pentru că este „fiul cuiva”,  dar abordarea sa a fost să înceapă într-o poziţie care să-i permită să petreacă timp în diverse departamente, pentru a câştiga experienţă practică: „M-am concentrat pe a asculta şi a învăţa, chiar dacă aveam propriile perspective în anumite privinţe. După un an, un an şi jumătate de muncă dedicată, am reuşit să mă impun ca un atu valoros şi să câştig recunoaştere în cadrul companiei”.

    Subliniază şi că fiecare provocare în această industrie complexă este o ocazie de a învăţa. „Creşterea unei afaceri de familie nu este o sarcină uşoară, dar este o provocare pe care o accept cu toată inima. Fiecare pas înainte ne aduce mai aproape de scopul nostru şi mă bucur să contribui la succesul DN AGRAR,” adaugă el. Pentru Peter, România este mai mult decât o destinaţie de expat; este o oportunitate imensă în sectorul agricol. „România este esenţială pentru strategia de dezvoltare a grupului DN AGRAR,” spune el. De la intrarea pe piaţă, în 2008, compania a investit aproximativ 100 de milioane de euro, iar compania a trecut printr-un proces accelerat de extindere şi consolidare, incluzând două achiziţii recente susţinute prin finanţare bancară şi prin piaţa de capital. „Ne-am triplat afacerea de la listare şi suntem pe cale să o dublăm din nou până în 2027,” explică Peter, subliniind că DN AGRAR îşi propune să devină unul dintre cei mai mari producători de lapte din Europa, cu o producţie anuală de 100 de milioane de litri până în 2028.


    Carte de vizită

    Peter de Boer, membru CA şi director relaţii cu investitorii DN AGRAR Group
    1. S-a alăturat echipei DN Agrar Group în 2019 ca manager financiar corporativ strategic şi manager relaţia cu inves-titorii;
    2. A coordonat listarea companiei în piaţa AeRO a BVB şi se ocupă de strategie de dezvoltare şi digitalizare, precum şi de cea de IR;
    3. Este absolvent al Facultăţii de Drept şi Administrarea Afacerilor la Universitatea Leiden şi al cursului de evaluare financiară de la CFI.


    Unul dintre proiectele inovatoare pe care le coordonează este dezvoltarea unei fabrici de compost lângă ferma Apold, menită să ges-tioneze deşeurile într-un mod eficient şi să genereze venituri suplimentare prin vânzarea de compost. „Este un pas important în direcţia sustenabilităţii şi un element cheie în strategia noastră de reducere a costurilor şi de diversifi-care a surselor de venit,” explică Peter. În paralel, proiectul biometanului rămâne o prioritate. „Prin utilizarea de-jecţiilor animaliere în producţia de biogaz, DN AGRAR va reduce emisiile de carbon cu 90%,” adaugă el. Dincolo de reuşitele profesionale, viaţa de expat are provocările sale. „România oferă o experienţă culturală unică, dar bineînţeles, uneori ritmul vieţii aici pare mai lent comparativ cu cel din Olanda,” recunoaşte Peter. „Accesul la ser-vicii de calitate, în special în afara oraşelor mari, poate fi mai limitat, iar birocraţia şi procesele administrative pot fi lente şi complicate, îngreunând uneori progresul.” Cu toate acestea, Peter vede aceste provocări ca pe o oportuni-tate de creştere personală şi profesională. „Cred că aceste provocări ne ajută să ne dezvoltăm, ne lărgesc orizon-turile şi ne fac mai flexibili,” spune el. În calitate de perfecţionist, admite că uneori concentrarea sa pe obiective poate fi o provocare pentru echipă: „Am învăţat să echilibrez celebrarea succeselor cu o gândire orientată spre viitor. Organizez sesiuni de feedback regulate pentru a înţelege perspectivele colegilor şi a-mi ajusta abordarea”.

    Referitor la costul vieţii, Peter consideră că România este o destinaţie accesibilă, mai ales în oraşe precum Alba Iulia, Sibiu şi Cluj. „Costurile zilnice, cum ar fi cumpărăturile, mesele în oraş şi transportul, sunt mult mai accesibile comparativ cu alte ţări în care am trăit şi lucrat. De exemplu, să iei masa la un restaurant bun în aceste oraşe este mai ieftin decât în Europa de Vest,” explică el. În Bucureşti, costurile sunt similare cu cele din Amsterdam. Pe lângă accesibilitatea costurilor, Peter consideră că România oferă şi alte avantaje expaţilor, în special în Transilvania, o zonă ideală pentru dezvoltarea afacerilor agricole. „Una dintre raţiunile pentru care familia mea a ales să îşi sta-bilească ferma aici a fost accesibilitatea terenurilor fertile şi biodiversitatea ridicată, care permit practicarea unei agriculturi durabile şi organice. De asemenea, guvernul oferă stimulente pentru dezvoltarea agricolă, iar noi am beneficiat de fonduri europene şi granturi locale menite să sprijine inovaţia şi sustenabilitatea,” explică Peter.


    Peter de Boer: „Una dintre raţiunile pentru care familia mea a ales să îşi stabilească ferma aici a fost accesibilitatea ter-enurilor fertile şi biodiversitatea ridicată, care permit practicarea unei agriculturi durabile şi organice. De asemenea, guvernul oferă stimulente pentru dezvoltarea agricolă, iar noi am beneficiat de fonduri europene şi granturi locale menite să sprijine inovaţia şi sustenabilitatea.“


    Ce urmează pentru DN AGRAR Group în România? Potrivit lui Peter de Boer, ţara oferă condiţii excelente pentru creşterea bovinelor de lapte, cu un climat favorabil şi soluri agricole de calitate. Acest lucru, combinat cu cererea în creştere pentru laptele necesar în producţia de lactate, deschide noi oportunităţi pentru DN AGRAR pe piaţa locală. „Credem cu tărie că DN AGRAR are un viitor promiţător în România, datorită climatului favorabil pentru creşterea bovinelor şi calităţii superioare a solurilor agricole,” afirmă el. De la intrarea sa pe piaţa românească în 2008, DN AGRAR a investit aproximativ 100 de milioane de euro, desfăşurând un proces rapid de consolidare şi extindere, in-clusiv două achiziţii majore. „Am reuşit să ne extindem considerabil prin achiziţii şi consolidare, iar listarea pe Bur-sa de Valori Bucureşti în 2022 ne-a permis să exprimăm public angajamentul nostru faţă de dezvoltarea continuă,” explică de Boer.  Această listare a marcat un moment important pentru companie, care şi-a triplat afacerea de atunci, înregistrând o creştere constantă a EBITDA şi stabilindu-şi obiectivul de a-şi dubla activitatea până în 2027. „Suntem pe cale să ne dublăm din nou afacerea până în 2027, iar unul dintre principalele noastre proiecte pentru următorii ani este Ferma Straja,” explică DN AGRAR.

    „Acest proiect va creşte semnificativ capacitatea noastră de producţie”. DN AGRAR şi-a propus să investească şi în proiecte sustenabile care să sprijine creşterea pe termen lung şi eficienţa operaţională. Un exemplu recent este fabrica de compost din apropierea fermei din Apold, care va gestiona deşeurile mai eficient şi va genera o nouă linie de afaceri. „Fabrica de compost va deveni operaţională în curând şi ne va permite să reducem costurile şi să generăm venituri suplimentare prin vânzarea compostului,” spun reprezentanţii companiei. În paralel, compania a început un proiect de certificare voluntară a compostului, un proces complex de cinci ani, cu posibilitatea de a tranzacţiona certificatele obţinute după doi ani. “Certificarea compostului este o iniţiativă care ne susţine an-gajamentul faţă de agricultură circulară şi durabilă,” subliniază Peter de Boer.


    DN AGRAR Group în România
    1. Compania DN AGRAR Group (simbol BVB: DN) este cea mai mare fermă zootehnică integrată din România; gru-pul DN AGRAR include 12 societăţi, dintre care patru ferme a căror activitate principală o reprezintă creşterea bovinelor de lapte (ferma Prodlact), producţia de lapte de vacă (fermele Cut, Lacto Agrar şi Apold), precum şi producţie agricolă vegetală.
    2. În domeniul cerealelor, firmele din grupul DN AGRAR cultivă în acest moment peste 7.000 de hectare, localizate pe raza judeţelor Alba, Sibiu şi Hunedoara, şi obiectivul este să ajungă la o suprafaţă lucrată de 10.000 de hectare prin achiziţia altor ferme cu producţie agricolă vegetală şi/sau zootehnică. Producţiile obţinute din culturile înfiinţate sunt folosite în principal pentru asigurarea bazei furajere pentru fermele proprii.
    3. Compania a fost înfiinţată în 2008 de Jan Gijsbertus de Boer şi este listată la Bursa de Valori Bucureşti, în piaţa AeRO din februarie 2022. Din
    1 martie 2024, acţiunile DN au fost incluse şi în indicii MSCI Frontier IMI şi MSCI Romania IMI (Investable Market In-dices), la categoria Small Cap.


    În plus, compania a anunţat recent semnarea unui parteneriat pentru construcţia celei mai mari instalaţii de producţie de biometan din România, cu o capacitate totală de până la 15 MW, în colaborare cu BSOG Energy. “Folosind dejecţiile de la propriile ferme în producţia de biogaz, DN AGRAR va reduce emisiile de carbon cu până la 90%,” explică reprezentanţii grupului. „Considerăm că agricultura circulară este viitorul şi ne angajăm să reducem deşeurile şi să maximizăm eficienţa resurselor.” În ceea ce priveşte evoluţia pieţei agricole româneşti în continuare, Peter de Boer anticipează o evo-luţie importantă a acesteia în anii următori, alimentată de o serie de tendinţe cheie. „Ne aşteptăm la o creştere continuă a cererii pentru produse lactate de înaltă calitate, produse local. Consumatorii sunt din ce în ce mai atenţi la provenienţa şi calitatea alimentelor lor, iar preferinţa pentru produse sustenabile şi etice este în creştere,” spune el. Această tendinţă este în concordanţă cu accentul pus de DN AGRAR pe practicile agricole circulare şi durabile. El consideră, de asemenea, că dependenţa României de importurile de lapte – care reprezintă în prezent peste 50% din consumul intern – oferă o oportunitate majoră. „Anticipăm o tranziţie către o mai mare autosuficienţă în producţia de lapte, sprijinită de investiţiile în infrastructura locală şi tehnologiile agricole,” explică echipa de man-agement. DN AGRAR este bine poziţionată pentru a capitaliza această tendinţă prin extinderea capacităţii de producţie, contribuind astfel la reducerea dependenţei României de importuri. În ansamblu, DN AGRAR este hotărâtă să îşi menţină traiectoria de creştere şi să continue planurile ambiţioase pentru viitor: „Suntem lideri în domeniul nostru în România şi ne dorim să rămânem în frunte, fiind cei mai buni în agricultura circulară, o abordare holistică a agriculturii care urmăreşte minimizarea deşeurilor şi maximizarea eficienţei resurselor,” concluzionează el.

    Pe lângă obiectivele profesionale, Peter şi-a fixat şi câteva scopuri personale pe care doreşte să le atingă în România. „Unul dintre obiectivele mele este să menţin un echilibru sănătos între muncă şi viaţa personală. Îmi place să călătoresc şi să explorez natura din România, dar şi să mă reconectez cu familia şi prietenii din Olanda,” povesteşte el. „Îmi fac timp pentru activităţi recreative, cum ar fi golful şi vizitele la muzee. Sportul este, de ase-menea, o prioritate; cred că este esenţial pentru sănătatea mentală şi fizică, fiind o modalitate excelentă de a re-duce stresul şi de a-mi redirecţiona atenţia.” Privind înainte, un obiectiv personal este să înveţe să piloteze un avion Cessna de mici dimensiuni, o abilitate pe care i-ar plăcea să o exploreze când va avea mai mult timp.   

    Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu Peter de Boer:

    1. Cum aţi descrie costul vieţii aici, comparativ cu experienţele dumneavoastră anterioare?
    Costul vieţii în România, mai ales la Alba Iulia, unde avem sediul central, este relativ accesibil comparativ cu alte ţări în care am trăit şi lucrat. Cheltuielile zilnice, cum ar fi cumpărăturile, mesele la restaurant şi transportul, sunt, de asemenea, mai accesibile. De exemplu, o masă la un restaurant bun în Alba Iulia, Sibiu sau Cluj este mai ieftină decât în oraşele din Europa de Vest. În Bucureşti, costurile sunt mai apropiate de cele din Amsterdam.


    2. Care sunt principalele avantaje pe care le-ar putea găsi aici un expat, cu exemple din experienţa dumneav-oastră?
    Frumuseţea naturală. Experienţele în aer liber, fie că este vorba de schi în munţi sau explorarea unor locuri precum Transfăgărăşan, Straja din judeţul Hunedoara, Braşov, Sibiu, oferă multe de explorat şi de savurat în afara contex-tului profesional. România este un loc plăcut de trăit şi, fiind parte a Uniunii Europene, ne permite să ne dezvoltăm afacerea.  Văd mai multe avantaje cheie şi pentru afaceri, mai ales pentru cei implicaţi în agricultură, în special în regiuni precum Transilvania, unde terenul fertil este disponibil la un cost mai redus comparativ cu Europa de Vest. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care familia mea a ales să îşi stabilească ferma aici. Terenul este mai ac-cesibil şi bogat în biodiversitate, fiind ideal pentru practicarea unei agriculturi durabile şi ecologice. De asemenea, guvernul oferă diverse stimulente pentru dezvoltarea agriculturii şi afacerilor rurale. Am beneficiat de finanţări eu-ropene şi granturi locale orientate spre susţinerea inovaţiei şi sustenabilităţii în agricultură. Aceste stimulente fi-nanciare ne fac mai uşor accesibile investiţiile în echipamente moderne şi tehnologii, permiţându-ne să creştem productivitatea. Pe scurt, consider că România, în special Transilvania, este un loc în care expaţii pot găsi opor-tunităţi, sprijin şi o calitate plăcută a vieţii, în timp ce îşi construiesc o afacere de succes.


    3. Ce sfat aţi oferi oamenilor din întreaga lume care doresc să înceapă o viaţă în România – fie nomazilor digitali, fie executivilor expaţi?
    Îmbrăţişaţi această experienţă cu o minte deschisă şi un simţ al aventurii. Acordaţi timp pentru a înţelege cultura locală de afaceri şi pentru a construi relaţii, deoarece românii sunt foarte primitori.