În ceea ce priveşte modelele de serie, îndrăznesc să spun că lucrurile au stat mult mai slab decât la precedenta ediţie, cea din 2016.
Este important de amintit că industria auto trece printr-o perioadă de transformări, o perioadă marcată încă de scandalul Dieselgate. La fiecare astfel de eveniment apar tot mai multe întrebări legate de viitorul motoarelor pe motorină sau de fezabilitatea electrificării unui număr tot mai mare de autovehicule. Dincolo de discursurile producătorilor, concentrate în mare măsură pe conectivitate, autonomie şi mai sus menţionata electrificare, investiţiile nu reflectă întotdeauna aceleaşi lucruri.
În fine, Salonul Auto de la Paris, chiar lipsit de strălucirea din alţi ani, a avut suficiente motive de entuziasm pentru pasionaţi.
Pentru mine, cele mai aşteptate „dezvăluiri“ au fost cele ale Mercedes-Benz, BMW, Seat şi Skoda.
BMW a prezentat noua Serie 3, o versiune mai mare decât modelul anterior. Mai exact, ampatamentul e crescut, ceea ce se traduce într-un interior mai generos, iar lungimea totală a maşinii este mai mare cu aproape 8 cm.
Designul interior a suferit, evident, mai multe schimbări: butonul start/stop a fost mutat pe consola centrală, unde se regăsesc şi opţiunile pentru modul de rulare. Farurile de pe noua Serie 3 vin, pe versiunea standard, în format Full LED; clienţii pot opta însă pentru Adaptive LED cu tehnologia Laserlight, dezvoltată de BMW, pentru care producătorul promite o rază de acţiune de peste 500 de metri.
Noul BMW Seria 3 va fi disponibil în mai multe variante, cu motoare ce produc între 150 şi 258 de cai-putere.
Mercedes-Benz a venit la Paris cu noua Clasă B, noul GLE şi A35, o maşină de clasă mică transformată, pe scurt, în bolid. O altă noutate a fost varianta sedan a Clasei A, un produs destinat evident altor pieţe decât cea europeană.
Şi la Clasa B farurile LED fac parte din dotarea standard, însă se poate opta pentru faruri Multibeam Led, aceleaşi ca pe Clasa A. Clasa B are un coeficient aerodinamic de 0,24 (0,25 avea predecesorul său), cel mai bun din segmentul său.
Schimbările importante sunt însă cele din habitaclu: clientul poate comanda cele două display-uri de 7 inci, combinaţia dintre un ecran de 7 inci şi unul de 10,25 inci sau versiunea Widescreen cu două display-uri de 10,25 inci; o altă opţiune ce poate fi comandată este head-up display, de care am scris în trecut şi care mi se pare una dintre cele mai utile facilităţi pentru cel aflat în spatele volanului. De la jumătatea lui 2019, va fi disponibilă pe Clasa B şi o banchetă care poate glisa cu 14 centimetri, pentru a mări capacitatea portbagajului, care va varia astfel de la 455 la 705 litri.
Evident, şi Clasa B a fost echipată cu MBUX, sistemul de infotainment al producătorului german. Printre sistemele de asistenţă rutieră disponibile pe Clasa B se numără Active Distance Assist Distronic ca parte a pachetului Driving Assistance, care poate anticipa situaţii de trafic şi poate reduce viteza în apropierea virajelor, a intersecţiilor şi a sensurilor giratorii, Active Emergency Stop şi Active Lane Change Assist. B-Class este echipat standard cu Active Brake Assist, care poate identifica acum pietoni şi biciclişti.
Clasa B va fi disponibilă în cinci variante – trei pe benzină, cu 136, 163, respectiv 190 cai-putere şi două pe motorină, cu 116 sau 150 cai-putere.
Cu noul A 35 4MATIC, Mercedes şi AMG introduc un model complet nou. Autovehiculul are la bază noua platformă cu tracţiune faţă Mercedes şi este alimentat de un nou motor turbo cu 4 cilindri, de 2,0 litri, de 306 cai-putere; transmisia este de tip AMG Speedshift DCT (dublu ambreiaj). Pe scurt, peste toate lucrurile bune din Clasa A se adaugă acum forţa brută a modelelor AMG. Pe de altă parte, Seat a prezentat noul Tarraco, un SUV care promite să devină flagshipul brandului spaniol. Un detaliu interesant: Tarraco şi-a primit numele după oraşul Tarragona, aflat în sudul peninsulei iberice.
Interiorul maşinii are un aspect curat, cu multe elemente care nu îşi găsiseră loc în alte Seat-uri. În ceea ce priveşte motorizarea, spaniolii propun două motoare turbo pe benzină (1,5 litri cu 148 cai-putere şi 2,0 litri cu 187 cai-putere) şi două pe motorină (2,0 litri); va exista, în viitor, şi o versiune plug-in hybrid.
Trebuie remarcat şi numărul mare de producători auto care au ales să sară“ peste Salonul de la Paris, o tendinţă tot mai evidentă în rândul brandurilor cunoscute: Ford, Alfa Romeo, Aston Martin, Bentley, grupul Fiat, Jeep, Mazda, Mitsubishi şi Volvo. Revenind la cei care au onorat cu prezenţa, veţi regăsi în imaginile de mai sus celelalte maşini care au atras atenţia la Salonul Auto de la Paris.
Tag: discursuri
-
Ce a adus nou salonul auto de la Paris
În ceea ce priveşte modelele de serie, îndrăznesc să spun că lucrurile au stat mult mai slab decât la precedenta ediţie, cea din 2016.
Este important de amintit că industria auto trece printr-o perioadă de transformări, o perioadă marcată încă de scandalul Dieselgate. La fiecare astfel de eveniment apar tot mai multe întrebări legate de viitorul motoarelor pe motorină sau de fezabilitatea electrificării unui număr tot mai mare de autovehicule. Dincolo de discursurile producătorilor, concentrate în mare măsură pe conectivitate, autonomie şi mai sus menţionata electrificare, investiţiile nu reflectă întotdeauna aceleaşi lucruri.
În fine, Salonul Auto de la Paris, chiar lipsit de strălucirea din alţi ani, a avut suficiente motive de entuziasm pentru pasionaţi.
Pentru mine, cele mai aşteptate „dezvăluiri“ au fost cele ale Mercedes-Benz, BMW, Seat şi Skoda.
BMW a prezentat noua Serie 3, o versiune mai mare decât modelul anterior. Mai exact, ampatamentul e crescut, ceea ce se traduce într-un interior mai generos, iar lungimea totală a maşinii este mai mare cu aproape 8 cm.
Designul interior a suferit, evident, mai multe schimbări: butonul start/stop a fost mutat pe consola centrală, unde se regăsesc şi opţiunile pentru modul de rulare. Farurile de pe noua Serie 3 vin, pe versiunea standard, în format Full LED; clienţii pot opta însă pentru Adaptive LED cu tehnologia Laserlight, dezvoltată de BMW, pentru care producătorul promite o rază de acţiune de peste 500 de metri.
Noul BMW Seria 3 va fi disponibil în mai multe variante, cu motoare ce produc între 150 şi 258 de cai-putere.
Mercedes-Benz a venit la Paris cu noua Clasă B, noul GLE şi A35, o maşină de clasă mică transformată, pe scurt, în bolid. O altă noutate a fost varianta sedan a Clasei A, un produs destinat evident altor pieţe decât cea europeană.
Şi la Clasa B farurile LED fac parte din dotarea standard, însă se poate opta pentru faruri Multibeam Led, aceleaşi ca pe Clasa A. Clasa B are un coeficient aerodinamic de 0,24 (0,25 avea predecesorul său), cel mai bun din segmentul său.
Schimbările importante sunt însă cele din habitaclu: clientul poate comanda cele două display-uri de 7 inci, combinaţia dintre un ecran de 7 inci şi unul de 10,25 inci sau versiunea Widescreen cu două display-uri de 10,25 inci; o altă opţiune ce poate fi comandată este head-up display, de care am scris în trecut şi care mi se pare una dintre cele mai utile facilităţi pentru cel aflat în spatele volanului. De la jumătatea lui 2019, va fi disponibilă pe Clasa B şi o banchetă care poate glisa cu 14 centimetri, pentru a mări capacitatea portbagajului, care va varia astfel de la 455 la 705 litri.
Evident, şi Clasa B a fost echipată cu MBUX, sistemul de infotainment al producătorului german. Printre sistemele de asistenţă rutieră disponibile pe Clasa B se numără Active Distance Assist Distronic ca parte a pachetului Driving Assistance, care poate anticipa situaţii de trafic şi poate reduce viteza în apropierea virajelor, a intersecţiilor şi a sensurilor giratorii, Active Emergency Stop şi Active Lane Change Assist. B-Class este echipat standard cu Active Brake Assist, care poate identifica acum pietoni şi biciclişti.
Clasa B va fi disponibilă în cinci variante – trei pe benzină, cu 136, 163, respectiv 190 cai-putere şi două pe motorină, cu 116 sau 150 cai-putere.
Cu noul A 35 4MATIC, Mercedes şi AMG introduc un model complet nou. Autovehiculul are la bază noua platformă cu tracţiune faţă Mercedes şi este alimentat de un nou motor turbo cu 4 cilindri, de 2,0 litri, de 306 cai-putere; transmisia este de tip AMG Speedshift DCT (dublu ambreiaj). Pe scurt, peste toate lucrurile bune din Clasa A se adaugă acum forţa brută a modelelor AMG. Pe de altă parte, Seat a prezentat noul Tarraco, un SUV care promite să devină flagshipul brandului spaniol. Un detaliu interesant: Tarraco şi-a primit numele după oraşul Tarragona, aflat în sudul peninsulei iberice.
Interiorul maşinii are un aspect curat, cu multe elemente care nu îşi găsiseră loc în alte Seat-uri. În ceea ce priveşte motorizarea, spaniolii propun două motoare turbo pe benzină (1,5 litri cu 148 cai-putere şi 2,0 litri cu 187 cai-putere) şi două pe motorină (2,0 litri); va exista, în viitor, şi o versiune plug-in hybrid.
Trebuie remarcat şi numărul mare de producători auto care au ales să sară“ peste Salonul de la Paris, o tendinţă tot mai evidentă în rândul brandurilor cunoscute: Ford, Alfa Romeo, Aston Martin, Bentley, grupul Fiat, Jeep, Mazda, Mitsubishi şi Volvo. Revenind la cei care au onorat cu prezenţa, veţi regăsi în imaginile de mai sus celelalte maşini care au atras atenţia la Salonul Auto de la Paris.
Seat Tarraco
Audi SQ2
Un SUV mic care generează 296 de cai-putere şi poate atinge 100 de kilometri pe oră în mai puţin de
5 secunde
DS3 Crossback
Un SUV premium de mici dimensiuni care poate fi comandat şi în versiunea electrică
Peugeot e-Legend
Un concept full-electric care aduce aminte de istoria brandului francez
Skoda Vision RS
Conceptul prezentat de Skoda este un hatchback hibrid cu performanţe de invidiat
smart ForEase
Smart împlineşte 20 de ani în 2018, iar conceptul prezentat la Paris a fost dezvoltat pentru a sărbători acest moment
Mercedes GLE
Mercedes Clasa A
Hyundai i30 N Fastback
O versiune mai rapidă şi mai arătoasă a bestsellerului coreean
bmw seria 3
-
Cine este Sarah Hurwitz, femeia care îi scrie lui Michelle Obama discursurile devenite etalon în lume
Atunci când Sarah Hurwitz se aşază în faţa laptopului, îşi pune căştile în urechi şi încearcă să îşi imagineze vocea lui Michelle Obama care îi sună în minte şi care îi spune: „Nu, tranziţia aia e nepotrivită” sau „Suntem pregătiţi să spunem povestea asta într-un mod care să îi onoreze pe aceşti oameni?”
Hurwitz, cea care îi scrie Primei Doamne speech-urile, se află în serviciul familiei Obama de opt ani, iar pentru Michelle Obama exclusiv, de aproape şapte ani. Cele două au lucrat atât de aproape împreună, încât fiecare cuvânt pe care Prima Doamnă a SUA l-a rostit în public, a fost scris sau editat de Sarah Hurwitz, scrie The Washington Post.
În timp ce lucrez pentru ea acum, încerc să îi editez discursul cu ajutorul vocii ei care îmi răsună în minte, pentru că mi-a dat atât de multe feedback-uri în ultimii ani şi pentru că a fost foarte fermă cu privire la ceea ce vrea”, a declarat Hurwitz printre picături, la cafeneaua Penn Quarter, aflată la două blocuri distanţă de Casa Albă.
Hurwitz, 38 de ani, este absolventă a Facultăţii de Drept de la Harvard şi membră a staff-ului Obama încă de la început, fiind una dintre puţinele persoane care au rămas alături de familia prezidenţială la Casa Albă, după campania electorală din 2008.
Iniţial, Sarah Hurwitz a început ca şef de campanie al lui Hillary Clinton, fiind editorul principal al discursurilor sale. La două zile după ce Clinton şi-a recunoscut înfrângerea din 2008, echipa Obama a recrutat-o pe Hurwitz şi i-a oferit un job.
-
Cine este Sarah Hurwitz, femeia care îi scrie lui Michelle Obama discursurile devenite etalon în lume
Atunci când Sarah Hurwitz se aşază în faţa laptopului, îşi pune căştile în urechi şi încearcă să îşi imagineze vocea lui Michelle Obama care îi sună în minte şi care îi spune: „Nu, tranziţia aia e nepotrivită” sau „Suntem pregătiţi să spunem povestea asta într-un mod care să îi onoreze pe aceşti oameni?”
Hurwitz, cea care îi scrie Primei Doamne speech-urile, se află în serviciul familiei Obama de opt ani, iar pentru Michelle Obama exclusiv, de aproape şapte ani. Cele două au lucrat atât de aproape împreună, încât fiecare cuvânt pe care Prima Doamnă a SUA l-a rostit în public, a fost scris sau editat de Sarah Hurwitz, scrie The Washington Post.
În timp ce lucrez pentru ea acum, încerc să îi editez discursul cu ajutorul vocii ei care îmi răsună în minte, pentru că mi-a dat atât de multe feedback-uri în ultimii ani şi pentru că a fost foarte fermă cu privire la ceea ce vrea”, a declarat Hurwitz printre picături, la cafeneaua Penn Quarter, aflată la două blocuri distanţă de Casa Albă.
Hurwitz, 38 de ani, este absolventă a Facultăţii de Drept de la Harvard şi membră a staff-ului Obama încă de la început, fiind una dintre puţinele persoane care au rămas alături de familia prezidenţială la Casa Albă, după campania electorală din 2008.
Iniţial, Sarah Hurwitz a început ca şef de campanie al lui Hillary Clinton, fiind editorul principal al discursurilor sale. La două zile după ce Clinton şi-a recunoscut înfrângerea din 2008, echipa Obama a recrutat-o pe Hurwitz şi i-a oferit un job.
-
Mai bine le dăm nişte peşte, decât să-i lăsăm să tot pescuiască doar în ape sterpe
Înainte de orice, să-i lămuresc pe eventualii hateri care, iluminaţi de înţelepciunea lor deosebită, şi sub îndemnul învăţăturii biblice „mai bine să-i învăţăm să pescuiască decât să le dăm peşti“, îmi vor spune că asta ar mai lipsi, să dăm săracilor bani degeaba, pentru că aceştia unu, nu s-ar mai simţi îndemnaţi să caute de muncă şi nici să muncească şi doi, ar da banii pe băutură. Există studii bazate pe cercetări făcute în cele mai diverse locuri locuri din lume, în Coasta de Fildeş, Mexic, Brazilia, Macedonia, Burkina Faso sau Maroc, iar rezultatele sunt cam aceleaşi: doar doi inşi din zece, cel mult, repet, cel mult, dau banii pe băutură. Nu neg, unii poate vor fi risipit banii pe prostii, dar de regulă oamenii s-au comportat responsabil. Şi nici nu au fugit de muncă, dimpotrivă. Voi reveni asupra acestui aspect.
Să trecem la ale noastre acum: GiveDirectly, o organizaţie de caritate care a dat deja bani în Kenya şi Uganda, vrea să strângă, şi probabil o va face, 30 de milioane de dolari doar pentru început, pentru a asigura un venit gratuit pentru mai mult de 6.000 de kenyeni, în următorii cel puţin zece ani.
Pe 5 iunie elveţienii vor avea un referendum pentru instituirea unui venit de bază.
Primăria din Utrecht asigură unui număr de cetăţeni un nivel minim de subzistenţă.
Finlanda intenţionează să aplice un plan pe doi ani pentru a testa diferite variante ale ideii.
Y Combinator, o companie din Silicon Valley, finanţeză şi ea un astfel de experiment, iar guvernul din Ontario are, de asemeni, un program pilot. Canadienii nu sunt străini de astfel de idei, pentru că printre primele experimente de acest gen este cel din anii ’70 ai secolului trecut, în Manitoba.
Ce efecte au astfel de programe? Unul dintre ele este că oamenii cumpără ciocolată, şi o ciocolată pentru un copil care nu a gustat aşa ceva mi se pare un argument cât se poate de valabil. În Nigeria guvernul a derulat, în 2011, un program de susţinere a 1.200 de antreprenori, cu 60 de milioane de dolari. Au solicitat bani 24.000 de oameni, din care au fost selectaţi în jur de 6.000, care au fost instruiţi şi ajutaţi să îşi întocmească planurile de afaceri. Dintre aceştia, au fost selectaţi circa 1.200 care au primit cash, în medie câte 50.000 de dolari. Trei ani mai târziu, sute de noi companii erau pe profit iar numărul locurilor de muncă create ajungea la 7.000.
Dacă e să facem un calcul simplu, un loc de muncă a costat în jur de 8.500 de dolari. În plus, avem afaceri care funcţionează, taxe la stat şi nivel de trai în creştere. Să ţinem minte cei 8.500 de dolari şi să-i comparăm cu cei 22.500 de euro pentru înfiinţarea unui loc de muncă în România (calcule valabile în perioada fostului guvern PSD) sau cu cei 90.000 de dolari avansaţi de Banca Mondială drept suma necesară pentru crearea unui loc de muncă în lume. Indiferent de condiţiile diferite din Nigeria, România sau oriunde altundeva în lume, zic că rezultatele sunt bune.
700 de dolari donaţi de GiveDirectly au produs alţi 200 de dolari în agricultură şi în afaceri noi, un return de 28% care în alte cazuri a ajuns şi la 50%.
În aceste condiţii, nu cumva o soluţie mai eficientă decât investiţiile statului sau decât ajutoarele de stat sau decât orice alte ajutoare de mii de miliarde din orice monedă vă trece prin cap care au fost risipite în criză s-ar putea dovedi a fi banii cash daţi oamenilor pentru a porni afaceri, pentru a cultiva terenuri, pentru a înfiinţa livezi sau pentru ferme de animale?
Nu-i mai bine oare să oferi 5.000 de euro odată, bani cu care omul să îşi încerce norocul, decât să-i oferi 200 de euro pe lună, adică salariul minim pe economie pe care îl primesc jumătate din angajaţi? Poate încercăm un experiment, undeva într-un sat amărât, cu un fleac de bani scurşi printre degete de politicieni; sunt convins că am fi uimiţi de rezultate.
Sau, cu alte cuvinte, nu mai bine le dăm nişte peşte, decât să-i lăsăm să tot pescuiască doar în ape sterpe?
Desigur, miracolul cu pâinile şi peştii, în viziunea lui Tintoretto.
-
Bursa de la Bucuresti e inca in adolescenta
Politie, cameramani, forfota. In fata sediului central al BNR
din deja celebra strada bucuresteana Lipscani masinile se furisau
una dupa alta. La fiecare oprire scurta, o cravata neagra se
ascundea dupa usile inalte ale bancii. Intram si noi si suntem
intorsi din drum, desi ora era zece fix. “Nu mai puteti intra. A
sosit presedintele.” O asistenta dezorientata incerca sa le explice
celor de la protocol ca a venit presa si nu-ntelege care e
problema. Presedintele era de fapt cel de la Cotroceni, iar
regulamentul BNR nu permite accesul dupa seful statului. Discutii
contradictorii si protocolul a fost invins. Se deschid usile salii
Mitita Constantinescu, locul unde a functionat pentru prima oara
bursa, in 1995.La microfon, presedintele CA al Bursei de Valori Bucuresti,
Stere Farmache, iar alaturi, la masa prezidiului, Mugur Isarescu,
Traian Basescu si Gabriela Anghelache, presedintele Comisiei
Valorilor Mobiliare. Farmache vorbeste despre rolul bursei in
economie – consolidarea pietei de capital – si despre cat de
important e ca acest motor al economiei “sa fie pus in miscare si
sa contribuie la dezvoltarea afacerilor in Romania”. Or, sustine
Farmache, oferta de titluri listate la bursa e “inadecvata si
insuficienta”. Lipsesc companii importante, iar explicatia e ca
autoritatile n-au urmarit in ultimii 15 ani sa privatizeze
transparent, ci au cautat mai degraba investitori strategici. “S-a
dovedit ca e un mit”, spune succint Farmache, care da exemplu
Polonia, stat care a folosit agresiv piata de capital pentru
privatizarea unor companii importante, iar rezultatele se vad “cu
ochiul liber”. Polonia este una dintre tarile care au trecut cel
mai bine prin recesiune, iar explicatia nu e greu de gasit: “O
bursa bine capitalizata, capabila sa ofere o alternativa viabila de
finantare fata de cea prin credite bancare”.Dupa ce a primit o medalie de onoare, ca toti ceilalti
vorbitori, Isarescu a preluat cuvantul. Cateva vorbe despre
transparenta, disciplina financiara si credibilitate – si putina
istorie. Nu mai putin de 140 de banci isi aveau sediul in cartierul
bancar din Micul Paris, in anii ’20-’30. “Noi aveam banca centrala
cand in SUA sau Japonia nu se vorbea despre asa ceva.” Discursul
despre aniversarea BVB a fost scurt, iar Isarescu a trecut rapid la
ultimele semnale despre economia romaneasca. Cu o seara in urma,
cand a ajuns acasa, Isarescu a vazut ca televiziunile “cantau,
descantau si rascantau” declaratia lui Dominique Strauss-Kahn,
directorul general al FMI, care spunea la o televiziune elvetiana
ca intrarea in incapacitate de plata pentru state ca Romania,
Grecia, Ungaria, Irlanda e “iminenta”. “Romania era si ea
enumerata, dar in orice caz nu in primul rand, mai spre coada”, a
contrat Isarescu avalansa de stiri din media. Dupa ce tocmai
spusese zilele trecute ca tot felul de “trancanitori” se duc la
televizor sa vorbeasca despre economie, iar “presa trebuie sa se
disciplineze”, tonul lui Isarescu a fost si acum la fel de acid.
Doar ca a venit ca turnat in anticiparea discursului
prezidential.Traian Basescu a felicitat Bursa pentru cei 15 ani impliniti si
a subliniat importanta pe care o acorda de multa vreme
institutiilor financiare: “Pentru mine, evolutiile de la Bursa au
fost un indicator care ma faceau sa fiu mai linistit sau mai
agitat. In functie de asta poti sa-ti prefigurezi weekendul”. Fara
sa spuna cand se va intampla, presedintele a anuntat scoaterea la
vanzare a 10-15% din actiuni la mari companii precum OMV Petrom,
Transelectrica, Romgaz, dar si cele ramase in portofoliul Fondului
Proprietatii de Stat. Desi e seful statului de sase ani,
presedintele a mai spus ca BVB si BNR nu pot fi performante in
lipsa unui stat “prietenos”, iar evolutia celor doua entitati e
totusi vizibila in pofida conditiilor dintr-o tara nereformata asa
cum e Romania. Dupa ce in urma cu nici o luna, Basescu spunea
despre Curtea Constitutionala ca e “penibila” tocmai la Consiliul
Investitorilor Straini, acum ca tot se afla la aniversarea bursei,
presedintele a atacat din nou, tot fara nici cea mai mica legatura
cu evenimentul la care participa.A inceput cu cetatenii: “Romanii trebuie sa se obisnuiasca sa
munceasca bine ca sa traiasca bine”. A continuat cu presa: “Romanii
sunt pacaliti zilnic, sunt mintiti. O sa vedeti fete rujate, cu
ochii cat cepele: «Se reduc salariile, sa le aducem banii,
banisorii lor», subliniind ca «banisorii acestor oameni sunt luati
cu imprumut pentru a fi platiti»”. Apoi au urmat politicienii:
“Singurul lucru la care i-a dus capul a fost sa dubleze salariile,
pensiile, sa inventeze 222 de categorii de ajutoare sociale. Atat
i-a dus capul pe politicienii romani in timp de crestere exploziva,
este adevarat, artificiala. Eh, s-a dezumflat”. Si a incheiat cu
justitia: “Faptul ca instantele scriu legi prin hotararile pe care
le dau e ceva mult mai grav decat intreaga criza politica”. In
total 30 de minute, cat Isarescu, Farmache si Anghelache la un
loc.Bursa a implinit 15 ani si totusi mai e mult de lucru ca sa-si
arate varsta.