BusinessMagazin

Tag: disciplina

  • Un orizont închis sau un viitor strălucit: Cum se vor schimba vieţile oamenilor în anii care urmează. Cinci idei care vor remodela capitalismul secolului viitor

    Harvard Business Review sărbătoreşte împlinirea a 100 de ani de la naştere cu o carte care ilustrează cele mai influente şi inovatoare articole ale revistei alături de o serie de diagrame şi articole online, scrie The Washington Post.

    HBR a fost înfiinţată la 14 ani după naşterea Harvard Business School pentru a oferi disciplinei încipiente a afacerilor un pic de putere academică. Noua disciplină s-a confruntat cu multe batjocori din partea instituţiei care conducea Harvard în acele vremuri pentru lipsa de rigoare academică. Wallace Brett Donham, decanul HBS din 1919 până în 1942, a sperat că revizuirea va aborda una dintre aceste plângeri prin lansarea unei „teorii a afacerilor” bazată pe cercetări riguroase şi capabilă să-i înveţe business pe tinerii cu o judecată sănătoasă. Fără o astfel de teorie, a scris el în numărul inaugural, afacerile ar fi „nesistematice, întâmplătoare şi pentru mulţi bărbaţi un pariu patetic”.

    Creaţia lui Donham a depăşit cele mai îndrăzneţe vise ale oricui. Articolele HBR au lansat idei de management de miliarde de dolari, care au schimbat industrii întregi. O revistă care a fost descrisă cândva de unul dintre editorii săi ca fiind scrisă de oameni care nu pot scrie pentru oameni care nu ştiu să citească este acum o biblie a Americii corporative.

    Cu ocazia aniversării primului secol de existenţă, revista a lansat cinci idei care vor remodela capitalismul secolului viitor:

     

    1. Revenirea unei economii de război

    Invadarea Ucrainei de către Vladimir Putin a inaugurat o nouă eră în afaceri, nu doar pentru că a forţat economia să răspundă la agresiunea imediată a Rusiei, ci şi pentru că a încurajat-o să se concentreze mai mult asupra ambiţiilor geostrategice ale Chinei. Preşedintele Xi Jinping va fi încurajat şi mai mult în ambiţiile sale dacă, aşa cum este de aşteptat, va fi numit preşedinte pe viaţă în Congresul Naţional al Partidului Comunist Chinez, încrâncenând cursa pentru resurse dintre Occident şi China.

    Guvernele îşi vor modifica tacticile economice, pe măsură ce vor fi nevoite să se adapteze la o lume nouă, în care cheltuielile militare sunt un motor din ce în ce mai puternic al economiei globale în lumina potenţialului conflict care ameninţă planeta. Un număr tot mai mare de întreprinderi nou-înfiinţate îşi vor muta atenţia de la bunuri de larg consum la bunuri militare. Într-adevăr, pe termen lung, un complex militar-digital va înlocui probabil vechiul complex militar-industrial. Companiile de orice tip, indiferent dacă fac sau nu parte oficial din complexul digital-industrial, îşi vor consolida departamentele de risc politic pentru a acorda mai multă atenţie riscurilor militare şi strategice. 

     

    2. Revoluţia tehnologică a roboţilor

    În primul rând, maşinile au înlocuit munca lucrătorilor agricoli. Apoi a celor industriali. Acum tehnologia riscă să înlocuiască sarcinile lucrătorilor din domeniul cunoaşterii. Marea temă a relaţiilor de muncă din restul secolului actual este că maşinile inteligente vor face pentru intelectuali ceea ce au făcut anterior pentru oamenii muncilor manuale – distrugându-le locurile de muncă, suprimându-le salariile, distrugându-le psihicul şi, în general, conducându-i la marginiea societăţii

    Tehno-optimiştilor le place să dea o întorsătură pozitivă marşului maşinilor. Lucrătorii din domeniul cunoaşterii vor deveni mai productivi lucrând cu maşini, mai degrabă decât împotriva lor, au spus ei; maşinile s-ar opri la cele mai sofisticate locuri de muncă lăsând astfel fiinţele umane să facă ceea ce fac cel mai bine, în timp ce munca heavy va fi preluată de de computere, un scenariu care nu poate părea decât mincinos.

    Maşinile inteligente au trecut deja de la joburi care implică procesarea datelor (compilarea declaraţiilor fiscale, citirea diagramelor medicale sau căutarea stocurilor cu cea mai bună valoare) la joburi care în mod tradiţional şi logic necesită „atingerea umană”. Aparatele pot produce rapoarte de ştiri redate prin voci umane sintetice. IBM Corp. şi Colegiul de Medicină Baylor au dezvoltat un sistem numit KnIT („kit de instrumente de integrare a cunoştinţelor”) care scanează literatura medicală şi generează noi ipoteze pentru problemele de cercetare. Software-ul depăşeşte în mod regulat oamenii în ceea ce priveşte analiza şi determinarea cauzelor şi soluţiilor în justiţie, de la litigiile simple până la hotărârile de referinţă ale Curţii Supreme.

     

    3. Creşterea fondului fiduciar de un trilion de dolari

    În următorul deceniu, vom vedea naşterea unui nou tip de prototip economic: Fonduri fiduciare de un trilion de dolari care sunt destinate să moştenească averi mai mari decât PIB-urile ţărilor mici sau evaluările bursiere ale marilor companii.

    Aceste fonduri de trilioane de dolari sunt produsul a două tendinţe. Prima este perpetuarea unor averi uriaşe care sunt comparabile cu cele ale lui Rockefeller sau Carnegie. A doua este o campanie concertată de dreapta, în special în Statele Unite, pentru reducerea sau chiar abolirea impozitului pe moştenire (pe care conservatorii l-au renumit în mod strălucit „taxa pe moarte”). „Numai proştii plătesc impozit pe proprietate”, a declarat cu mândrie unul dintre consilierii economici ai lui Donald Trump, Gary Cohn, despre o taxă care, timp de 35 de ani după 1941, a fost de 77%. În următorii 25 de ani, aproximativ jumătate din cele 72 de miliarde de dolari care vor fi transmise de la o generaţie la alta vor proveni din partea celor mai bogate mai bogate 1,5% familii ale statului.

     

    4. Următoarea frontieră a avantajului competitiv: genetica

    Occidentul a rămas crispat în privinţa exploatării potenţialului ştiinţei genetice de la ororile Holocaustului. Este posibil ca acest lucru să se schimbe în următoarele decenii – într-adevăr, ştiinţa genetică poate fi în următorii 40 de ani ceea ce a fost informatica în ultimele 4 decenii.

    Există o mulţime de motive pentru asta. Genetica a avansat într-un ritm uimitor de la secvenţierea genomului uman, nu doar ca ştiinţă abstractă, ci ca un set complex de tehnologii. Neliniştea generată de amintirile anilor 1940 se estompează odată cu trecerea naturală a timpului. Screeningul genetic pentru anomalii este acum obişnuit şi uneori este urmat de întreruperea sarcinii. Moda de a-ţi îmbunătăţi corpul cu părţi generate de computer se răspândeşte din subculturile universităţilor în societatea mai largă. Ceea ce va înclina cu adevărat balanţa, însă, va fi China, care a tolerat deja avortul selectiv a milioane de fetuşi de sex feminin şi unde cercetătorii au stârnit controverse prin editarea genomului unui embrion uman. În ciuda condamnării oficiale ulterioare a acelei lucrări, China va fi cu siguranţă tentată să exploateze posibilităţile militare şi, probabil, comerciale ale ştiinţei genetice.

     

    5. Noul drum spre iobăgie

    Cea mai importanta trăsătură de caracter a societăţilor de piaţă este libertatea: libertatea de a schimba roadele muncii noastre pe piaţă cu bunuri şi libertatea de a ne exprima opiniile pe piaţa ideilor. Cu toate acestea, există un risc tot mai mare ca să ne pierdem libertăţile nu numai în faţa unei noi generaţii de cenzori intelectuali, ci şi a observatorilor care ne monitorizează fiecare mişcare. Friedrich A. Hayek a avertizat că drumul către iobăgie a fost pavat de stat – şi cu siguranţă guvernul chinez a condus calea către distopia în cauză prin construirea celei mai elaborate societăţi de supraveghere din lume. Dar marele profesionist al pieţei libere nu a reuşit să ţină seama de oportunismul sectorului privat. Giganţii internetului se îngraşă absorbind informaţii despre obiceiurile noastre de cheltuieli, vânzându-le apoi mai departe, conform intereselor proprii. Corporaţiile au folosit din ce în ce mai mult programe spion de diferite tipuri pentru a-şi monitoriza lucrătorii din ce în ce mai îndeaproape şi a-i sancţiona dacă îşi întrerupeau productivitatea.

    Dacă drumul spre iad este pavat cu bune intenţii, drumul spre iobăgie este pavat cu facilităţi minore. Consumatorii şi-au dorit „serviciile gratuite” de supraveghere pe care Google şi colegii săi capitalişti le-au oferit (zâmbitori, asemenea unor oportunişi cu lama sub palton), cedându-le de bună voie dreptul de a le spiona vieţile. Muncitorii doreau confortul de a putea lucra de acasă, fapt care a permis angajatorilor să le monitorizeze productivitatea de la distanţă.

  • Ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu anunţă schimbări uriaşe în educaţie

    Se renunţă la mediile semestriale, la obligativitatea susţinerii tezelor semestriale şi va fi necesară o singură medie generală la finalul anului şcolar, a anunţat ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu, după şedinţa Comitetului pentru Dialog Social în care este prezentat conţinutul noului Regulament de funcţionare şi organizare a instituţiilor de învăţământ din preuniversitar (ROFUIP).

    ”Structura anului şcolar este deja cunoscută, este deja publicată în Monitorul Oficial, iar modificare esenţială care a fost deja agreată este aceea că se renunţă la mediile semestriale, se renunţă la obligativitatea susţinerii tezelor semestriale, va fi necesară o singură medie generală la finalul anului şcolar, iar profesorul va avea mult mai multă autonomie în scopul unei evaluări ritmice pe parcursul întregului an şcolar. Au fost mai multe variante de lucru, s-a agreat ca numărul minim de note pentru o disciplină să fie egal cu N+3, unde N este numărul de ore alocat săptămânal pentru o anumită disciplină. Altfel spus, pentru o disciplină care are două ore pe săptămână într-un an întreg şcolar vor fi necesare minimum cinci note. Profesorul are totală autonomie în evaluarea ritmică pe parcursul întregului an şcolar”, a declarat Sorin Cîmpeanu în cadrul unei conferinţe de presă.

    Mâine, aceste modificări vor îmbrăca forma unui ordin de ministru şi vor  fi transmise spre publicare în Monitorul Oficial, a mai spus ministrul. În plus, a fost stabilită şi poziţionarea vacanţei mobile din luna februarie în întreg sistemul naţional de învăţământ.

    ”Sunt 30 de judeţe care au decis ca vacanţa din luna februarie să fie în ultima săptămână, sunt 10 judeţe care au decis ca vacanţa să fie în cea de-a treia săptămână a lunii februarie: Argeş, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Călăraşi, Cluj, Dâmboviţa, Gorj, Hunedoara, Teleorman şi Prahova. Sunt Bucureştiul şi Suceava care au decis ca vacanţa să fie în cea de-a doua săptămână a lunii februarie”, a detaliat Cîmpeanu.

     

  • BNR: Disciplina scăzută la plată a unor firme slab capitalizate, nivelul scăzut al intermedierii financiare şi problema demografică sunt vulnerabilităţi structurale la nivelul economiei României

    Disciplina scăzută la plată în economie şi vulnerabilităţi în bilanţul firmelor, nivelul scăzut al intermedierii financiare şi problema demografică sunt vulnerabilităţi structurale existente la nivelul economiei României identificate de BNR, potrivit Raportului asupra stabilităţii financiare.

    “Vulnerabilitatea structurală care a caracterizat sectorul companiilor din România în ultimii 20 de ani, cu implicaţii la adresa economiei reale şi a sistemului financiar, vizează ponderea importantă a companiilor cu deficienţe privind nivelul de capitalizare, coroborată cu o disciplină scăzută la plată în economie. Deşi la nivel agregat aceasta s-a îmbunătăţit, dinamica în structură este eterogenă, iar riscul de translatare a problemelor întâmpinate către partenerii comerciali, dar şi către sectorul bancar se menţine ridicat”, susţine BNR.

    Impactul negativ al pandemiei COVID-19 poate fi augmentat de această vulnerabilitate.

    BNR aminteşte că la finalul anului 2019, numărul de firme cu valori ale capitalurilor proprii sub limita reglementată se situa la 244.100, în scădere cu 5,9% comparativ cu anul precedent, reprezentând 35,4% din numărul total de companii nefinanciare. Dintre acestea, majoritatea covârşitoare (97%) aveau capitaluri proprii negative (237.000).

    “Pentru a ajunge la nivelul reglementat al capitalurilor proprii, necesarul de capitalizare pentru companiile din această categorie este semnificativ. La finalul anului 2019, valoarea acestuia era de 154,6 mld. lei, în scădere cu 2,5% comparativ cu anul anterior.”

    O consecinţă directă a numărului ridicat de companii subcapitalizate este disciplina laxă la plată în economie. Finanţarea companiilor se realizează într-o măsură importantă prin credit comercial (30% din pasivul acestora, iunie 2020), iar rata datoriilor comerciale restante, deşi în scădere, se menţine preocupant de ridicată (la 13% pentru toate companiile nefinanciare), în opinia BNR.

    Nivelul redus al intermedierii financiare rămâne o altă vulnerabilitate a economiei, România având cea mai mică valoare a indicatorului pe plan european.

    Creditul neguvernamental din bilanţul băncilor reprezintă 26,8% din PIB la decembrie 2020, în timp ce ţări din regiune, precum Ungaria (35%), Polonia (48%), Bulgaria (52%) sau Cehia (54%), se situau la un nivel semnificativ mai mare. Mai mult, media europeană a indicatorului era de 92%, conform BNR.

    “Această stare este determinată, pe de o parte, de problemele de capitalizare ale firmelor, iar, pe de altă parte, de preferinţa acestora de a apela la finanţări externe, în special de la compania-mamă, în cazul firmelor cu investiţii străine directe (ISD).”

    O altă vulnerabilitate structurală identificată de banca centrală este legată de problema demografică, care se manifestă în continuare, pe fondul persistenţei sporului natural negativ şi al fenomenului migraţiei din ultimii ani. Îmbătrânirea accentuată a populaţiei, corelată cu creşterea ponderii persoanelor în vârstă dependente de populaţia activă (17,3% din populaţia după domiciliu la 1 ianuarie 2021 este reprezentată de persoane în vârstă de peste 65 ani în creştere cu 0,4 puncte procentuale faţă de anul anterior), precum şi tendinţa continuă de scădere a populaţiei rezidente (-0,5 la sută în 2021 vs. 2020) determină amplificarea tensiunilor la nivelul pieţei muncii.”.

  • BNR: Disciplina scăzută la plată a unor firme slab capitalizate, nivelul scăzut al intermedierii financiare şi problema demografică sunt vulnerabilităţi structurale la nivelul economiei României

    Disciplina scăzută la plată în economie şi vulnerabilităţi în bilanţul firmelor, nivelul scăzut al intermedierii financiare şi problema demografică sunt vulnerabilităţi structurale existente la nivelul economiei României identificate de BNR, potrivit Raportului asupra stabilităţii financiare.

    “Vulnerabilitatea structurală care a caracterizat sectorul companiilor din România în ultimii 20 de ani, cu implicaţii la adresa economiei reale şi a sistemului financiar, vizează ponderea importantă a companiilor cu deficienţe privind nivelul de capitalizare, coroborată cu o disciplină scăzută la plată în economie. Deşi la nivel agregat aceasta s-a îmbunătăţit, dinamica în structură este eterogenă, iar riscul de translatare a problemelor întâmpinate către partenerii comerciali, dar şi către sectorul bancar se menţine ridicat”, susţine BNR.

    Impactul negativ al pandemiei COVID-19 poate fi augmentat de această vulnerabilitate.

    BNR aminteşte că la finalul anului 2019, numărul de firme cu valori ale capitalurilor proprii sub limita reglementată se situa la 244.100, în scădere cu 5,9% comparativ cu anul precedent, reprezentând 35,4% din numărul total de companii nefinanciare. Dintre acestea, majoritatea covârşitoare (97%) aveau capitaluri proprii negative (237.000).

    “Pentru a ajunge la nivelul reglementat al capitalurilor proprii, necesarul de capitalizare pentru companiile din această categorie este semnificativ. La finalul anului 2019, valoarea acestuia era de 154,6 mld. lei, în scădere cu 2,5% comparativ cu anul anterior.”

    O consecinţă directă a numărului ridicat de companii subcapitalizate este disciplina laxă la plată în economie. Finanţarea companiilor se realizează într-o măsură importantă prin credit comercial (30% din pasivul acestora, iunie 2020), iar rata datoriilor comerciale restante, deşi în scădere, se menţine preocupant de ridicată (la 13% pentru toate companiile nefinanciare), în opinia BNR.

    Nivelul redus al intermedierii financiare rămâne o altă vulnerabilitate a economiei, România având cea mai mică valoare a indicatorului pe plan european.

    Creditul neguvernamental din bilanţul băncilor reprezintă 26,8% din PIB la decembrie 2020, în timp ce ţări din regiune, precum Ungaria (35%), Polonia (48%), Bulgaria (52%) sau Cehia (54%), se situau la un nivel semnificativ mai mare. Mai mult, media europeană a indicatorului era de 92%, conform BNR.

    “Această stare este determinată, pe de o parte, de problemele de capitalizare ale firmelor, iar, pe de altă parte, de preferinţa acestora de a apela la finanţări externe, în special de la compania-mamă, în cazul firmelor cu investiţii străine directe (ISD).”

    O altă vulnerabilitate structurală identificată de banca centrală este legată de problema demografică, care se manifestă în continuare, pe fondul persistenţei sporului natural negativ şi al fenomenului migraţiei din ultimii ani. Îmbătrânirea accentuată a populaţiei, corelată cu creşterea ponderii persoanelor în vârstă dependente de populaţia activă (17,3% din populaţia după domiciliu la 1 ianuarie 2021 este reprezentată de persoane în vârstă de peste 65 ani în creştere cu 0,4 puncte procentuale faţă de anul anterior), precum şi tendinţa continuă de scădere a populaţiei rezidente (-0,5 la sută în 2021 vs. 2020) determină amplificarea tensiunilor la nivelul pieţei muncii.”.

  • 105 Cele mai puternice femei din business – Dana Sîntejudean, general manager, Edenred România şi Moldova

    „Am simţit de-a lungul timpului că, fiind femeie în business, am multe oportunităţi, nicidecum dezavantaje. Cred în egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi în piaţa muncii, indiferent de industrii şi poziţiile ocupate, iar experienţa mi-a dovedit că nu există diferenţe de gen în business”, spune Dana Sîntejudean. Ea adaugă că anul trecut Edenred România a semnat Carta Diversităţii, ea fiind aleasă Ambasador al Diversităţii, iar acest context i-a oferit mai multe oportunităţi de a promova valorile în care crede: diversitatea, nondiscriminarea, incluziunea şi egalitatea de şanse la locul de muncă. Executivul de la Edenred consideră că, într-o poziţie de conducere, unei femei i se oferă contextul de a imprima emoţie şi empatie atât la nivelul echipei, cât şi în relaţia cu partenerii şi clienţii. În opinia sa, echilibrul între viaţa personală şi profesională este undeva între mit şi realitate, „pentru că, deşi toate ne dorim să menţinem un echilibru între viaţa personală şi cea profesională, realizarea acestui obiectiv depinde nu doar de noi, dar şi de partener. În business există o îmbinare între cele două planuri din viaţa unei femei, dar nu aş vrea să cred că una o exclude pe cealaltă. Eu prefer însă să le separ, viaţa de familie face parte dintr-un context, iar cea profesională din altul. Nu pot spune că viaţa personală este un obiectiv; atunci când pui pasiune în ceea ce faci pe plan profesional, este dificil să trasezi o linie bine definită între serviciu şi acasă, pentru că tindem să prioritizăm jobul”. 

  • Camelia Ene, Country chairman şi CEO, MOL România: „Succesul necesită muncă, profesionalism, pasiune, disciplină şi capacitatea de lucru în echipă”

    Camelia Ene conduce din 2016 MOL România, companie care împlineşte anul acesta un sfert de secol de prezenţă pe piaţa locală. Priorităţile companiei din anul 2020 se concentrează pe trei direcţii majore: digitalizare, dezvoltare şi diversificare. „Digitalizarea presupune eficientizarea proceselor interne, dar mai ales digitalizarea interacţiunii cu clienţii. Totodată, ne-am propus să ne dezvoltăm în continuare sistemul logistic şi reţeaua de staţii la nivel naţional prin deschiderea de noi staţii de servicii şi prin extinderea noului concept de retail, Fresh Corner. Diversificarea produselor şi serviciilor din portofoliu este o altă direcţie pe care ne concentrăm, astfel încât să răspundem nevoilor în continuă schimbare ale clienţilor noştri”, descrie country managerul MOL România obiectivele companiei. Când vine vorba despre echilibrul între viaţa personală şi cea profesională, Camelia Ene crede că acesta este strâns corelat de pasiunea faţă de profesie. „Astfel vei avea acea energie pozitivă de care ai nevoie pentru a te simţi bine în viaţa ta de zi cu zi, atât profesională cât şi personală.” Pe de altă parte, ea sesizează că este important ca angajatorul să creeze un cadru potrivit pentru existenţa unei armonii între viaţa de la birou şi cea privată. Ea spune că la MOL încurajează obţinerea acestui echilibru de către angajaţi, printr-o serie de măsuri integrate într-un cadru mai larg de operare cu scopul de a oferi un mediu de lucru cât mai bun, sub egida conceputului de wellbeing. „Credem cu tărie că atingerea acestui echilibru este benefic atât pentru individ, cât şi pentru organizaţie şi, nu în ultimul rând, pentru societate.” Pe o tânără la început de carieră o sfătuieşte „să-şi păstreze curiozitatea, să ţină pasul cu noutăţile şi să fie atentă la tendinţele consumatorului din aria sa de activitate. Cred că acestea sunt trei ingrediente de bază pentru o carieră de succes, la care aş adăuga un al patrulea element foarte important: spiritul de echipă”.

     

    Profilul CAMELIEI ENE a apărut în catalogul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS, a cărui varianta digitală o puteţi răsfoi aici.

  • Cine sunt „ăştia”: profesorul român care predă la Oxford o disciplină de care puţini au auzit: „De fiecare dată când mă întorc în ţară, descopăr lucruri bune”

    Marius Turda este membru al Facultăţii de Istorie a Universităţii Oxford – una dintre cele mai vechi şi prestigioase din lume. De anul trecut este şi profesor al Universităţii Oxford Brookes după ce, timp de 14 ani, a trecut – în cadrul aceleiaşi universităţi – prin toate etapele profesionale tipice disciplinei. Dar, înainte de a ajunge aici, în călătoria sa profesională el a avut mai multe „staţii”. A plecat din Maramureş, s-a oprit în Baia Mare, apoi Bucureşti, Budapesta şi ulterior la Londra, înainte de a se stabili într-un orăşel britanic cunoscut dincolo de toate pentru universităţile sale de prestigiu care au dat lumii unii dintre cei mai cunoscuţi politicieni, antreprenori şi executivi.

    „M-am născut şi am copilărit în Maramureş. Şcoala generală şi liceul le-am absolvit la Baia Mare, iar în 1992 am plecat la Bucureşti pentru studiile universitare, pe care le-am făcut la Facultatea de Istorie”, povesteşte Marius Turda. În 1994 a mers la Budapesta cu o bursă de cercetare care i-a facilitat contactul cu o serie de istorici maghiari de la Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe Maghiare. „Aceştia m-au ajutat cu sfaturi profesionale în privinţa subiectelor de cercetare care mă interesau şi, poate şi mai important, m-au îndemnat să citesc şi să cunosc tradiţiile istoriografice maghiare.”

    Acest lucru a contat foarte mult în formarea sa profesională pentru că a putut să înţeleagă morfologia internă a două culturi, aparent opuse, cea română şi cea maghiară, după cum spune chiar el. După ce a terminat studiile de masterat şi doctorat, în 2002, a predat timp de un an la Londra, pentru ca apoi, în 2003, să primească o bursă post-doctorală de trei ani care l-a dus în Oxford şi care, în acelaşi timp, i-a oferit şansa să se ocupe de un domeniu complet nou, şi anume istoria medicinei – în sensul larg.

    „Aceasta este perioada când subiectele pentru care am devenit cunoscut pe plan profesional, mai ales istoria eugenismului şi a biopoliticii, au căpătat un contur clar.”

    Eugenismul este, conform definiţiei din DEX, o teorie care susţine ideea inegalităţii biologice şi intelectuale a raselor umane, care sunt împărţite în inferioare şi superioare.

    Conform altor definiţii, eugenismul este o teorie care urmăreşte îmbunătăţirea biologică (genetică) şi socială a populaţiei. Scopul ei principal este acela de a încuraja reproducerea indivizilor sănătoşi şi respectiv de a descuraja reproducerea celor consideraţi a fi „bolnavi.

    Termenul modern – eugenism (eugenics) – a fost propus de englezul Francis Galton în 1883. În perioada interbelică, mai ales, eugenismul a devenit partea principală a unei agende biopolitice mai largi, care includea, pe lângă controlul reproducţiei, şi igiena rasială, igiena socială, sănătatea publică şi planificarea familială, cercetarea rasială a minorităţilor sociale şi etnice, precum şi sterilizarea şi eutanasierea acestora. În secolul al XX-lea, eugenismul a creat un discurs ştiinţific cu scopul specific de a îmbunătăţi calităţile biologice ale populaţiei şi de a-i proteja sănătatea.

    Pe de altă parte, biopolitica se referă, potrivit DEX, la studiul influenţei factorilor biologici asupra politicii. Pentru Iuliu Moldovan, medic român şi membru corespondent al Academiei Române în 1920, biopolitica (titlul cărţii scrise de el în 1926) însemna politica naţională a unui stat care controlează şi administrează organismul etnic al naţiunii. În prima jumătate a secolului al XX-lea, biopolitica şi eugenismul au primit un larg şi entuziast sprijin din partea a numeroşi oameni de ştiinţă şi politicieni. La rândul său, Marius Turda a scris o serie de cărţi şi lucrări precum Eugenics and Nation in Early Twentieth Century Hungary, Crafting Humans: From Genesis to Genetics and Beyond, Religion, Evolution and Heredity sau Teleology and Modernity.

    Cum a ajuns Marius Turda să studieze şi să predea eugenismul şi biopolitica? „Am plecat din ţară în 1997, când am primit o bursă de masterat la Universitatea Centrală Europeană din Budapesta. Motivul (pentru care am plecat – n.red.) a fost dorinţa de a studia, dar a contat şi situaţia dificilă din România, atât în domeniul universitar, cât şi social şi economic.”

    Astăzi românul este membru al Facultăţii de Istorie a Universităţii Oxford – una dintre cele mai vechi şi prestigioase din lume – unde a organizat numeroase seminarii şi conferinţe în ultimii 15 ani. În 2012 şi 2013 a fost directorul Institutului Cantemir de la aceeaşi universitate, pe care de altfel tot el l-a fondat.
    „Din 2004 am început să predau şi la Universitatea Oxford Brookes, unde am trecut prin toate etapele profesionale tipice disciplinei, devenind profesor deplin în 2018. Tot la Universistatea Oxford Brookes am creat în 2006 Grupul pentru Studierea Rasei şi a Eugenismului, iar din 2015 conduc Centrul de Umanităţi Medicale la aceeaşi universitate.”

    Oxford Brookes, universitatea unde predă Marius Turda, are o istorie de circa 150 de ani, primele informaţii despre această şcoală publică datând de la 1865. La momentul acela se înfiinţa Oxford School of Art, o precursoare a celei care în 1992 a primit statutul de universitate şi şi-a luat numele de Oxford Brookes în memoria fostului său conducător John Henry Brookes. Prin comparaţie, University of Oxford (al cărei membru al Facultăţii de Istorie este Marius Turda) are o istorie de aproape un mileniu.

    Ce presupune jobul actual al profesorului român? „Predau la anii I, II şi III, precum şi la programul de masterat.” La această muncă se adaugă scrisul şi cercetarea, precum şi socializarea academică pe care o presupune jobul său. „O zi obişnuită conţine combinaţia între viaţă de familie, discuţiile cu studenţii şi pregătirea prelegerilor.”

    Recunoaşte că nu se gândeşte să se întoarcă în România, ba chiar afirmă că a luat această decizie acum mai multă vreme. Totuşi, vine des atât din motive profesionale, cât şi de familie.

    De altfel, cel mai dor îi e de oameni, de părinţi şi de prieteni, pe când cel mai puţin duce lipsa sistemului de transport, mai ales a trenurilor. „La fel (de puţin dor îmi e – n.red.) şi de căminele studenţeşti din Bucureşti în care am stat în anii ’90.” Ultima dată a fost în România în luna mai, la Cluj-Napoca, unde a adus expoziţia Ştiinţă şi Etnicitate II: Biopolitică şi Eugenism în România, 1920-1944, care acum poate fi văzută atât la Muzeul Minovici din Bucureşti, cât şi la Facultatea de Sociologie din Cluj. „De fiecare dată când mă întorc în ţară, descopăr lucruri bune şi mai ales întâlnesc oameni care fac lucruri minunate, în ciuda dificultăţilor administrative, politice sau economice. Mentalitatea oamenilor s-a schimbat foarte mult.”

    În contextul actual, consideră că dacă ar fi să aleagă trei lucruri care ar trebui îmbunătăţite la România, ar merge pe educaţie, corectitudine profesională şi respectul faţă de celălalt.

    „Spre exemplu, traficul este mai redus în România comparabil cu Anglia, însă este mult mai dezorganizat şi periculos. Cafeaua este la fel de bună, însă scena culinară cred că este mai diversă şi mai atractivă în Londra decât în Bucureşti sau Cluj, de exemplu.”

    Iar dacă totuşi ar fi să revină definitiv, i-ar plăcea să o facă din postura de antreprenor: „Mi-ar plăcea să deschid un restaurant, gătitul fiind una dintre pasiunile mele”. 

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Andrei Corobea, Senior Project Manager One United Properties

    Andrei Corobea este Senior Project Manager la dezvoltatorul imobiliar One United Properties şi a coordonat proiecte precum: One Charles de Gaulle (manager de proiect) şi One Floreasca City (coordonarea proiectului cu funcţiune mixtă) din Capitală..Recent, a preluat rolul de administrator pentru trei companii din cadrul grupului; administrează un buget pentru aceste investiţii de peste 150 de milioane de euro.

    În prezent, coordonează în mod direct o echipă de peste 50 de specialişti, în domenii precum: consultanţă, proiectare, ofertare, analiză de piaţă şi contractare, supervizare execuţie etc. Spune că, la rândul ei, echipa sa coordonează peste 700 de persoane implicate direct în procesul de producţie pentru fiecare investiţie în parte. Una dintre realizările recente este preluarea celei de-a doua investiţii One – complexul cu funcţiune mixtă One Verdi Park. „Domeniul construcţiilor este unul vast şi complex, care necesită dezvoltare în arii diferite, mai ales în ceea ce priveşte managementul de proiect. Pentru o astfel de carieră, este necesară dezvoltarea pe trei direcţii: tehnic, economic şi social-politic”, consideră Andrei Corobea.

    A absolvit în 2010 Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole din cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti. Imediat după facultate şi-a început cariera într-o multinaţională de profil, iar apoi a urmat toate treptele ierarhice: de la inginer de şantier, până la poziţia de manager de proiect. Unul dintre proiectele de referinţă în care a fost implicat este Sky Tower Bucureşti, cea mai înaltă clădire din Bucureşti (ca membru el echipei de ingineri care a coordonat managementul din partea Antreprenoriatului General).

    Chiar dacă nu a lucrat niciodată în afara ţării, consideră că multinaţionala în care şi-a dezvoltat cariera i-a pus la dispoziţie modul de lucru din vest. „Cred că am ajuns la o maturitate profesională care îmi permite să vreau să contribui, zi de zi, prin ceea ce fac, la creşterea nivelului de calitate a pieţei construcţiilor de la noi.”

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Andrei Corobea, Senior Project Manager One United Properties

    Andrei Corobea este Senior Project Manager la dezvoltatorul imobiliar One United Properties şi a coordonat proiecte precum: One Charles de Gaulle (manager de proiect) şi One Floreasca City (coordonarea proiectului cu funcţiune mixtă) din Capitală..Recent, a preluat rolul de administrator pentru trei companii din cadrul grupului; administrează un buget pentru aceste investiţii de peste 150 de milioane de euro.

    În prezent, coordonează în mod direct o echipă de peste 50 de specialişti, în domenii precum: consultanţă, proiectare, ofertare, analiză de piaţă şi contractare, supervizare execuţie etc. Spune că, la rândul ei, echipa sa coordonează peste 700 de persoane implicate direct în procesul de producţie pentru fiecare investiţie în parte. Una dintre realizările recente este preluarea celei de-a doua investiţii One – complexul cu funcţiune mixtă One Verdi Park. „Domeniul construcţiilor este unul vast şi complex, care necesită dezvoltare în arii diferite, mai ales în ceea ce priveşte managementul de proiect. Pentru o astfel de carieră, este necesară dezvoltarea pe trei direcţii: tehnic, economic şi social-politic”, consideră Andrei Corobea.

    A absolvit în 2010 Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole din cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti. Imediat după facultate şi-a început cariera într-o multinaţională de profil, iar apoi a urmat toate treptele ierarhice: de la inginer de şantier, până la poziţia de manager de proiect. Unul dintre proiectele de referinţă în care a fost implicat este Sky Tower Bucureşti, cea mai înaltă clădire din Bucureşti (ca membru el echipei de ingineri care a coordonat managementul din partea Antreprenoriatului General).

    Chiar dacă nu a lucrat niciodată în afara ţării, consideră că multinaţionala în care şi-a dezvoltat cariera i-a pus la dispoziţie modul de lucru din vest. „Cred că am ajuns la o maturitate profesională care îmi permite să vreau să contribui, zi de zi, prin ceea ce fac, la creşterea nivelului de calitate a pieţei construcţiilor de la noi.”

  • Ziarul Financiar după 20 de ani, 16 noiembrie 2018, BNR

    Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, 16 noiembrie 2018

    „ Ziarul Financiar a rămas un ziar românesc şi îi urez să rămână aşa, pentru că, întocmai cum un soi de vin românesc este mai
    băut de un străin când vine în România decât un Sauvignon Blanc, aşa va fi şi acest cotidian mai citit dacă îşi păstrează
    particularităţile acestei ţări.  Ziarul Financiar a făcut istorie şi îi doresc să facă în continuare istorie. Îi doresc să aibă zile
    multe şi ani mulţi şi să se extindă la tot ce ţine de domeniul media.

    Fără antreprenoriat de calitate, economia de piaţă şchioapătă, este esenţial pentru funcţionarea unei economii de piaţă. În
    urmă cu câteva zile am subliniat nevoia că, în legătură cu antreprenoriatul, trebuie să se insiste pe disciplina de plăţi, pe
    disciplina financiară. Economia de piaţă nu poate funcţiona fără disciplină financiară. Eu citesc Ziarul Financiar zilnic, este o
    mărturisire de credinţă şi nu cred că sunt singurul, cred că acest cotidian se află zilnic pe masa antreprenorilor din
    România, dar nu numai. Fac acest lucru din noiembrie 1998 şi până astăzi şi în mine Ziarul Financiar are un cititor atent.
    Uneori am avut dezbateri principiale cu ziarul. Voi continua să îl citesc şi după expirarea mandatului, pentru că ei au
    făcut o adevărată revoluţie în România, au făcut istorie, nu este un lucru de neglijat.”