BusinessMagazin

Tag: Director Tehnic-Producţie

  • 100 Cele mai puternice femei din business: Monica Vuşcan, Director tehnic-producţie, Farmec

    Cifră de afaceri (2022): >60 mil. euro / Număr de angajaţi: 700

    Este inginer chimist, cu specializarea tehnologie chimică organică – Facultatea de Tehnologie Chimică din cadrul Universităţii „Bebeş-Bolyai” Cluj-Napoca (1983-1988); a urmat şi un master în farmacie la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca (2004-2006), dar şi un doctorat în farmacie, în cadrul aceleiaşi instituţii, între anii 2006 şi 2011. În 1994 şi-a început cariera în cadrul companiei Farmec, ca inginer tehnolog la secţia Cosmetice. În 1995 a devenit şef secţie Cosmetice, iar în 2010 a fost numită manager producţie cosmetice. Deţine funcţia actuală din 2012.

    „Îmi găsesc motivaţia în echipa pe care o am în jurul meu, alături de care am învăţat şi am evoluat cu fiecare obiectiv bine îndeplinit. Privind în urmă, sunt mulţumită de fiecare realizare personală şi profesională şi mă bucur că am putut să schimb ceva în bine acolo unde am avut ocazia. Sunt motivată să continuu atunci când ştiu că mi-am pus amprenta şi că am reuşit să dezvolt proiecte de succes alături de echipa din care fac parte.”

  • Camelia Ene, MOL Romania: Mă motivează foarte mult feedbackul, dacă se poate pe loc, la cald, este cel mai valoros instrument, care indică cu precizie ce trebuie îmbunătăţit

    Cifră de afaceri (2020, potrivit datelor publice): 5,5 mld. lei

    CARTE DE VIZITĂ

    • Camelia Ene a preluat, din noiembrie 2016, funcţia de Country Chairman & CEO MOL România, după aproape 10 ani petrecuţi în cadrul companiei;

    • S-a alăturat echipei MOL România în martie 2007, în funcţia de Shop Offer Manager, iar în octombrie 2010 a preluat şi atribuţiile de coordonare a departamentului de marketing. În mai 2013 a devenit Head of Retail, fiind responsabilă de coordonarea întregii activităţi a reţelei de staţii de servicii MOL România;

    • Înainte de a se alătura MOL România, a activat în companii din domeniul FMCG, acumulând o vastă experienţă în vânzări, relaţii comerciale şi management;

    • Este licenţiată în economie în cadrul Universităţii Româno-Americane din Bucureşti şi a absolvit programe customizate de studii aprofundate în domeniul industriei de petrol şi gaze în cadrul  Thunderbird School of Global Management din Statele Unite.

    Sunt pasionată de sport, cu precădere de sporturile de echipă, şi cred că performanţa nu poate fi atinsă fără efort individual. Astfel, îmi găsesc motivaţia în echipa mea şi în fiecare dintre proiectele noi prin care reuşim să oferim mereu servicii şi produse de calitate clienţilor noştri. De asemenea, mă motivează foarte mult feedbackul, dacă se poate pe loc, la cald, este cel mai valoros instrument, care indică cu precizie ce trebuie îmbunătăţit.


     

  • Monica Vuscan, armec: Sunt norocoasă că, pentru mine, profesia mea este totodată o pasiune şi o misiune în slujba frumuseţii

    Cifră de afaceri (2021): 284 mil. lei

    Număr de angajaţi: 700

    CARTE DE VIZITĂ

    • Monica Vuşcan şi-a început cariera în compania Farmec în anul 1994, în calitate de tehnolog la secţia cosmetice, şi a urcat în ierarhia profesională treptat ca: şef de atelier, şef de secţie, manager de producţie în secţia de cosmetice din 2010, ajungând în final director tehnic-producţie, funcţie pe care o deţine din 2012;

    • De la începutul pandemiei de COVID-19 s-a dedicat în special coordonării şi implementării pe liniile de producţie a noilor dezinfectanţi Farmec şi Dermofarm;

    • Este doctor în ştiinţe medicale, specializarea farmacie, şi cadru didactic asociat la Catedra de Dermatofarmacie şi Cosmetologie a UMF „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca.

    Sunt norocoasă că, pentru mine, profesia mea este totodată o pasiune şi o misiune în slujba frumuseţii. Am fost mereu încrezătoare în competenţele mele şi orientată spre rezultate, spre învăţare şi evoluţie continuă. Iar reuşitele profesionale, echipa cu care lucrez, studenţii pe care îi formez şi valorile companiei Farmec sunt baza motivaţiei şi inspiraţiei mele.


     

  • Ondrej Safar, Country Manager, CEZ România

    1. Cum aţi defini transformarea digitală în domeniul dvs. de activitate?

    Transformarea digitală este pentru Grupul CEZ în România un exerciţiu zilnic încă din anul 2016, când ne-am asumat proiectul SMART Transformation la nivelul operatorului de distribuţie (Distribuţie Oltenia). În plus, la nivelul CEZ, folosim din ce în ce mai multe instrumente digitale, roboţi care să ne ajute să eficientizăm activitatea.

    2. Cum a stimulat pandemia digitalizarea în cazul companiei pe care o reprezentaţi?

    Chiar şi în pandemie, principala noastră certitudine a rămas faptul că trebuie să producem, să distribuim şi să furnizăm energie electrică clienţilor noştri în fiecare moment. Din punct de vedere operaţional, am început să folosim semnături electronice, roboţi şi ne-am adaptat sistemele esenţiale şi aplicaţiile la telemuncă. Am transformat provocările pandemiei în oportuniăţi care ne-au demonstrat că putem avea rezultate şi în condiţii diferite de contextul tradiţional. Cel mai recent exemplu este brevetul de invenţie obţinut de doi dintre specialiştii parcului eolian CEZ pentru o metodă care permite îmbunătăţirea performanţei turbinelor eoliene.

    3. Cum poate deveni digitalizarea un factor de diferenţiere, un avantaj competitiv, în domeniul în care activaţi?

    Pentru noi, planurile extinse de digitalizare sunt metoda de a asigura calitatea operaţiunilor noastre, de a dezvolta şi pregăti reţeaua. Suntem operatorul cu numărul cel mai mare de prosumatori racordaţi la reţea – peste 2729 de prosumatori racordaţi, cu o capacitate de 11,66 MW. Toate aceste rezultate vin ca urmare a gradului mare de digitalizare pe care compania o avea şi continuă să o dezvolte. Pentru a fi aproape de consumatorii noştri am demonstrat şi o hartă digitală a întregii reţele DEO.

    Experienţă: Până la jumătatea anului 2018, a condus Sepaş Enerji, companie turcească membră a Grupului CEZ, anterior coordonând operaţiuni ale Grupului în Bulgaria şi România. Începând cu 2005, timp de 7 ani, s-a ocupat de construcţia  Parcului Eolian Fântânele-Cogealac, dar şi de managementul facilităţilor de producere a energiei regenerabile – hidro şi eoliană –  şi de coordonarea CEZ Vânzare. Începând cu 1 august 2018, a preluat activitatea CEZ România, devenind CEO CEZ România.

    4. Care sunt cele mai importante proiecte digitale în care v-aţi implicat şi ce investiţii au fost direcţionate în acestea?

    În prezent ne continuăm proiectele de digitalizare din proiectul SMART Transformation şi vom investi 33 milioane de euro în perioada 2021 –  2025. În plus, ne străduim constant să atragem fonduri europene şi nu numai pentru iniţiativele noastre, avem în derulare 10 proiecte în valoare de 73 de milioane de euro. Pregătim şi două cereri de grant cofinanţate cu fonduri norvegiene pentru instalarea de panouri fotovoltaice în două posturi de transformare ale Distribuţie Oltenia, în judeţul Gorj şi montarea de panouri fotovoltaice la TMK Hydroenergy Power, pe luciul celor patru lacuri Secu, Gozna, Văliug şi Trei Ape.Totodată, în activitatea de producţie de energie din surse regenerabile, TMK Hydroenergy Power investeşte în 2020 – 2022 aproape 700.000 de euro pentru amplasarea unei noi hidrocentrale Breazova 2, pe canalul de fund al barajului Văliug. Cele mai importante proiecte digitale vizează implementarea contorizării inteligente, modernizarea şi integrarea în SCADA a staţiilor de transformare, utilizarea eficientă a datelor reţelei, un sistem de gestiune active (AMS), un proiect de interacţiune digitală cu furnizorii şi consumatorii de energie, o platformă care va îmbunătăţi calculul şi prognoza CPT, dar şi alte sisteme similare.

    5. Care sunt top 3 obiective pe care vi le-aţi propus prin prisma digitalizării pentru compania pe care o reprezentaţi?

    Top 3 obiective ar fi crearea premiselor necesare tranziţiei energetice la nivel european, pregătirea reţelei de distribuţie pentru nevoile prosumatorilor şi implementarea tehnologiei care ne va permite să oferim în continuare servicii de calitate şi produse personalizate clienţilor noştri.

    6. Care sunt provocările pe care le întâmpinaţi când vine vorba despre transformarea digitală ?

    Rămânem foarte determinaţi să operăm într-un mod sustenabil, dar şi foarte conectaţi la nevoile comunităţii locale. În cadrul companiei, privim provocările ca pe nişe de oportunităţi şi alegem să le dezvoltăm pe acelea care se potrivesc viziunii noastre.

  • Monica Vuşcan, Director Tehnic-Producţie, Farmec

    1. Cum aţi defini transformarea digitală în domeniul dvs. de activitate?

    Odată cu dezvoltarea noilor tehnologii, digitalizarea a devenit o necesitate pentru companiile din toate industriile, implicit pentru cea a cosmeticelor şi a produselor de curăţenie. În cazul nostru, aceasta începe de la conectarea la nevoile şi specificităţile pieţei, la comportamentul de consum, până la producţie, distribuţie, vânzare şi se întoarce, ciclic, la interacţiunea consumatorului cu produsele noastre.

    2. Cum a stimulat pandemia digitalizarea în cazul companiei pe care o reprezentaţi?

    Una dintre primele acţiuni pe care le-am întreprins în regim de urgenţă de la declanşarea pandemiei a fost demararea producţiei de biocide pentru uz personal şi medical, ceea ce a implicat deschiderea a două linii noi de producţie, robotizate.

    În prezent, aproximativ 80% dintre procesele noastre interne sunt digitalizate, în special producţia, logistica, achiziţiile şi vânzările. Astfel, reuşim să eficientizăm cu până la 20% etapele de planificare şi programare a producţiei şi să scoatem anual pe porţile fabricii 103 milioane de produse finite. În plus, dispunem de soluţii digitale proprii care vin în sprijinul angajaţilor din vânzări, distribuţie şi producţie şi în eficientizarea fluxului informaţional intern. Mai mult decât atât, pandemia a generat creşterea comenzilor online, tendinţă căreia i-am răspuns prin modernizarea propriilor platforme de e-commerce anul acesta.

    3. Cum poate deveni digitalizarea un factor de diferenţiere, un avantaj competitiv, în domeniul în care activaţi?

    Digitalizarea ne permite să urmărim mult mai atent dinamica pieţei, să fim mai reactivi la nevoile consumatorilor noştri şi scurtează timpul de la iniţiativa unui nou produs sau a modernizării unui produs existent, până la elaborarea lui. Iar dacă ne gândim la evoluţia platformelor de e-commerce, acestea oferă un nou spaţiu de interacţiune a consumatorului cu produsele, a cărui necesitate a fost reconfirmată în perioada pandemiei.

    Experienţă: Şi-a început cariera în compania Farmec în anul 1994, în calitate de tehnolog la secţia cosmetice, şi a urcat în ierarhia profesională treptat: şef de atelier, şef de secţie, manager de producţie în secţia de cosmetice, ajungând în final director tehnic-producţie, funcţie pe care o deţine din 2012.

    Domeniile pe care se concentrează în prezent: Pe lângă producţie, coordonează birourile de mentenanţă, tehnic, de planificare a producţiei, laboratoarele de microbiologie şi fizico-chimice. Momentan se concentrează în mod special pe automatizarea operaţiilor manuale din secţiile de producţie, prin înlocuirea cu roboţi colaborativi, pe optimizarea şi automatizarea fabricaţiei.

    4. Care sunt cele mai importante proiecte digitale în care v-aţi implicat şi ce investiţii au fost direcţionate în acestea?

    Pe lângă investiţiile constante în producţie şi optimizarea operaţiunilor interne, anul trecut cele mai importante proiecte au fost modernizarea site-ului şi îmbunătăţirea lui cu noi funcţionalităţi care fac navigarea, dar şi experienţa consumatorului mai plăcută. În plus, am lansat produsele Gerovital pe Amazon, în Italia, Spania şi Franţa.

    5. Care sunt top 3 obiective pe care vi le-aţi propus prin prisma digitalizării pentru compania pe care o reprezentaţi?

    În primul rând, avem în vedere automatizarea tuturor operaţiunilor manuale de producţie, integrarea şi optimizarea fluxurilor operaţionale interne şi extinderea platformelor de e-commerce.

    6. Care sunt provocările pe care le întâmpinaţi când vine vorba despre transformarea digitală?

    Dacă vorbim despre prezenţa digitală a brandurilor din portofoliu, una dintre provocări este aceea a costurilor, mai ales că suntem prezenţi pe aproximativ 30 de pieţe, aşa că abordăm o strategie bazată pe investiţii progresive. Pe partea operaţională, provocarea vine din adopţia soluţiilor digitale în rândul angajaţilor şi integrarea lor în activitatea de zi cu zi, implicit adopţia de noi fluxuri de lucru.