BusinessMagazin

Tag: dîncu

  • Dîncu: Dacă Deca nu revine asupra deciziei legate de Lixandru, îi vom cere demisia

    Dîncu spune că a constatat „cu stupefacţie un comportament greu de înţeles” al ministrului Educaţiei, Ligia Deca, în ceea ce priveşte atitudinea faţă de partenerii de coaliţie şi faţă de beneficiarii şi actorii din sistemul educaţional.

    „La nivelul PSD, am avut încă de la început dorinţa de a lucra onest, într-un efort partenerial comun, în grupurile stabilite la nivelul partidelor din coaliţie, la optimizarea proiectelor de legi ale educaţiei. Încercarea de a trece legile printr-o consultare formală cu partidele din coaliţie, <în două zile>, ne-a pus în situaţia de a cere mai mult timp pentru analize aprofundate şi pentru consultarea oamenilor şi organizaţiilor din sistemul educaţional. Cred că aceasta este calea responsabilă pentru aceste legi vitale pentru viitorul României şi susţinem, în continuare, că legile educaţiei nu pot fi dezbătute, nici măcar în coaliţie, în regim de urgenţă. Nu pot înţelege secretomania legată de legile educaţiei şi nici dispreţul pentru dialog şi colaborare”, scriu Dîncu pe Facebook.

    Potrivit acestuia, retragerea atribuţiilor secretarului de stat Florin Lixandru pentru delict de opinie este „un act de autoritarist şi totalitar care aduce aminte de vremuri pe care le credeam demult apuse. Acest abuz de putere al unui proaspăt şi în acelaşi timp tânăr ministru ne aduce în atenţie necesitatea de a ne gândi inclusiv la modificări privind funcţionarea guvernului şi exercitarea răspunderii ministeriale. Exercitarea unei înalte demnităţi, cum este cea de ministru, are nevoie de exercitarea autorităţii, dar în acelaşi timp nu poate să se exercite de maniere discreţionare sau după criterii de simpatii politice”.

    „Cred că Doamna Ministru va avea înţelepciunea să revină asupra acestei decizii, altfel suntem obligaţi să cerem demisia ministrului şi să renunţăm la colaborarea cu echipa sa, adică să-i retragem şi noi – PSD – atribuţiile delegate prin votul pentru această echipă de guvernare. Alături de colegii mei din PSD, am constatat că aprobarea urgentă, fără dezbatere, a acestor două legi este cea mai mare preocupare manifestă a ministrului, legând-o în mod fals de posibilitatea pierderii finanţărilor prevăzute de PNRR”, adaugă preşedintele Consiliului Naţional al PSD.

    Acesta îi aminteşte ministrului educaţiei că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, unde România are prevăzută suma de 3,6 miliarde de euro doar pentru educaţie, nu cere noi legi ale educaţiei. PNRR nu cere să fie bulversat întreg sistemul, ci solicită, conform angajamentului României, exprimat de un guvern din care PNL a făcut parte şi pe care l-a condus la nivel de Prim-Ministru – ajustări legislative care să faciliteze realizarea reformelor şi a investiţiilor, având ca termen trimestrul III din anul 2023, în domenii precum: infrastructura de digitalizare rezilientă, cariera didactică, finanţarea sistemului, digitalizare, educaţie incluzivă etc.

    „Există în PNRR ţinte şi termene care trebuie urmărite şi pentru toate elementele de reformă sunt prevăzute măsuri legislative precise care se pot implementa chiar şi prin ordine de ministru. Între timp au venit foarte mulţi bani pentru digitalizare, pentru combaterea abandonului şcolar, pentru dotarea de laboratoare şi spaţii de învăţământ, avem o finanţare uriaşă de 1 miliard de euro pe care trebuie să o accesăm şi să cheltuim banii cu folos. Ministerul Educaţiei ar trebui să se concentreze, aşa cum propun specialişti în educaţie, pe constituirea rapidă (ar trebui să existe deja!) a unei echipe interministeriale care să se ocupe de implementarea proiectelor prevăzute de PNRR, să producă rapoarte de progres lunare sau trimestriale, să adopte un HG cu termene şi responsabilităţi, dar şi un pachet legislativ ţintit pe aceste elemente. Avem o asemenea echipă? Avem un plan de măsuri si un calendar precis? Stadiul implementării măsurilor din educaţie este un punct permanent pe fiecare şedinţă de guvern? Ştim cine sunt responsabili pentru fiecare proiect pentru ca opinia publica să poată urmări modul în care se îndeplinesc aceste obiective? Opinia publică şi mediul educaţional aşteaptă din partea doamnei ministru Ligia Deca un răspuns cu privire la stadiul implementării acestor elemente de reformă din România Educată şi din PNRR, o organizare eficientă, pragmatică şi rapidă pe aceste proiecte. Concentrarea pe o reformă fundamentală şi structurală a educaţiei, care ar trebui să se facă prin dialog şi prin consultare publică, este o ţintă falsă sau o neînţelegere. De fapt, senzaţia mea este că se trage de timp cu motivaţia că nu avem noi legi ale educaţiei. Fidelitatea pentru România Educată cred că trebuie probată nu prin gesturi autoritariste, ci prin acţiune pragmatică, dinamism şi înţelegerea urgenţei”, susţine Vasile Dîncu.

    „Dacă Doamna Ministru sau oricine din Ministerul Educaţiei doreşte să se consulte şi cu echipa PSD suntem deschişi să sprijinim acest proces de implementare a ţintelor din PNRR, dar este nevoie de acţiune guvernamentală susţinută, de dialog şi efort continuu” – îşi termină acesta postarea.

  • Dîncu nu merge să dea explicaţii în Camera Deputaţilor

    „Vă aducem la cunoştiinţă faptul că ministrul apărării, Vasile Dîncu, nu poate participa la dezbaterile politice din şedinţa plenului Camerei Deputaţilor dedicată Orei Guvernului, programată în data de 17.10.2022, întrucât în perioada 17-18 octombrie 2022 se află în misiune exte3rnă în Georgia, la invitaţia ministrului apărării georgian”, potrivit unui memorandum semnat de secretarul de stat Nini Săpunaru.

    Pe ordinea de zi a şedinţei de luni figurau dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar al USR cu tema „Prin gafe repetate şi amplificarea propagandei ruseşti, ministrul apărării crează prejudicii României în relaţia cu partenerii UE şi NATO”, ministrul invitat Vasile Dîncu, ministrul apărării naţionale.

    Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, efectuează, luni şi marţi, o vizită oficială la Tbilisi, în Georgia, la invitaţia omologului său, Juansher Burchuladze.

    Premierul Nicolae Ciucă şi ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, au discutat, luni, la Palatul Victoria, despre „calibrarea comunicării publice la nivelul Ministerului Apărării în context guvernamental”. Premierul Nicolae Ciucă afirma joi că îl aşteaptă pe Vasile Dîncu să revină în ţară pentru a avea „o discuţie cât se poate de deschisă” despre declaraţiile potrivit cărora şansă a păcii în acest moment poate să fie o negociere cu Rusia.

  • Vasile Dîncu, discuţii la Palatul Victoria cu premierul Nicolae Ciucă

    Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a ajuns la Palatul Victoria în jurul orei 10.30.

    Premierul Nicolae Ciucă afirma joi că îl aşteaptă pe Vasile Dîncu să revină în ţară pentru a avea „o discuţie cât se poate de deschisă” despre declaraţiile potrivit cărora şansă a păcii în acest moment poate să fie o negociere cu Rusia.

    „Îl aştept pe dl. ministru Dîncu să revină în ţară de la ministerfiala NATO. Trebuie să avem o discuţie cât se poate de deschisă faţă de opinia dumnealui. Nu este o opinie a guvernului şi atunci va trebui să tranşăm foarte clar acest aspect”, spune Nicolae Ciucă, întrebat dacă îl va remania pe Vasile Dîncu.

    Preşedintele Klaus Iohannis a fost întrebat marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, despre declaraţiile ministrului Apărării, Vasile Dîncu, care ar fi spus că singura şansă a păcii în acest moment poate să fie o negociere cu Rusia.

    „În acest război Rusia atacă Ucraina. Ucrainenii plătesc preţul de sânge în acest război şi trebuie să acceptăm ideea cu toţii că doar Ucraina va decide când şi cum şi ce negociază. Această poziţie este poziţia noastră oficială, este poziţia oficială a UE şi probabil unii demnitari de la noi trebuie să citească mai frecvent revista presei să afle aceste poziţii”, a declarat Iohannis.

    USR a depus o solicitare la Biroul Permanent pentru ca ministrul Apărării, Vasile Dîncu, să fie chemat la Camera Deputaţilor, pentru a da explicaţii cu privire la „declaraţiile recente prin care amplifică propaganda rusească şi aduce prejudicii parteneriatelor României cu UE şi NATO”.

    „Nu este prima dată când ministrul Apărării îşi dovedeşte din plin incompetenţa, dar ultimele declaraţii, potrivit cărora NATO şi SUA trebuie să negocieze cu Rusia, pentru că politicienii ucraineni nu-şi pot asuma pierderi de teritorii, le întrec pe toate. Înţelegem că PSD – asemenea celorlalte partide din vechea clasă politică – este plin de trompete ruseşti, dar este inacceptabil ca ministrul român al Apărării să manifeste public poziţii disonante cu partenerii europeni şi internaţionali. Îl aşteptăm pe domnul Dîncu să explice în Parlament de ce îmbrăţişează tot mai des retorica Kremlinului, cum îi aşteptăm şi pe domnii Ciucă şi Ciolacu să ia atitudine faţă de prestaţia tot mai lamentabilă a ministrului Vasile Dîncu”, a declarat Ionuţ Moşteanu, liderul grupului USR din Camera Deputaţilor.

  • Ciucă, despre Dîncu: Îl aştept să revină în ţară.Trebuie să avem o discuţie cât se poate de deschisă

    „Îl aştept pe dl. ministru Dîncu să revină în ţară de la ministerfiala NATO. Trebuie să avem o discuţie cât se poate de deschisă faţă de opinia dumnealui. Nu este o opinie a guvernului şi atunci va trebui să tranşăm foarte clar acest aspect”, spune Nicolae Ciucă, întrebat dacă îl va remania pe Vasile Dîncu.

    Preşedintele Klaus Iohannis a fost întrebat marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, despre declaraţiile ministrului Apărării, Vasile Dîncu, care ar fi spus că singura şansă a păcii în acest moment poate să fie o negociere cu Rusia.

    „În acest război Rusia atacă Ucraina. Ucrainenii plătesc preţul de sânge în acest război şi trebuie să acceptăm ideea cu toţii că doar Ucraina va decide când şi cum şi ce negociază. Această poziţie este poziţia noastră oficială, este poziţia oficială a UE şi probabil unii demnitari de la noi trebuie să citească mai frecvent revista presei să afle aceste poziţii”, a declarat Iohannis.

    USR a depus o solicitare la Biroul Permanent pentru ca ministrul Apărării, Vasile Dîncu, să fie chemat la Camera Deputaţilor, pentru a da explicaţii cu privire la „declaraţiile recente prin care amplifică propaganda rusească şi aduce prejudicii parteneriatelor României cu UE şi NATO”.

    „Nu este prima dată când ministrul Apărării îşi dovedeşte din plin incompetenţa, dar ultimele declaraţii, potrivit cărora NATO şi SUA trebuie să negocieze cu Rusia, pentru că politicienii ucraineni nu-şi pot asuma pierderi de teritorii, le întrec pe toate. Înţelegem că PSD – asemenea celorlalte partide din vechea clasă politică – este plin de trompete ruseşti, dar este inacceptabil ca ministrul român al Apărării să manifeste public poziţii disonante cu partenerii europeni şi internaţionali. Îl aşteptăm pe domnul Dîncu să explice în Parlament de ce îmbrăţişează tot mai des retorica Kremlinului, cum îi aşteptăm şi pe domnii Ciucă şi Ciolacu să ia atitudine faţă de prestaţia tot mai lamentabilă a ministrului Vasile Dîncu”, a declarat Ionuţ Moşteanu, liderul grupului USR din Camera Deputaţilor.

  • Iohannis, despre declaraţiile lui Dîncu: Unii demnitari trebuie să citească mai frecvent presa

    Preşedintele Klaus Iohannis a fost întrebat marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, despre declaraţiile ministrului Apărării, Vasile Dîncu, care ar fi spus că singura şansă a păcii în acest mement poate să fie o negociere cu Rusia.

    „În acest război Rusia atacă Ucraina. Ucrainenii plătesc preţul de sânge în acest război şi trebuie să acceptăm ideea cu toţii că doar Ucraina va decide când şi cum şi ce negociază. Această poziţie este poziţia noastră oficială, este poziţia oficială a UE şi probabil unii demnitari de la noi trebuie să citească mai frecvent revista presei să afle aceste poziţii”, a declarat Iohannis.

    USR a depus o solicitare la Biroul Permanent pentru ca ministrul Apărării, Vasile Dîncu, să fie chemat la Camera Deputaţilor, pentru a da explicaţii cu privire la „declaraţiile recente prin care amplifică propaganda rusească şi aduce prejudicii parteneriatelor României cu UE şi NATO”.

    „Nu este prima dată când ministrul Apărării îşi dovedeşte din plin incompetenţa, dar ultimele declaraţii, potrivit cărora NATO şi SUA trebuie să negocieze cu Rusia, pentru că politicienii ucraineni nu-şi pot asuma pierderi de teritorii, le întrec pe toate. Înţelegem că PSD – asemenea celorlalte partide din vechea clasă politică – este plin de trompete ruseşti, dar este inacceptabil ca ministrul român al Apărării să manifeste public poziţii disonante cu partenerii europeni şi internaţionali. Îl aşteptăm pe domnul Dîncu să explice în Parlament de ce îmbrăţişează tot mai des retorica Kremlinului, cum îi aşteptăm şi pe domnii Ciucă şi Ciolacu să ia atitudine faţă de prestaţia tot mai lamentabilă a ministrului Vasile Dîncu”, a declarat Ionuţ Moşteanu, liderul grupului USR din Camera Deputaţilor.

  • Ministrul Apărării Vasile Dîncu a spus că românii cu vârstee cuprinse între 18 şi 35 de ani se vor putea înscrie într-un stagiu militar voluntar, în care 4 luni vor sta în unitate.

    Vasile Dîncu a vorbit, miercuri seara, despre proiectul unui stagiu militar voluntar. Ideea acestui stagiu a apărut după ce au fost observate în reacţiile pe social media, unde experţii Ministerului Apărării au observat că există o dorinţă a unor oameni de a avea o pregătire militară minimă.

    „Avem în transparenţă în această toamnă cred că o să reuşim să trecem în Parlament un proiect de lege pentru stagiu militar voluntar. Patru luni ar fi maximum pentru pregătire militară, în funcţie şi de armă, de specialitate. Stai în unitate. Evident ai echipament gratuit, primeşti şi o soldă, nu am stabilit sumele exact”, a spus ministrul Apărării, la Antena 3.

    Sumele pentru soldă vor fi cuprinse, cel mai probabil, între 1.500 şi 2.000 de lei pe lună, iar la finalul stagiului militar există şi posibilitatea ca absolventul să primească trei salarii medii, ca primă pentru înscriere.

    Cei care se vor putea înscrie la stagiul militar voluntar trebuie să aibă între 18 şi 35 de ani.

    Dîncu a mai spus că cei care vor finaliza stagiul militar voluntar se vor putea înscrie în Armată, având o şansă în plus: „Noi vom folosi această şansă pentru a selecţiona oamenii foarte buni pentru ofiţeri, subofiţeri, pentru maiştri militari. Este o ocazie extraordinară să vezi oamenii care au vocaţie sau un talent deosebit, care au dorinţă”.

     

  • Vasile Dîncu, despre rachetele SkyCeptor: Am putea să le folosim de mâine

    „Noi am putea să folosim aceste rachete de mâine, dacă ar fi terminate, dar el cu siguranţă că noi vom fi primii beneficiari ai acestui sistem de rachete. După câte ştiu eu şi ştiu sistemul SkyCeptor este adaptat pentru sistemul Patriot. Este un sistem care a fost construit în funcţie de nevoile şi de banii pe care se bugetele pe care Europa Centrală şi de Est, ţările noastre le au. Deci este un sistem foarte performant, însă are avantajul fantastic că este mai ieftin, deci şi-l poate permite oricine. Noi, de la Ministerul Apărării, suntem evident interesaţi. Avem sisteme Patriot cumpărate în varianta lor maximă, să spunem aşa, însă sigur că ne interesează ca să completăm în sistemul nostru de apărare, să completăm cu asemenea tip de rachetă”, a declarat ministrul APărării, Vasile Dîncu.

    El afirmă că rachetele interceptoare SkyCeptor reprezintă o capabilitate de care România are nevoie.

    „Sper să nu fie nevoie să le folosim, dar am putea să le folosim. Deci este o capacitate, o capabilitate fantastică pentru noi. Este una din capabilităţile de care avem nevoie în viitor, pentru că să completăm partea noastră de înzestrare, aşa cum există în sistemul NATO, ca să putem să răspundem chestionarului NATO că avem bifat şi acest capitol”, a adăugat Dîncu.

    Ministrul Apărării precizează că memorandumul nu prevede achiziţia de către România a rachetelor SkyCeptor.

    „Noi nu putem să achiziţionăm decât produse care există. Nu putem produce imaginaree, deci putem să facem contracte numai în momentul când se apropie procesul de fabricaţie, dar cu siguranţă noi vom fi primii beneficiari. În planul nostru de înzestrare există aceste rachete. Nu ştiu cât o să putem produce. Pentru început nu ştiu dacă se va produce pentru export, pentru că avem noi o nevoie esenţială. Deci aici nevoie există, clientul există. Problema, este doar să putem produce cât mai repede şi cât mai multe, pentru că avem nevoie”, mai spune Dîncu.

    La sediul Electromecanica Ploieşti, a avut loc semnarea unui memorandum de înţelegere între Compania Naţională Romarm S.A., Electromecanica S.A. şi Raytheon Missiles & Defense. Memorandumul este primul pas pentru viitoarea colaborare între Electromecanica Ploieşti şi Raytheon pentru fabricarea în România de rachete interceptoare SkyCeptor.

  • Dîncu, întrebat dacă va trimite România arme în Ucraina: În acest moment, noi nu am avut cereri

    „Nu avem în acest moment cereri în acest sens”, spune ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, întrebat dacă va trimite România arme către Ucraina.

    „Nu avem în acest moment cereri în acest sens, în momentul acesta nu avem operaţiuni de genul acesta. Sigur că lucrurile evoluează, vom vedea ce hotărâri se iau şi în alte locuri. Eu am participat, la Ramstein, săptămâna asta, la acea conferinţă în care s-a discutat foarte mult şi de viitor, ce se va întâmpla în viitor cu securitatea acestei zone, securitatea flancului estic. Au participat peste 40 de naţiuni, ne-am întâlnit şi cu delegaţia ucraineană şi s-a discutat mult despre viitor şi o viitoare coordonare a sprijinului care va fi dat Ucrainei. În acest moment, noi nu am avut cereri, ne-am focusat pe zona umanitară, pe hub-ul nostru umanitar de la Suceava, însă în viitor analizăm şi sigur că vom lua cu transparenţă decizii pe care le vom anunţa public”, spune Vasile Dîncu, întrebat dacă va trimite România arme către Ucraina.

    El apreciază că ultimele incidente dinTransnistria reprezintă o provocare.

    „Am putea să mai asistăm şi la alte provocări. Suntem în legătură cu guvernul Republicii Moldova zilnic, cu Ministerul Apărării Naţionale, cu omologul meu, ministrul apărării naţionale. În acest moment situaţia este sub control. Nnu există decât semne sporadice, au mai descoperit ei, de posibile mici gesturi de atentat să zicem aşa. Au mai descoperit unele încărcături explozive la un loc unde erau radarele, releele de televiziune, dar nu avem alte semne că ar fi o escaladare a situaţiei în Transnistria şi în Republica Moldova. Guvernul Moldovei ne-a transmis că situaţia este sub control şi că supraveghează această situaţie în colaborarea sigur cu o şi cu autorităţile ucrainene care au luat şi ele măsuri pentru asta”, conchide ministrul Apărării Naţionale.

     

     

     

  • Dîncu spune câţi soldaţi NATO vor fi în total în România

    Liderii NATO reuniţi la Bruxelles au decis să trimită noi trupe în flancul estic şi să înfiinţeze patru grupuri de luptă în România, Bulgaria, Slovacia şi Ungaria.

    Vasile Dîncu spune ce mesaj transmite Alianţa cu această măsură: „Cu această măsură, Alianţa transmite un mesaj care era aşteptat de către toată lumea, de către întreg flancul estic, acela de a consolida prezenţa NATO în această zonă, transmite un sentiment de siguranţă şi un lucru care este esenţial şi care s-a văzut şi săptămâna trecută, atunci când s-a aprobat Busola Strategică, documentul european strategic fundamental, acela că NATO şi UE sunt împreună şi că reprezintă un corp solid al sistemului de apărare în Europa şi în lume. Este o garanţie, până la urmă, de securitate, nu numai pentru noi, pentru această zonă, este o garanţie de securitate pentru Europa şi o garanţie că lumea se schimbă, că intrăm într-o altă fază a istoriei, aş putea să spun”.

    Ministrul Apărării precizează că viitorul grup de luptă NATO din România „presupune în jur de 1.000 de soldaţi. A fost anunţată naţiunea-cadru, care este Franţa, care şi-a întărit nu numai prezenţa în România şi relaţiile cu România, existente de dinainte, dar relaţia dintre cele două ministere ale Apărării este una privilegiată în acest moment, alături de relaţiile cu Ministerul Apărării din Germania şi din alte state, Italia, care participă la aceste forţe. Franţa va fi naţiune-cadru, în jur de 1.000 de militari. Nu s-a stabilit încă exact profilul militarilor, cum va arăta această configuraţie. Sunt mai multe ţări care cu siguranţă vor aduce în această forţă multinaţională soldaţi şi tehnică. S-a anunţat deja, după câte ştiu eu, în primele discuţii, Portugalia, premierul a discutat la şedinţa de Guvern comună de la Varşovia cu Polonia, care va completa de asemenea forţele multinaţionale din România. Este vorba de hotărâri operative care se vor lua în viitor”.

    Întrebat câţi soldaţi NATO vor fi în total în România, după înfiinţarea grupului de luptă, cu tot cu militarii deja prezenţi. Dîncu a răspuns: „Vom avea peste 3.000 de militari din forţe multinaţionale pe teritoriul României, în această fază. Evident că nu sunt situaţii definitive. În funcţie de evoluţia situaţiei, întărirea flancului estic poate să conţină şi alte aspect de tip cantitativ”.

    România a decis să crească bugetul Apărării de la 2% la 2,5%.

    Ministrul explică felul în care vor fi cheltuite fondurile suplimentare: „Una din regulile NATO atunci când s-a stabilit un buget de minim 2% din PIB, n-au aplicat toate ţările, dar încet-încet, toate ţările vin la acest procent, exista şi un procent pentru inovaţie şi cercetare, 2% din aceste fonduri şi 20% pentru înzestrare. Noi am avut anul trecut, din bugetul de 2% din PIB, am avut 26% pentru înzestrare. În viitor, va creşte şi PIB-ul, dar pe lângă cheltuielile privind pregătirea forţei umane, prin pregătirea resursei umane, cred că vom creşte mult peste 30% procentul pentru înzestrare, pentru că înzestrarea devine o urgenţă pentru toate ţările, mai ales că sigur că şi în zona înzestrării se discută existenţa unor planificări, a unei înzestrări comune, tot complementare, care să ţină cont de flancul estic, care să ţină cont de asemenea de nevoile comune. Am trecut la apărare colectivă şi asta înseamnă că nu mai suntem singuri, dar şi putem mai uşor să ne dotăm în zona înzestrării, cu armament de ultimă generaţie”.

  • Ciolacu îl contrazice pe Dîncu: ProRomânia nu e de stânga

    „Nu am purtat nicio discuţie, dar am o părere puţin diferită faţă de cea a dlui Dîncu – faptul că singurul partid de stânga din România este Partidul Social Democrat. De altfel, este singurul partid care face parte din familia internaţională socialistă. Simplu fapt că scheletul ProRomânia a fost făcut pe oameni care au plecat din PSD nu înseamnă că ProRomânia s-a legiferat ca un partid de stânga”, spune Marcel Ciolacu.

    Reacţia lui Ciolacu vine ca urmare a declaraţiilor preşedintelui Consiliului Naţional al PSD, Vasile Dîncu.

    Vasile Dîncu afirma în februarie, la Prima Tv, că PSD îşi propune înfiinţarea unei „platforme” de stânga, care să reunească în jurul său formaţiunile din aceasta zonă politică, inclusiv Pro România, fără a proceda la absorbţii de partide mici, ci PSD având rolul de „dirijor” al stângii politice.