BusinessMagazin

Tag: digitalizare

  • S-a terminat cu mersul la birou. Specialiştii în HR deja anunţă: Programul de lucru la birou de 8 ore pe zi, 5 zile pe săptămână este istorie, chiar şi după ce se termină criza

    ♦ Andreea Baciu, vicepresident of Global Talent Development UiPath: Munca de acasă cred că va deveni o normă ♦ Florin Godean, country manager Adecco România şi Ungaria: După această criză cred se va munci de acasă, se va îmbrăţişa cultura digitalizării ♦ Aurelian Chitez, sales manager Romanian Software: Cred că businessurile se vor reinventa după această criză ♦ Carmen Dumitrache, director executiv de resurse umane în cadrul Telekom România: Am trecut la lucrul de acasă de la 6% dintre angajaţii noştri, la peste 60% cu un efort foarte mare.

    Criza generată de noul coronavirus a avut ca prim impact relocarea“unor angajaţi de la birou la propria locuinţă.

    Dacă până la această criză mun­ca de acasă era văzută ca un bene­ficiu acor­dat anumitor angajaţi care îşi pot des­făşura activitatea şi în alte spa­ţii, spre exemplu, acasă, „work from home“ va de­veni un obicei în rândul salariaţilor când pandemia datorată corona­virusului va lua sfâr­şit, au spus an­tre­prenorii şi oamenii de resurse uma­ne prezenţi în cadrul video­con­fe­rinţei ZF HR Trends, organi­zată de Ziarul Financiar în parte­ne­riat cu Telekom România, Totalsoft, Roma­nian Soft­ware, Creasoft şi Active Power Solutions (APS).

    „Acest work from home cred că va deveni o normă după ce se va în­cheia această perioadă. Ceea ce gân­deam a fi imposibil înainte de această criză, devine foarte posibil. Trebuie să gândim soluţii sustenabile în această perioadă“, a spus Andreea Baciu, vice­president of Global Talent De­velop­ment în cadrul UiPath.

    Florin Godean, country manager în cadrul furnizorului de servicii de re­sur­se umane Adecco România şi Ungaria, consideră că în urma crizei ge­ne­rate de pandemie, com­paniile, chiar şi cele mai reticente când este vor­ba de digitalizare, vor îm­brăţişa mai mult noile tehnologii, care vor oferi atât uşurarea muncii sala­riaţilor, cât şi posibilitatea de a munci de acasă.

    „Înainte de această criză munca de acasă era considerată un beneficiu, acum este o obligaţie. După această cri­ză cred că lucrurile vor continua în acest fel, se va munci de acasă, se va îmbră­ţişa cultura digitalizării. Dacă unele companii nu voiau să imple­men­teze noi tehnologii pentru că nu înţelegeau cu ce îi ajută sau cum func­ţio­nează, cred că după această criză nu vor mai avea aceste probleme şi vor îm­brăţişa cultura digitalizării“, a spus Florin Godean.

    De asemenea, Carmen Dumi­tra­che, director executiv de resurse umane în cadrul Telekom România, spune că pentru ca angajaţii unei companii să poată lucra de acasă, organizaţia trebuie să investească în mijloace de lucru de la distanţă, ceea ce presupune un efort financiar „mare“.

    „Efortul pe care organizaţia tre­buie să îl facă pentru o astfel de im­plementare este mare, pentru că trebuie să ofere mijloace de lucru precum laptop, VPN sau elementele de securitate, ceea ce înseamnă un buget fantastic şi un efort extraor­dinar de mare. Ne adaptăm la o rea­litate pe care nu o cunoaştem, nu am mai experimentat-o. Am trecut la lucrul de acasă de la 6% dintre angajaţii noştri, la peste 60% cu un efort foarte mare“, a spus Carmen Dumitrache.

    Ea consideră că angajaţii care muncesc de acasă pot fi mai productivi în primele zile de activitate, însă atrage atenţia că pe termen lung, această solicitare poate duce la epuizare.

    „Tentaţia pe care oamenii o au de a petrece şi mai mult timp la muncă atunci când lucrează de acasă poate să ducă la o creştere de eficienţă pe termen scurt, dar există o îngrijorare pe termen lung pentru că poate să ducă la epuizare.“

    Totuşi, la polul opus se află angajaţii care în primele zile de activitate desfăşurată acasă nu sunt productivi, însă, Mihai Găvan, HCM Global Sales Director în cadrul TotalSoft, afirmă că organizaţiile nu trebuie să se teamă de acest lucru, pentru că sunt persoane care se adaptează mai greu la anumite situaţii.

    „Nu trebuie să ne speriem de munca de acasă, productivitatea angajaţilor scade în primele zile pentru că oamenii nu sunt obişnuiţi să lucreze astfel, însă încep să se adapteze la noile condiţii. Productivitatea creşte şi este mai bună decât în lucrul de la birou. Acest lucru se întâmplă în toate companiile cu care discut“, a spus Mihai Găvan.

    El a menţionat că departamentul de resurse umane al companiilor trebuie să fie încurajate să utilizeze procesele electronice pentru a pune la dispoziţia angajaţilor documentele de care au nevoie în această perioadă.

    Carmen Dumitrache, director executiv de resurse umane Telekom România: Ne adaptăm la o realitate pe care nu o cunoaştem, nu am mai experimentat-o. Am trecut la lucrul de acasă de la 6% dintre angajaţi, la peste 60% cu un efort foarte mare. Performanţa este direct legată de obiective.

    Adrian Dinu, fondator Creasoft: Am făcut un mix între două soluţii care există deja pe piaţă şi am dezvoltat o soluţie de pontaj şi o aplicaţie care centralizează munca pe care o face un angajat de acasă. Aplicatia pentru pontaj poate fi instalată de la distanţă pe orice dispozitiv necesar monitorizării activităţii, laptop, desktop, telefon.

    Aurelian Chitez, sales manager Romanian Software: Cred că businessurile se vor reinventa şi o văd ca pe o provocare. Tehnologia a adus lucruri bune şi o va face în continuare. Businessurile se fac între oameni, iar în această perioadă trebuie să fim uniţi. HR-ul va fi mai digitalizat după această perioadă, dar o să fim mult mai umani.

    Cristina Anculescu, HR Director UNIQA Asigurări: Cu siguranţă, nu vom mai arăta la fel după această criză. Munca de acasă va deveni un obicei bun, însă trebuie să interacţionăm. Eu văd o schimbare în rolurile din organizaţie, chiar în spaţiul fizic, modul în care instruim oamenii, cum interacţionăm cu clienţii.

    Ştefan Vâju, business transformation manager APS: Pontajul nu trebuie văzut ca o obligaţie, este o soluţie uşor de folosit şi nu e vorba despre spionaj, ci despre o aplicaţie mobilă care ajută colegii să îşi disciplineze munca, pentru că raportul emis ulterior te ajută să îţi analizezi ziua de muncă. Este un instrument de eficientizare.

    Andreea Baciu, vicepresident of Global Talent Development UiPath: Ne-am gândit ca procesele de automatizare din departamentul de resurse umane să le ofere oamenilor timpul necesar să facă lucrurile importante. Vom începe să gândim nu doar în resurse umane, ci şi în roboţi. Oamenii vor gândi ce activităţi vor putea face aceşti roboţi.

  • Ce este Autoritatea pentru Digitalizarea României, noua instituţie care va activa din ianuarie şi va administra fonduri UE de cel puţin 2 miliarde de euro

    Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) va avea de gestionat cel puţin 2 miliarde de euro proveniţi din finanţare europeană. ADR va funcţiona după data de 30 ianuarie, când vor fi finalizate procedurile întemeierii acesteia, a explicat preşedintele Autorităţii, Sabin Sărmaş, pentru MEDIAFAX.

    ”Este Programul Operaţional Creştere Inteligentă şi Digitalizare, un program sectorial care are alocate 2 miliarde de euro. Uniunea Europeană va aloca pentru digitalizare în următorul exerciţiu financiar 7 miliarde de euro doar pentru România. Autoritatea va gestiona o parte din aceste sume, cel puţin cele 2 miliarde. Dar miza foarte mare în momentul de faţă, este o strategie în baza căreia să se cheltuiască aceşti bani, să se pună programul de finanţare care să servească atât instituţiile publice prin diferite programe în funcţie de nevoile pe care le vom extrage şi le vom pune în strategie, astfel încâr banii să fie cheltuiţi. Pentru că astăzi, marea problemă este că există o serie întreagă de programe propuse spre finanţare care nu reuşesc să atragă fonduri”, a precizat luni, preşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României, după dezbaterea publică în privinţa Hotărârii de Guvern pentru înfiinţarea companiei.

    Autoritatea preia două departamente din fostul Minister al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, desfiinţat de guvernarea PNL.

    „Din MCSI (Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale) momentan, Autoritatea pentru Digitalizarea României preia OISI care este Organizmul Intermediar pentru promovarea Societăţii Informaţionale şi care este organismul prin care noi luăm banii de la Uniunea Europeană, acesta este organismul care finanţează toate aceste proiecte, fie că ele sunt pe zona publică sau pe zona privată. Mai ia o echipă de asistenţă tehnică, acronimul este UIPOAT – Unitatea pentru Implementare proiecte POAT (Proiectul Operaţional Asistenţă Tehnică), această echipă au o deosebită importanţă în scrierea proiectelor pe fonduri europene. Practic o unitatea va scrie proiecte, cealaltă va reuşi să le finanţeze, sigur alături de alte departamente pe care le vom crea”, a mai explicat Sabin Sărmaş.

    Termenul când ADR va funcţiona va fi după 30 ianuarie. „Autoritatea va funcţiona după data de 30 ianuarie, când vor fi finalizate toate procesurile. ADR a apărut întrucât Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, în care a fost integrat fostul MCSI, nu a putut să îşi asume toate subiectele de comunicaţii, această autoritate copiază aceste responsabilităţi”, a adăugat preşedintele.

    Autoritatea are prevăzuţi, în textul Hotărârii de Guvern, un număr de 35 de angajaţi, fapt pentru care participanţii la dezbatere au numit-o în mod peiorativ drept un „Chihuahua” al instituţiilor statului, după ce au afirmat despre MCSI că era văzut drept „cenuşăreasa ministerelor”. Preşedintele Autorităţii a asigurat că personalul va fi extins.

    Luni, a avut loc la sediul Guvernului o dezbatere publică în vederea Hotărârii de Guvern prin care va fi înfiinţată Autoritatea pentru Digitalizarea României.

  • Primarul Sectorului 3 al Capitalei: Administraţia publică centrală este într-un „Ev Mediu prelungit”

    „Îmi amintesc că aveam la şcoala de istorie chiar aşa o expresie: Ev Mediu prelungit în România. Din perspectiva smart, din perspectiva digitizării instituţiilor publice, degeaba dăm certificate de urbanism online, că se duc cetăţenii şi trebuie să-şi ia aviz de la ISC, care e centralizat în Evul Mediu. Se uită ca la navete spaţiale de parcă te-ai dus acolo cu un marţian. Ei vor acolo, nene, ştampilă şi semnături peste semnături. Asta înseamnă Smart România din perspectivă guvernamentală”, a spus Robert Negoiţă.

    El a mai spus că, în continuare, catalogul şcolar digital nu poate fi implementat în instituţiile de învăţământ din Sectorul 3 din lipsa unui ordin de ministru.

    „Mi-au promis public vreo 4 miniştri ai Educaţiei, am renunţat. Nu sunt în stare să dea o hârtie conform căreia poate fi folosit catalogul digital, legal. Adică nu să completeze şi pe catalogul ăla cu care ne-am născut şi noi şi părinţii bunicilor noştri, ci să ni le pună pe laptopul pe care le au în dotare toate cadrele didactice din Sectorul 3, conectate wireless la internet cu toate instituţiile de învăţământ şi să poată pune acolo absenţa pe care părinţii sau tutorii o văd online. Pentru că sistemul generează la orice modificare un mesaj, SMS sau e-mail”, a arătat Negoiţă.

    Robert Negoiţă a fost prezent miercuri la conferinţa Smart Solutions for Smart Cities organizată la Palatul Parlamentului.

  • Topul în care România a luat faţa Franţei. ”Am început în acelaşi timp, dar România este mult înainte”

    Tichetele de masă sunt unul dintre beneficiile care au ajuns să cântărească mult pentru angajaţi atunci când merg la un interviu de angajare şi, cu timpul, companiile mici vor fi împinse de piaţă să acorde astfel de beneficii dacă vor să recruteze angajaţi bine pregătiţi care au lucrat înainte în companii mari, este de părere Dana Sântejudean, di­recto­rul general al companiei care emite ti­chete valorice Edenred România şi Moldova.

    „Tichetele de masă sunt acel element diferenţiator când mergi la un interviu de angajare, dacă firmele mici nu reuşesc să adopte acest produs, este foarte complicat să atragă oameni noi. În prezent în piaţa forţei de muncă este tot mai greu să găseşti oameni calificaţi, iar dacă vrei să atragi un angajat care a lucrat la o companie mare este obligatoriu să ai în pachet şi un astfel de beneficiu“, a spus Dana Sântejudean.

    Topul în care România a luat faţa Franţei. ”Am început în acelaşi timp, dar România este mult înainte”

  • Microsoft Summit 2015: Ce rol joacă digitalizarea în creşterea profitabilităţii companiilor

    Digitalizarea societăţii va atrage după sine digitalizarea muncii, în contextul unui comportament de consum diferit, iar în următorii cinci ani schimbările vor fi semnificative în condiţiile în care, potrivit experţilor Microsoft, până la finalul anului 2020, întreaga Generaţie C ( “conectată”) va trăi într-o lume preponderent digitală – computer şi dispozitive mobile, cloud, internet of things, comunicarea prin internet şi reţele sociale, iar toate elementele menţionate vor fi o a doua natură a persoanelor “conectate”.

    “Fiecare business are nevoie să se transforme, periodic sau chiar continuu, pentru a rămâne competitiv şi relevant într-un mediu dinamic de piaţă. Transformarea digitală face parte dintre acele decizii de business care reflectă nu numai nevoia curentă de adaptare, dar şi viziunea unei organizaţii, modul în care se raportează la viitorul sau mediu. Parafrazându-l pe P. Drucker, pot spune că în 5 ani vor exista 2 categorii de manageri: cei care înţeleg şi aplică principiile economiei digitale şi cei fără ocupaţie”, afirmă Violeta Luca.

    Reprezentantul Microsoft va discuta despre cum pot fi schimbate modelele de business într-o lume în care tehnologiile digitale provoacă schimbări majore în diferite pieţe şi în cadrul unei sesiuni care are loc în a doua zi a evenimentului, alături de Aurelia Costache – Financial Services Industry Advisory Leader în cadrul companiei de consultanţă EY România. În cadrul sesiunii vor fi dezbătute teme precum: cum pot influenţa tehnologiile IT poziţia pe piaţă a companiilor şi care sunt avantajele competitive pe care le pot aduce? Se poate atinge excelenţa operaţională fără excelenţă în utilizarea IT-ului, adică fără automatizare, informaţii, analize şi algoritmi sofisticaţi?

    Abordarea acestor teme în cadrul Microsoft Summit vine în contextul în care, potrivit experţilor Microsoft, companiile se aşteaptă să crească deopotrivă profitabilitatea şi să-şi eficientizeze costurile cu până la 10% prin iniţiativele de digitalizare a afacerii, conform unui studiu realizat de McKinsey anul acesta. În cadrul cercetării au fost analizate 18 practici de strategie digitală, aptitudini şi cultură organizaţională pentru a stabili maturitatea digitală a unei companii sau Digital Quotient.

    Microsoft Summit îşi propune să le aducă participanţilor date depre teme precum: caracteristicile procesului de digitalizare a companiilor din mediul de business românesc; care sunt principalele servicii şi produse de digitalizare, prin care companiile din România îşi pot creşte profitabilitatea şi maximiza rezultatele. Participanţii vor avea ocazia să interacţioneze cu noile tehnologii Microsoft, care vor fi prezente la locurile special amenajate pentru demo-uri. De asemenea, participanţii vor putea testa diferite echipamente cu tehnologii Microsoft. În cadrul evenimentului sunt organizate şi 11 sesiuni dedicate participanţilor din mediul de business.

    Alte 17 sesiuni despre tehnologie sunt dedicate participanţilor care dezvoltă aplicaţii software. Pentru specialiştii în IT sunt organizate un număr de 23 de sesiuni. În perioada 4-5 noiembrie 2015, compania Microsoft organizează a treia ediţie a  Microsoft Summit, unul dintre cele mai importante evenimente de tehnologie şi business de pe piaţa locală, în cadrul căruia peste 40 de experţi de talie internaţională vor analiza cele mai importante tendinţe şi soluţii digitale cu impact în creşterea productivităţii organizaţiilor din România.

    Dezvoltatorii şi specialiştii IT ce urmăresc dezvoltarea competenţelor pe soluţii de mobilitate şi cloud, precum şi managerii şi antreprenorii aflaţi în căutarea de noi oportunităţi de utilizare a tehnologiilor digitale în business pot obţine detalii despre evenimentul Microsoft şi se pot înregistra pe www.mssummit.ro.

  • CNA: 20 de televiziuni cu difuzare terestră au cerut alt tip de licenţe pentru a nu se închide

    Aceste informaţii au fost prezentate, miercuri, într-o dezbatere organizată la sediul Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), pe marginea prevederilor Deciziei CNA privind acordarea, modificarea, prelungirea valabilităţii şi cedarea licenţelor audiovizuale.

    La această întâlnire au participat, alături de Răsvan Popescu, vicepreşedintele CNA, şi patru membri ai Consiliului (Gabriel Tufeanu, Radu Herjeu, Monica Gubernat şi Valentin Jucan), reprezentanţii mai multor televiziuni şi societăţi care au operaţiuni TV în România: Antena TV Group, Antena 3, Prima TV, RCS&RDS, Digi 24, Pro TV, TV Etalon, NTV, Columna TV, Tadiţii TV, Wyl TV, Vâlcea TV, AS TV, Etno TV, Taraf TV, România TV, RTT Braşov, SRTv, Telekom, Naţional TV, Kanal D, Columna TV. La întâlnire a participat şi un fost membru al CNA, Ioan Onisei.

    La începutul discuţiilor, Răsvan Popescu a spus că CNA doreşte să modifice Decizia numărul 277 din 2013, modificată si completată prin Decizia CNA nr. 614/2013. Decizia 277 priveşte procedura de acordare, de modificare, de prelungire a valabilităţii şi de cedare a licenţei şi a deciziei de autorizare audiovizuală, cu excepţia celor pentru difuzare în sistem digital terestru, precum şi condiţiile privind difuzarea de programe locale, retransmiterea şi preluarea de programe ale altor radiodifuzori.

    De asemenea, Răsvan Popescu a spus că CNA doreşte să vadă şi care sunt perspectivele televiziunilor în legătură cu tranziţia de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră, având în vedere că pe 17 iunie, în România, va înceta emisia analogică TV.

    “Noi am avizat ieri (marţi, n.r.), cu observaţii, proiectul Ministerului pentru Societatea Informaţională privind unele măsuri de trecere la digital. El va rezolva, dacă va fi adoptat în timp util, problema pentru TVR 1 şi pentru încă opt canale care vor putea să emită până în 31 decembrie 2016, în VHF (Very high frequency, n.r.). Rămâne ca printr-un act normativ să se rezolve şi problema posturilor private”, a mai spus Răsvan Popescu.

    La rândul său, George Chiriţă, directorul executiv al Asociaţiei Române de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), care reuneşte principalele televiziuni din România, a spus că este necesară adoptarea unei Ordonanţe de Urgenţă, pentru rezolvarea problemei televiziunilor private, care au licenţe de difuzare terestră şi care vor fi închise pe 17 iunie.

    Potrivit lui Chiriţă, acest proiect a fost adus în atenţia Senatului. “Am făcut o propunere la Senat, unde am primit încurajări, în sensul în care s-a acceptat ideea că este o problemă serioasă, care necesită rezolvarea de urgenţă”, a spus Chiriţă, precizând că acest proiect ar trebui să fie asumat, ca iniţiator, de Ministerul Comunicaţiilor sau de Ministerul Culturii.

    George Chiriţă a mai spus că emisia SNR (Societatea Naţională de Radiocomunicaţii – Radiocom, n.r.) este deja finanţată, cu 36 de milioane de euro. “Posturile private ar putea să beneficieze de un tratament mai agreabil la nivelul costurilor din partea Radiocom”, a spus George Chiriţă, referindu-se la eventuala punere în funcţiune a primului multiplex digital, pe care, pe lângă posturile publice TVR 1 şi TVR 2, ar trebui să intre şi televiziuni private.

    Întrebat ce televiziuni private ar fi interesate să intre pe primul multiplex digital, George Chiriţă a spus că totul depinde de când va lansa Radiocom acest serviciu şi de nivelul de tarif impus radiodifuzorilor privaţi. “SNR are banii pentru operarea multiplexului (cele 36 de milioane de euro, n.r.). Va fi greu să justifice nişte costuri suplimentare (…) Ce ar veni de la posturile private ar fi un fel de bonus, iar Radiocom ar putea să fie mai relaxat în cheltuirea acestor bani”, a spus Chiriţă.

    El a precizat, însă, că Radiocom nu are echipamentele pentru implementarea acestui multiplex, întrucât a organizat o licitaţie în acest sens, dar la care nu s-a înscris nimeni. “Au nevoie de 120 de milioane de euro ca să investească în echipamente (pentru tranziţia la digital, n.r.). Directorul SNR (Gabriel Grecu, n.r.) a fost demis. E un mare semn de întrebare (cu privire la ce se va întâmpla, n.r.)”, a mai spus Chiriţă.

    Însă Răsvan Popescu a spus că singura soluţie în prezent pentru societăţile care au licenţe cu difuzare terestră este ca aceste firme să solicite CNA acordarea unor licenţe de emisie prin cablu (licenţe audiovizuale pentru difuzarea prin reţele de comunicaţii electronice ), dacă vor să îşi continue activitatea de difuzare de programe TV şi după 17 iunie.

    În acest sens, până în prezent, “cel puţin 20 din cele 55 de societăţi” care deţin licenţe cu difuzare terestră au depus la CNA dosare prin care au solicitat licenţe de cablu. Între aceste societăţi se numără şi Pro TV şi Prima TV, potrivit informaţiilor prezentate, în timpul întâlnirii de miercuri, de reprezentanţii departamentelor de specialitate ale Consiliului.

    Răsvan Popescu a spus că aceste solicitări trebuie programate astfel încât în şedinţele publice ale CNA să fie analizate aproximativ cinci dosare, pentru a putea fi acoperite toate solicitările până pe 17 iunie, când va înceta emisia analogică TV în România.

    Un număr de 55 de societăţi care deţin aproape 170 de licenţe cu difuzare terestră sunt în pericol să piardă aceste licenţe pe 17 iunie, când va înceta emisia analogică TV în România, potrivit unor informaţii prezentate în şedinţa din 5 martie a CNA.

    Pe de altă parte, reprezentanţii televiziunilor prezenţi la întâlnirea de miercuri au cerut CNA o documentaţie simplificată pentru obţinerea posibilităţii de a emite şi după 17 iunie. Aceştia au spus că doresc obţinerea de fapt a unei noi modalităţi de difuzare a semnalului pentru acelaşi conţinut pe care îl difuzează în prezent (un tip de semnal diferit) şi nu obţinerea unor licenţe noi. Însă CNA consideră că aceste solicitări vizează în fapt licenţe noi şi trebuie tratate ca atare, potrivit actualei legislaţii a audiovizualului.

    Reprezentanţii televiziunilor au mai spus că operarea licenţelor cu difuzare terestră implică anumite costuri. Ei au mai spus că aceste licenţe au fost obţinute prin concurs şi au fost operate cu anumite costuri şi nu au fost obţinute neapărat venituri de pe urma exploatării lor.

    Pe de altă parte, în ceea ce priveşte Decizia 277, Răsvan Popescu a spus că CNA doreşte să o modifice, astfel încât aceasta să fie mai flexibilă.

    Unul dintre articolele din Decizie pe care CNA are în plan să îl modifice este acela care prevede că “modificările în licenţa audiovizuală pot fi aduse după minimum un an de la începerea difuzării serviciului de programe, prelungirea valabilităţii sau preluarea licenţei audiovizuale”.

    Totodată, Răsvan Popescu a spus că speră ca, în aproximativ o lună şi jumătate, să fie încheiate toate procedurile prin care să fie adoptată noua Decizie.

    “Am început consultările cu radiodifuzorii. Am început cu radiourile (pe 22 aprilie, n.r.) şi acum cu televiziunile. Încercând să obţinem o decizie mai flexibilă, mai bună, atunci când vorbim de acordare de licenţe noi, de modificarea licenţelor existente. Şi încercăm să ne punem de acord asupra unei formule cât mai potrivite. Urmează ca, într-o săptămână, să avem acest proiect, care intră în dezbatre publică timp de 30 de zile. Apoi vom avea din nou tot felul de observaţii din partea radiodifuzorilor şi, în aproximativ o lună şi jumătate, putem să avem o decizie mai bună decât cea din prezent”, a mai spus Popescu.

    Pe de altă parte, CNA a avizat favorabil, în şedinţa de marţi, un proiect de lege care prevede că emisia terestră a serviciilor publice şi private de televiziune în sistem analogic poate continua, în banda de frecvenţe radio 174-230 MHz, temporar, până pe 31 decembrie 2016.

    Acest proiect de lege a fost elaborat în contextul în care, pe 17 iunie 2015, trebuie oprită transmisia analogică în România, conform Strategiei Naţionale aprobate de Guvernul României prin Hotărârea de Guvern 403/2013.

    Pe de altă parte, potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa CNA de marţi, acest proiect rezolvă doar “în foarte mică măsură problema posturilor comerciale”. “Sunt opt posturi care ar putea intra aici în discuţia pentru SNR (Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, n.r.)”, a spus, marţi, Răsvan Popescu, vicepreşedintele CNA.

  • Mai mulţi părinţi şi profesori, împotriva lecţiilor digitale şi a utilizării tabletelor în şcoli

    Asociaţia Părinţilor pentru o Educaţie Sănătoasă, Asociaţia Dascălilor Români, şi Asociaţia Părinţilor şi Profesorilor “Grigorie Palama” au organizat, marţi, conferinţa cu titlul “Copilul între Galaxia Gutenberg şi tehnologia modernă”, în care punctele lor de vedere au fost susţinute de Virgiliu Gheorghe, doctor în bioetică şi biofizician.

    “Copiii care de mici se joacă pe telefon sau primesc tablete dezvoltă probleme de atenţie. Veţi vedea copii mici plictisiţi, retraşi, izolaţi. Generaţii care se plictisesc, depresivi cu tendinţe spre suicid”, a spus Virgiliu Gheorghe.

    El a mai spus că mediul electronic “inhibă reflexivitatea”. “Copiii mici reacţionează automat la stimuli. Dar toate jocurile pe calculator blochează răspunsul reflexiv, se bazează pe răspunsul emoţional sau agresiv moderat. Vom avea copii total nereflexivi care reacţionează pavlovian, stimul-răspuns. Are o durere, fuge de ea, nu are simţul responsabilităţii. Este o restructurare a creierului uman, a funcţiei umane. Domeniul lui de experienţă nu mai este unul natural, de experienţă umană, pentru că mediul lui de experienţă nu mai este unul uman. Este o experienţă virtuală”, a adăugat biofizicianul.

    Totodată, potrivit specialistului, folosirea excesivă a telefonului sau tabletei afectează calitatea somnului, dar şi a digestiei.

    “Un copil care stă continuu cu nasul în jocuri şi care nu trăieşte în viaţa normală, cu plimbare, alergare, lectură, are un somn agitat şi o digestie proastă. (…) Un prim risc este obezitatea. Apoi, violenţa indusă de jocurile pe calculator, atrofia simţului compătimirii şi a funcţiilor empatice. Cu cât în joc este mai multă violenţă, cu atât mai mult este anulat simţul compătimirii, este anulată reacţia la suferinţa celui de lângă tine”, a continuat Virgiliu Gheorghe.

    În acest context, susţine acesta, dezvoltarea mediului digital se va dovedi, în următorii câţiva ani, a fi “unul dintre cele mai mari eşecuri din istoria şcolii moderne româneşti”.

    “De fapt, în aceste condiţii, vom fi martorii apariţiei nu numai a unei generaţii practic analfabete, ci şi a unei generaţii în care problemele de învăţare şi dizabilităţile mentale vor constitui principala chestiune cu care se vor confrunta părinţii, instituţiile din domeniul educaţiei şi sănătăţii din ţara noastră. Cine va răspunde în faţa legii şi a poporului român pentru această măsură abuzivă şi iraţională prin care se încearcă înlocuirea manualelor cu tabletele în România?”, a mai spus Virgiliu Gheorghe.

    În cadrul conferinţei, au fost lansate primele manuale alternative, parte din proiectul naţional “Un manual românesc pentru copilul tău”, derulat de Asociaţia Dascălilor Români şi de Asociaţia Părinţilor şi Profesorilor “Grigorie Palama”.

    Aceste materiale, distribuite deja gratuit în mai multe şcoli, sunt concepute conform curriculei naţionale propusă de Ministerul Educaţiei Naţionale.

    Prima carte de acest fel, “Arte vizuale şi abilităţi practice pentru clasa pregătitoare şi clasa I”, este un instrument de predare integrată a artelor plastice şi a lucrului manual, a spus unul dintre autori, Maria Cosmina Dragomir, doctor în arte plastice şi decorative al Universităţii Naţionale de Arte Buucreşti.

    Autorii manualului, un grup de 23 de profesori, artişti plastici, fizicieni, teologi, muzicologi, au selectat desene realizate de 1.000 de copii, pentru a ilustra cartea.

  • British Library a dat lovitura pe Flickr

    Aceasta a scanat peste un milion de imagini din 65.000 de volume de literatură, atlase, tratate de matematică ori cărţi pentru copii, după care le-a încărcat pe site-ul de partajare de fotografii Flickr, încurajând publicului să se uite la ele şi să le utilizeze, spre exemplu, în studii cu privire la evoluţia stilului de realizare a lor.

    Iniţiativa British Library a fost foarte bine primită: internauţii s-au înghesuit să vadă imaginile şi să scrie despre cele văzute pe bloguri. Numai din 13 decembrie, data postării, până la 15 decembrie, imaginile au avut în total 6,1 milioane de vizualizări.

    Biblioteca îi încurajează pe internauţi să le folosească după bunul lor plac, având în vedere că pentru imagini din secolele XVII-XIX nu mai există drepturi de autor care să le limiteze uzul.

  • UE investeste 100 de miliarde de euro ca sa concureze Google

    In schimb, accesul publicului la toate operele din aceasta
    biblioteca digitala in plina dezvoltare, denumita Europeana, ar
    urma sa fie gratuit pentru toate statele membre. Recomandarea si
    estimarea costurilor apartin unui “comitet al inteleptilor”, creat
    pe langa Comisia Europeana, si care a cerut ca pana in 2016 sa fie
    digitalizate toate operele publice din Europa, fie ca este vorba
    despre carti, manuscrise, picturi sau statui.

    Pentru a ajunge la acest rezultat, acest “Comitet al inteleptilor”
    (format din Maurice Levy – director de creatie la Publicis,
    Elisabeth Niggemann – directorul general al Bibliotecii Nationale
    Germane si Jacques de Decker, secretarul Academiei Regale Belgiene
    de Limba si Literatura Franceza) recomanda incheierea de
    parteneriate, dar dreptul de folosinta preferentiala ale operelor
    respective de catre partenerii proiectului sa fie limitat la sapte
    ani, ceea ce – daca se va concretiza – ar insemna o lovitura
    puternica data Google. Compania americana de tehnologie are un
    proiect similar, Google Books, in care impune un interval cel putin
    dublu, de la 15 pana chiar la 25 de ani, in care cartile respective
    nu pot fi puse in circuitul public de un tert, perioada in care se
    presupune ca Google si partenerii sai isi pot recupera investitia
    facuta in digitalizare.

    Comisarul european pentru cultura, Androulla Vassiliou, si cel
    pentru tehnologia informatiei, Neelie Kroes, au anuntat intr-o
    conferinta de presa ca sprijina recomandarea privind termenul de
    sapte ani, care ar urma sa se aplice si operelor europene pe care
    Google doreste sa le digitalizeze, insa compania americana a
    refuzat sa spuna daca este de acord cu acest termen.

    In prezent, Europeana ofera acces gratuit la circa 14,6 milioane de
    opere culturale, de la picturi si carti la imagini ale statuilor si
    chiar filme, in timp ce Google Books afirma ca a digitalizat circa
    15 milioane de titluri din literatura universala.