BusinessMagazin

Tag: DIGITAL TRANSFORMERS

  • Sănătate în era fast-forward

    Rapiditatea, economisirea de timp şi accesul uşor la informaţii sunt criteriile esenţiale şi când vine vorba de pacienţii din ce în ce mai grăbiţi. În acest context, digitalizarea reprezintă principalul diferenţiator în asigurarea formulei de succes pentru un furnizor de servicii medicale, după cum observă Răzvan Predica, Country Manager al Affidea România, în catalogul TOP DIGITAL TRANSFORMERS.

    Domeniul serviciilor medicale are nevoie de implementarea unor ample procese de digitalizare pentru a oferi pacienţilor rapiditate în accesarea acestora, posibilitatea de stocare în condiţii de maximă siguranţă a informaţiilor medicale (rezultate analize laborator, investigaţii imagistice, diagnostice etc.), economisirea timpului dedicat proceselor birocratice, transparenţă pe toată durata relaţiei pacient – centru medical (informaţii privind manoperele medicale efectuate, costuri, rezultate etc.)”, descrie Răzvan Predica, Country Manager al Affidea România, felul în care crede el că digitalizarea poate influenţa domeniul serviciilor medicale.

    Grupul pe care Răzvan Predica îl reprezintă este prezent de 30 de ani în 16 ţări din Europa şi furnizează servicii medicale prin peste 280 de centre de diagnostic imagistic de înaltă performanţă, laboratoare de analize medicale şi centre de tratament al cancerului, folosind tehnologii medicale de ultimă generaţie la nivel mondial. În România, Affidea deţine un număr total de 36 de centre, punând la dispoziţia pacienţilor o gamă extinsă de servicii de radiologie imagistică şi medicină nucleară de înaltă performanţă, servicii clinice integrate (consultaţii de specialitate şi spitalizare de zi) şi de medicină de laborator (analize medicale).

    Din punctul de vedere al lui Răzvan Predica, componenta digitală este aproape nelipsită într-un business de succes, indiferent de domeniul de activitate al acestuia. „Astăzi, tot ce facem are o componentă digitală, fie e vorba de informare, telemedicină, facem shopping online, comandăm mâncare, plătim facturi, viaţa noastră per ansamblu s-a transformat, digitalul devenind parte integrantă şi indispensabilă. Un business fără componenta digitală nu are mari şanse de supravieţuire.”

    El adaugă că în cadrul Affidea Hiperdia România, ei şi-au propus să se poziţioneze la cele mai ridicate standarde internaţionale, iar în această direcţie derulează un amplu proces de digitalizare. Aceasta devine o necessitate şi în contextul în care se adresează unei pieţe din ce în ce mai educate şi mai competitive, aşteptările pacienţilor fiind mult mai mari şi mai complexe decât în urmă cu câţiva ani: „În cadrul companiei analizăm şi oferim soluţii, inclusiv digitale, pentru a oferi o experienţă cât mai plăcută şi conform nevoilor medicale ale acestora. Calitate, rapiditate, accesibilitate, transparenţă sunt criterii de evaluare pe care pacienţii le urmăresc, iar dacă alăturăm şi echipamente ultraperformante şi expertiza medicală de top avem formula de succes. Din aceasta formulă un procent important este realizat prin canalele digitale”. În rândul exemplelor menţionate de el se numără conceptul de Centre Medicale Paperless (în cadrul cărora au fost înlocuite fluxurile operaţionale clasice pe hârtie cu varianta digitală pe tablete), crearea aplicaţiei My Affidea în care pacienţii îşi pot încărca dosarele medicale, indiferent unde au fost realizate investigaţiile (iar cele realizate în cele 36 de centre ale lor sunt încărcate direct de ei), precum şi demararea de parteneriate strategice cu platforme digitale pentru a facilita şi mai mult accesul pacienţilor la serviciile medicale.

    Când vine vorba de provocările legate de implementarea serviciilor digitale, el menţionează identificarea celor mai bune formule de explicare şi de atragere a pacienţilor în vârstă către noile instrumente digitale – „Ştim însă că pentru această categorie de pacienţi este nevoie de mai mult timp şi răbdare”.

    Ce urmează din perspectiva obiectivelor digitale ale grupului Affidea în continuare? Răzvan Predica enumeră câteva ţinte clare: creşterea accesibilităţii pacienţilor la serviciile medicale ale Affidea Hiperdia, rapiditate în stabilirea unor programări, în comunicarea cu personalul medical, informare şi conştientizare asupra importanţei medicinei preventive.

     

    Catalogul „Top Digital Transformers” reprezintă un proiect realizat de Business MAGAZIN şi susţinut de compania DocProcess, care are menirea recunoaşterii meritelor acelor persoane ce au înregistrat reuşite în domeniul transformării digitale. Ne-am axat pe companii considerate a fi în avangarda transformării digitale de către reprezentanţii acestora şi de către piaţă. Acest proiect nu reprezintă un clasament, iar numele incluse în cadrul catalogului nu sunt, cu siguranţă, numele tuturor liderilor digitali din companii: lista este deschisă şi aşteptăm în continuare propunerile dvs., atât pentru articolele din Business MAGAZIN, cât şi pentru ediţiile viitoare ale acestui proiect.

     

  • Steaua Nordului în e-commerce

    Chiar dacă se spune că perfecţiunea există doar în Rai, pentru Tudor Mihăilescu, CFO-ul eMAG, dar şi pentru clienţii retailerului, aceasta a devenit aproape necesară când vine vorba de experienţa de cumpărături online. Ce rol are digitalizarea în acest scop?

     

    De la client trebuie să plece toată construcţia, să înţelegi nevoile curente ale acestuia sau să le anticipezi pe cele viitoare, apoi să găseşti şi să testezi ipoteze care să răspundă la oportunităţile identificate”, este una dintre convingerile lui Tudor Mihăilescu, group CFO al eMAG. De altfel, el a declarat, în cadrul proiectului Top Digital Transformers, realizat de Business Magazin în parteneriat cu Doc Process, că pentru compania pe care o reprezintă „Steaua Nordului e experienţa de shopping perfectă”. Crearea unei legături între milioanele de produse din portofoliul businessului, zecile de mii de comercianţi şi milioanele de clienţi, nu ar fi posibilă fără tehnologie. „Tehnologia e prezentă în tot ceea ce facem, de la aplicaţia de shopping până la procesele din depozite sau curierat.”

    Din moment ce „tehnologia este la baza construcţiei” eMAG, Tudor Mihăilescu spune că pandemia nu a făcut decât să le confirme, pe de-o parte, beneficiile digitalizării (de exemplu, abilitatea de a scala rapid), iar pe de altă parte, a accelerat pornirea sau extinderea colaborării cu mai mulţi parteneri în zona de marketplace, care au putut astfel să pornească sau să crească acest canal de vânzare foarte rapid: „Noi eram convinşi de beneficiile tehnologiei şi înainte de pandemie. Am fost şi rămânem cu motoarele turate”.

    Referindu-se strict la zona de finance, principalul său domeniu de activitate în cadrul companiei, Mihăilescu spune că a progresat mult în transformarea proceselor şi sistemelor pentru a creşte eficienţa şi a putea scala la nivel de grup. „Am investit în zona de demand & supply planning pentru a ne asigura că putem face aprovizionare automată, în zona de procurement, în zona de procesare facturi, în zona de raportare financiară şi managerială. În toate cazurile, tehnologia a fost parte din soluţie, fie că aceasta a fost dezvoltată in-house sau adoptată din exterior. De asemenea însă, de fiecare dată, primul pas a fost o redefinire a proceselor astfel încât să ne asigurăm că noua  «autostradă» este construită între punctele corecte.”

    Pe fondul crizei sanitare, în care comerţul online a cunoscut o dezvoltare fără precedent, eMAG a lansat mai multe servicii noi, precum Genius (un serviciu cu beneficii pentru membri) sau tazz by eMAG (un serviciu cu livrare rapidă, până într-o oră). Tot în această perioadă, compania a demarat o investiţie într-un nou hub logistic, cu rolul de a susţine dezvoltarea comerţului online prin oferirea de infrastructură antreprenorilor digitali. Anul trecut a adus pentru retailer o nouă premieră: intrarea pe piaţa alimentară, prin lansarea hipermarketului virtual Freshful, în urma unei investiţii iniţiale de peste 5 milioane de euro. „Digitalizarea ajută la deschiderea unor soluţii, de exemplu canale de promovare sau vânzare sau te ajută să le execuţi recurent şi la un cost bun”, subliniază Mihăilescu. Adaugă că, în domeniul în care activează, digitalizarea nu este un scop în sine, ci „un răspuns la întrebarea de bază – cum pot să îmi servesc clientul mai bine?”

    Catalogul „Top Digital Transformers” reprezintă un proiect realizat de Business MAGAZIN şi susţinut de compania DocProcess, care are menirea recunoaşterii meritelor acelor persoane ce au înregistrat reuşite în domeniul transformării digitale. Ne-am axat pe companii considerate a fi în avangarda transformării digitale de către reprezentanţii acestora şi de către piaţă. Acest proiect nu reprezintă un clasament, iar numele incluse în cadrul catalogului nu sunt, cu siguranţă, numele tuturor liderilor digitali din companii: lista este deschisă şi aşteptăm în continuare propunerile dvs., atât pentru articolele din Business MAGAZIN, cât şi pentru ediţiile viitoare ale acestui proiect.

    Deşi există încă multe businessuri care operează fără a fi digitale, şi asta ar sugera că încă se mai poate, el consideră că şansele de dezvoltare ale acestor afaceri sunt foarte limitate. „Ele ratează oportunităţi pe care competiţia nu le ratează, deci pe termen mediu şi lung vor avea un parcurs din ce în ce mai dificil. E o luptă inegală, iar aşteptările clienţilor cresc constant.” Digitalizarea, adaugă el, te poate ajuta să diversifici canalele de promovare şi vânzare, să adresezi o piaţă mai mare sau să eficientizezi costurile, iar ratarea acestor oportunităţi duce, mai devreme sau mai târziu, la un dezavantaj competitiv major.

    Una dintre principalele provocări aduse de transformarea digitală, pe care reprezentantul eMAG o identifică, este tentaţia de a sări în soluţie, în codare, fără a fi definit foarte clar ce problemă rezolvi. Pornind de la client însă, el consideră că reduci aceste riscuri. „Mai există apoi riscul să eficientizezi un proces care nu este bine desenat. Înainte de implementare, e bine să te asiguri că procesul şi organizarea sunt corecte.”

    Pe viitor, el spune că prioritatea companiei este, în primul rând, să continue să inoveze în zona vizibilă clientului. „De exemplu, asta include o continuă îmbunătăţire a algoritmilor de căutare, de recomandare, dar o şi mai mare flexibilizare a opţiunilor de plată, livrare, service. Toate pentru a asigura o experienţă foarte fluidă.” Al doilea obiectiv pe care îl menţionează ţine de creşterea gamei de produse şi oferte prin oferirea de instrumente adiţionale partenerilor, incluzând şi listarea ofertei lor în alte ţări unde compania este prezentă. „Nu în ultimul rând, lucrăm la eficientizarea costurilor şi creşterea vitezei de livrare, prin tehnologie, cu investiţii materiale într-un nou depozit foarte tehnologizat şi extinderea reţelei easybox.”

    Din rolul actual, Tudor Mihăilescu conduce o echipă de peste 300 de persoane, numărul total de angajaţi din grupul eMAG, companie activă pe pieţele din România, Ungaria şi Bulgaria, cu venituri totale de 8,93 de miliarde de lei în 2020, fiind de peste 7.000. El s-a alăturat echipei eMAG pe poziţia de Group Chief Financial Officer în 2019, într-o perioadă în care compania se afla în plină expansiune, definită de investiţii semnificative în logistică şi dezvoltare internaţională. Anterior, s-a format şi s-a dezvoltat în cadrul Procter & Gamble, unde a început ca analist financiar, avansând până la poziţia de Chief Financial Office şi coordonator al zonei de Business Transformation pentru operaţiunile P&G din Sud-Estul Europei. În perioada 2010-2013, a lucrat la sediul Procter & Gamble din Geneva, Elveţia. Este licenţiat în finanţe-bănci la Academia de Studii Economice Bucureşti.

  • Aplicaţia autohtonă care îţi permite să „mergi” la medic pe smartphone

    După numai un an de la lansare, platforma online de abonamente medicale şi de fitness SanoPass a primit un avânt neanticipat: pandemia. Ce obiective se află acum pe lista scurtă a fondatorilor?

    Pentru noi, pandemia a creat oportunitatea de a dezvolta arii ale businessului într-un termen mult mai rapid faţă de cel propus iniţial. La începutul pandemiei, platforma era dedicată emiterii de abonamente către segmentul de clienţi B2B, iar împreună cu echipa am reuşit să lansăm aplicaţia şi pentru segmentul B2C”, a povestit Daniel Amăriuţei, COO, SanoPass. Aplicaţia are în portofoliu peste 1.000 de clinici private şi 150 de săli de fitness, iar impactul avut de pandemie asupra acesteia a fost unul pozitiv. 

    În cadrul proiectului Digital Transformers, realizat de Business Magazin în parteneriat cu Doc Process, Daniel Amăriuţei a explicat că, tot pe fondul pandemiei, start-up-ul a îmbunătăţit şi experienţa cu utilizatorii, prin schimbarea interfeţei grafice a aplicaţiei şi adăugarea unor noi servicii (posibilitatea de a plăti serviciile medicale direct la clinică cu cardul înrolat în aplicaţie, reducând, astfel, contactul direct între pacienţi şi personalul medical, se numără printre acestea).

    Amăriuţei consideră că, mai ales în această perioadă de tranziţie şi schimbare a paradigmei în câmpul muncii şi în cotidian, un business trebuie să se concentreze pe digitalizare pentru a oferi o experienţă plăcută, rapidă şi sigură clienţilor. În opinia lui, în domeniul medical digitalizarea aduce cu sine multă transparenţă şi uşurinţă în utilizare faţă de soluţiile clasice. „Un exemplu bun ar fi cel de programare la un serviciu medical, caz în care pacientul trebuie să caute diverse clinici pentru a verifica unde poate efectua serviciul respectiv, iar apoi să sune şi să aştepte pentru a i se efectua programarea la telefon. În schimb, atunci când accesezi aplicaţia SanoPass, pur şi simplu filtrezi după serviciul medical de care ai nevoie, selectezi clinica la care doreşti să mergi (iar aici poţi alege clinica preferată sau în funcţie de proximitate) şi te programezi în mod automat.” Astfel, transformarea digitală a start-up-ului este definită în primul rând prin facilitarea accesului la servicii, datorită efectuării programărilor în mod automat direct din aplicaţie, eliminând, astfel, timpul de aşteptare la recepţia furnizorului de servicii şi implementarea unor soluţii ce vin în ajutorul clienţilor.

    Recunoaşte însă că şi această transformare digitală are provocările ei. „Cea mai mare provocare pe care o întâmpinăm este complexitatea tehnică pentru integrarea noilor funcţionalităţi şi API-urile furnizorilor terţi într-o singură platformă, ce are scopul de a deservi nevoile clienţilor, din ce în ce mai diverse, la rândul lor.”

    Catalogul „Top Digital Transformers” reprezintă un proiect realizat de Business MAGAZIN şi susţinut de compania DocProcess, care are menirea recunoaşterii meritelor acelor persoane ce au înregistrat reuşite în domeniul transformării digitale. Ne-am axat pe companii considerate a fi în avangarda transformării digitale de către reprezentanţii acestora şi de către piaţă. Acest proiect nu reprezintă un clasament, iar numele incluse în cadrul catalogului nu sunt, cu siguranţă, numele tuturor liderilor digitali din companii: lista este deschisă şi aşteptăm în continuare propunerile dvs., atât pentru articolele din Business MAGAZIN, cât şi pentru ediţiile viitoare ale acestui proiect.

    Din rândul obiectivelor setate prin intermediul digitalizării, Daniel Amăriuţei menţionează integrarea cu sistemele IT de gestiune ale tuturor furnizorilor de servicii medicale şi de fitness, creşterea şi promovarea sistemului de inteligenţă medicală artificială medicU, precum şi lansarea unei reţele de clinici şi cabinete specializate în domeniul nutriţiei; care să includă evoluţia implementării planului personalizat de nutriţie. În 2021, start-up-ul a emis peste 50.000 de abonamente, atingând în prezent un număr de 30.000 de utilizatori în platformă şi încasări de peste 100.000 de euro pe lună, cu o creştere lunară de circa 10-15%. În continuare, obiectivele reprezentanţilor businessului sunt atingerea unei cifre de afaceri de peste 1,5 milioane de euro pe an, după cum a menţionat Andrei Vasile, cofondator şi CEO al companiei, în cadrul unei emisiuni ZF. Totodată, start-up-ul vizează şi ridicarea unei runde de finanţare de circa 3 milioane de euro de la o serie de fonduri de finanţare de peste graniţe, bani cu care ar urma să îşi consolideze poziţia pe plan local.

    SanoPass are câte un birou deschis şi în Republica Modova şi, mai nou, în Bulgaria, iar reprezentanţii companiei se uită acum pentru o eventuală extindere în Spania şi Portugalia, pe fondul asemănărilor cu România, un motiv fiind şi numărul mare de români din Spania – „aproape 2 milioane”, care le-ar putea deveni clienţi.

    În ceea ce îl priveşte, fiind „pasionat şi entuziasmat, totodată, de tehnologie”, după cum spune chiar el, Daniel Amăriuţei se concentrează acum pe crearea şi gestionarea testării specificaţiilor tehnice necesare dezvoltării platformei SanoPass, compusă din aplicaţiile mobile disponibile Android & iOS, site-ul companiei, precum şi sistemul intern de gestionare a acesteia.

    El şi-a început cariera în domeniul bancar la Unicredit Consumer Financing, ocupând poziţiile de consilier credite şi ofiţer bancar în departamentul Bancassurance. Începând cu anul 2019, s-a alăturat fondatorilor SanoPass cu scopul de a digitaliza sectorul privat de sănătate şi de a oferi oamenilor o alternativă la sistemul clasic de abonamente medicale. Cele mai importante proiecte digitale în care a fost implicat până acum sunt: deschiderea aplicaţiei SanoPass către segmentul B2C, prin parteneriatul cu Mastercard, lansarea medicU, primul sistem de inteligenţă medicală artificială din România, şi un proiectul dezvoltat împreună cu Clinicile Dentare Dr. Leahu, prin intermediul căreia s-a lansat primul abonament stomatologic exclusiv digital din România.

  • Cum reuşeşte o afacere românească să se lupte cu toţi giganţii străini de pe piaţa din România şi să facă sute de milioane de lei

    Pornită în urmă cu peste un secol, compania autohtonă Farmec a reuşit să îşi păstreze un loc relevant în industria de profil, în ciuda multitudinii de branduri internaţionale concurente intrate în România în ultimii ani. Cum a contribuit tehnologia la supravieţuirea AFACERII în timpul celei mai recente crize care i-a marcat evoluţia?

    Există businessuri al căror diferenţiator îl reprezintă tocmai elementul de craft sau pentru care valoarea adăugată vine tocmai din prelucrarea manuală a produsului finit. Însă atunci când vorbim despre volume, digitalizarea reprezintă o necesitate, accentuată în ultimii ani de contextul pandemic”, a spus Monica Vuşcan, director tehnic-producţie, Farmec, în cadrul anuarului Top Digital Transformers, lansat recent de Business MAGAZIN, în parteneriat cu DocProcess.

    În domeniul în care activează, ea consideră că digitalizarea permite urmărirea mult mai atentă a dinamicii pieţei şi îi ajută pe jucători să fie mai reactivi la nevoile consumatorilor, scurtând totodată timpul de la iniţiativa unui nou produs sau a modernizării unui produs existent, până la elaborarea lui. „Iar dacă ne gândim la evoluţia platformelor de e-commerce, acestea oferă un nou spaţiu de interacţiune a consumatorului cu produsele, a cărui necesitate a fost reconfirmată în perioada pandemiei.” În cazul companiei Farmec, spune că digitalizarea începe de la conectarea la nevoile şi specificităţile pieţei, la comportamentul de consum, până la producţie, distribuţie, vânzare „şi se întoarce, ciclic, la interacţiunea consumatorului cu produsele noastre”.

    Una dintre primele acţiuni pe care businessul autohton le-a întreprins în regim de urgenţă de la declanşarea pandemiei a fost demararea producţiei de biocide pentru uz personal şi medical, ceea ce a implicat deschiderea a două linii noi de producţie, robotizate.

    De altfel, după cum menţiona într-un interviu anterior, cea mai bună decizie luată de companie pe fondul apariţiei crizei sanitare a fost aceea de a adapta liniile de fabricaţie pentru a produce dezinfectanţi, a fluxurilor de fabricaţie pentru a prioritiza produsele de necesitate (săpunuri antibacteriene, produse pentru igienizarea mâinilor, produse pentru curăţenie), precum şi programul şi condiţiile de lucru pentru o siguranţă sporită a personalului, „astfel încât să putem continua la capacitate normală producţia”, mai ales că, în acea perioadă, departamentul pe care îl conduce a lucrat normal, atât în secţiile de producţie, cât şi cu celelalte compartimente suport, respectând măsurile de siguranţă impuse.

    „Pentru toţi specialiştii din cadrul departamentului Tehnic-Producţie a reprezentat o provocare modul în care ne-am mobilizat pentru realizarea acestor tipuri de produse: de la idei la soluţiile găsite pentru diverse aspecte apărute în aceste proces (ca materia primă, ambalajele), la adaptarea rapidă a liniilor de fabricaţie. Farmec a fost printre primele companii din România care au produs încă de la începutul pandemiei produse igienizante şi dezinfectante şi cred că asumarea acestei misiuni, care vizează binele public în definitiv, a fost motivaţia care ne-a impulsionat.”

    Potrivit Monicăi Vuşcan, în prezent aproximativ 80% dintre procesele interne ale companiei sunt digitalizate, în special producţia, logistica, achiziţiile şi vânzările. „Astfel, reuşim să eficientizăm cu până la 20% etapele de planificare şi programare a producţiei şi să scoatem anual pe porţile fabricii 103 milioane de produse finite. În plus, dispunem de soluţii digitale proprii care vin în sprijinul angajaţilor din vânzări, distribuţie şi producţie şi în eficientizarea fluxului informaţional intern.”

    În timp ce pentru companie 2020 a fost dedicat înţelegerii noilor comportamente de consum şi redefinirii obiectivelor, în 2021 Farmec a dublat bugetul de investiţii pentru modernizarea şi achiziţionarea de echipamente pentru secţiile de producţie ale companiei, cu precădere pentru secţia dedicată produselor cosmetice, precum şi pentru modernizarea instalaţiilor şi echipamentelor care vor permite reducerea consumului de utilităţi în procesul de producţie. În plus, compania a stabilit o prioritate din modernizarea platformelor de e-commerce, pe fondul creşterii comenzilor online, extinderea către noi canale de vânzare, precum Amazon, şi diversificarea modalităţilor de ridicare a comenzilor din reţeaua proprie de magazine sau din reţeaua de lockere, disponibile la firmele de curierat partenere. „Pe lângă investiţiile constante în producţie şi optimizarea operaţiunilor interne, cele mai importante proiecte au fost modernizarea site-ului şi îmbunătăţirea lui cu noi funcţionalităţi care fac navigarea, dar şi experienţa consumatorului mai plăcute. În plus, am lansat recent produsele Gerovital pe Amazon, în Italia, Spania şi Franţa.”

    Momentan, în noul context politic internaţional şi al crizei economice iminente, amplificată de dificultăţile din lanţul de aprovizionare şi creşterea preţurilor utilităţilor şi ale materiilor prime, reprezentanţii businessului rămân mai prudenţi cu investiţiile, „dar ne continuăm planurile de dezvoltare de produse noi şi consolidare a canalelor de e-commerce conform strategiei pe 2022”.

    Din rândul obiectivelor pe care le-a setat prin prisma digitalizării, Monica Vuşcan menţionează, în primul rând, automatizarea tuturor operaţiunilor manuale de producţie, urmată de integrarea şi optimizarea fluxurilor operaţionale interne şi extinderea platformelor de e-commerce.

    În ceea ce priveşte provocările întâmpinate în procesul de transformare digitală a companiei, reprezentanta Farmec spune că, „dacă vorbim despre prezenţa digitală a brandurilor din portofoliu, una dintre provocări este aceea a costurilor, mai ales că suntem prezenţi pe aproximativ 30 de pieţe, aşa că abordăm o strategie bazată pe investiţii progresive”. Pe partea operaţională, susţine că provocarea principală vine din adopţia soluţiilor digitale în rândul angajaţilor şi integrarea lor în activitatea de zi cu zi, implicit adopţia de noi fluxuri de lucru.

    Cu o experienţă de aproape trei decenii în companie, în care a evoluat de la şef de atelier până în rolul actual, Monica Vuşcan este responsabilă de o echipă alcătuită din 100 de angajaţi.

    Catalogul „Top Digital Transformers” reprezintă un proiect realizat de Business MAGAZIN şi susţinut de compania DocProcess, care are menirea recunoaşterii meritelor acelor persoane ce au înregistrat reuşite în domeniul transformării digitale. Ne-am axat pe companii considerate a fi în avangarda transformării digitale de către reprezentanţii acestora şi de către piaţă. Acest proiect nu reprezintă un clasament, iar numele incluse în cadrul catalogului nu sunt, cu siguranţă, numele tuturor liderilor digitali din companii: lista este deschisă şi aşteptăm în continuare propunerile dvs., atât pentru articolele din Business MAGAZIN, cât şi pentru ediţiile viitoare ale acestui proiect.

     

  • Retail pentru noile generaţii

    Într-o eră în care vorbim deja de Metaverse, NFT-uri şi plăţi cu criptomonede, transformarea digitală a devenit o piatră de temelie în asigurarea continuităţii unui business, iar în retail, unde competiţia e acerbă, inovaţia e în permanenţă pe ordinea de zi a departamentelor responsabile de digitalizare. Despre provocările cu care vine acest proces şi modul în care se reflectă în compania şi industria pe care o reprezintă ne vorbeşte Gabriela Stănică, chief information & data officer, Carrefour România.

    “Operăm într-o industrie foarte competitivă, în care viteza de reacţie, calitatea acestei reacţii, dar şi abilitatea de anticipare a unor comportamente de consumator şi evoluţii de piaţă au greutate. Pe scurt, nu cred că există retailer care să nu investească în zona digitală în acest moment, pentru că altfel nu ar avea viitor. (…) Un business fără inovaţie şi transformare digitală nu poate supravieţui pe termen mediu şi lung”, a declarat Gabriela Stănică, chief information & data officer, Carrefour România, în cadrul proiectului Top Digital Transformers, publicat recent de Business MAGAZIN. Potrivit ei, motivele sunt multiple şi complexe, „dar aş menţiona aici unul singur: diferenţele majore de comportament al consumatorilor în funcţie de segmentul de vârstă”. Referindu-se la generaţiile pentru care „Facebook e perimat, cărora plata cash li se pare de domeniul trecutului sau care nu îşi pot imagina o zi fără telefon – cu tot universul pe care îl cuprinde acesta – lângă ei”, ea ridică o întrebare: „Cum ar arăta un zoom-in pe tinerii noştri şi viitorii consumatori care încă nu au independenţă financiară, dar pentru care trebuie să fii pregătit, atractiv?”. Tocmai de aceea, crede cu tărie că transformarea digitală este absolut necesară pentru un business din retail, fiind ancorată în realitatea de mâine şi viziunea strategică pentru viitor.

    Vorbind despre modul în care digitalizarea poate deveni un factor de diferenţiere, un avantaj competitiv în domeniul în care activează, dacă ar fi să aleagă zona care cântăreşte cel mai mult în decizia consumatorului, ea consideră că aceasta ar fi experienţa din magazin, unde consumatorul nu are răbdare să stea la coadă, să petreacă mult timp la interior, ci din contră, preferă ca procesul de cumpărături să se desfăşoare rapid şi fără obstacole, iar pentru aceasta, tehnologia poate ajuta enorm. „Totodată, mă refer şi la experienţa online, unde cumpărătorul nu mai este doar un cumpărător, ci un utilizator. El nu mai trece prin filtrul critic doar informaţii privind oferta de produse sau servicii, ci şi interfaţa şi modul în care se derulează sesiunea sa de cumpărături. Sigur că şi în magazine se aplică acest filtru, dar când vine vorba de mediul online, cred că şi aşteptările sunt mai mari, mai ales de la anumite segmente de vârstă.”

    În opinia sa, transformarea digitală trebuie, totodată, să fie în strânsă legătură cu viziunea pe termen lung a organizaţiei. „În acest sens, aş defini transformarea digitală ca fiind aplicarea de noi tehnologii în scopul accelerării rezultatelor de business, îndeplinirii obiectivelor strategice şi construirii unei experienţe de neuitat pentru consumator.” În cazul companiei pe care o reprezintă susţine că transformarea digitală a contribuit semnificativ la consolidarea modelului omnicanal şi la construirea unei experienţe cât mai fluide a consumatorului atât în magazine, cât şi online, chiar şi într-o perioadă dificilă.

    Catalogul „Top Digital Transformers” reprezintă un proiect realizat de Business MAGAZIN şi susţinut de compania DocProcess, care are menirea recunoaşterii meritelor acelor persoane ce au înregistrat reuşite în domeniul transformării digitale. Ne-am axat pe companii considerate a fi în avangarda transformării digitale de către reprezentanţii acestora şi de către piaţă. Acest proiect nu reprezintă un clasament, iar numele incluse în cadrul catalogului nu sunt, cu siguranţă, numele tuturor liderilor digitali din companii: lista este deschisă şi aşteptăm în continuare propunerile dvs., atât pentru articolele din Business MAGAZIN, cât şi pentru ediţiile viitoare ale acestui proiect.

    De altfel, ea spune că grupul Carrefour şi-a prezentat recent, la Paris, obiectivele digitale pentru 2026, pilonii strategiei fiind accelerarea e-commerce-ului, ancorarea în date, digitalizarea serviciilor financiare şi transformarea operaţiunilor tradiţionale de retail. Potrivit ei, un element important al acestei strategii îl reprezintă şi parteneriatele strategice cu jucători mari din lumea tehnologiei – Google, Meta, LiveRamp, Criteo, etc. „Apăsăm, aşadar, pedala de acceleraţie pe transformarea digitală, cu toate componentele sale. Astfel, grupul Carrefour îşi propune să-şi tripleze valoarea brută a mărfurilor (GMV) în comerţul electronic până în 2026, până la 10 miliarde de euro. În acelaşi timp, estimează că mediul digital va contribui cu 600 de milioane de euro în plus la venitul său operaţional din activităţi recurente în 2026, raportat la 2021. În acest sens, Carrefour îşi va creşte cu aproximativ 50% investiţiile în digital între 2022-2026, cu un obiectiv anual de investiţii de aproximativ 1,7 miliarde de euro.”

    Potrivit Gabrielei Stănică, digitalizarea reprezenta deja, încă dinainte de pandemie, o direcţie strategică pentru Carrefour, fiind o componentă esenţială a modelului omnicanal al companiei. „Însă, într-adevăr, este clar că pandemia a accentuat procesul. Ne-am extins în mod accelerat în Bringo, incluzând un număr tot mai ridicat de magazine Carrefour şi tot mai multe formate, ajungând la o prezenţă de tip multiformat cu 93 de magazine hipermarket, supermarket şi market express, care reflectă profilul nostru fizic.” În acelaşi timp, împreună cu Bringo, compania extinde şi tipul de servicii oferite prin platformă. În luna august a anului trecut, de pildă, compania a lansat „serviciul de livrare rapidă, în doar 30 de minute, valabil în prezent în câteva oraşe din ţară şi care va continua să se extindă”.

    Totodată, reprezentanţii companiei s-au concentrat pe automatizarea, robotizarea şi simplificarea proceselor din magazine. Aici, Gabriela Stănică menţionează casele self-check-out, implementat în toate deschiderile recente de hipermarketuri şi supermarketuri şi care în magazine precum Corbeanca şi Băneasa au ajuns să fie utilizate de 70-80% dintre clienţi în fiecare zi. În paralel cu această facilitate vine şi opţiunea de scan & pay din aplicaţia Carrefour, prin care clienţii scanează produsele direct de la raft şi plătesc folosind codul de bare unic generat de aplicaţie. „Este o soluţie care reduce timpul petrecut în magazin, cât şi contactul dintre angajaţi şi clienţi.”

    O noutate pe care o aminteşte este şi un proiect construit local, pe baza nevoilor Carrefour România – un robot care se deplasează între rafturile magazinului şi care le scanează automat pentru a verifica dacă preţurile de pe etichete sunt corecte, dacă rafturile sunt pline şi anticipează dacă magazinul va trebui să se realimenteze cu un anumit produs până la sfârşitul zilei sau săptămânii, „toate acestea pentru a asigura o experienţă cât mai plăcută a consumatorului şi pentru a eficientiza munca colegilor din magazin”.

    Continuând în zona de inovaţie, ea menţionează tehnologia blockchain, în care grupul Carrefour a investit încă din 2017, lansând în premieră în 2018 în Franţa primul blockchain alimentar operaţional din Europa. „În România, tehnologia blockchain a fost aplicată pentru prima dată în 2021 ouălor Filiera Calităţii Carrefour, provenite de la Ferma Rojişte din Judeţul Dolj. Tehnologia blockchain ne oferă un registru digital criptat ce stochează informaţii despre produs: de la origine, traseul său pe lanţul de aprovizionare şi până la raft.” Această trasabilitate, explică Stănică, răspunde unei nevoi tot mai mari de informare a consumatorilor cu privire la produsele pe care le achiziţionează şi calitatea acestora şi le garantează transparenţă completă asupra circuitului produsului. Încheie exemplele cu aplicaţia Carrefour, căreia i-au fost adăugate noi facilităţi dezvoltate în perioada pandemiei.

    Din rândul celor mai importante proiecte digitale în care s-a implicat în cadrul companiei, ea menţionează în primul rând un parteneriat strategic cu Google la nivel de grup, care a debutat în 2018, în Franţa. „Anul trecut ne-am modernizat infrastructura şi am investit în migrarea către cloud (incluzând refactorizarea), având obiectivul ca până în 2026 să fim 100% cloud.” Un alt proiect de importanţă strategică pentru ea, personal, dar şi pentru companie, spune că este zona de data & big data. Potrivit ei, datele sunt o componentă esenţială în transformarea digitală, pentru a dezvolta noi servicii, a îmbunătăţi experienţa clienţilor şi a eficientiza serviciile operaţionale. „Am ales tehnologia Google, tehnologie cu ajutorul căreia putem consolida şi procesa volume mari de date. Am ales să lucrăm distribuit, cu celelalte ţări Carrefour, utilizând un singur framework şi particularizând use cases-urile în funcţie de nevoile noastre specifice.”

    Compania a investit în Bringo, în evoluţia site-ului, în programul de loialitate Act for Food, precum şi în eficientizarea sistemelor din magazine şi backoffice şi, nu în ultimul rând, în securitatea cibernetică. „Continua evoluţie, adoptarea de noi tehnologii şi mindsetul îndreptat către inovaţie au fost şi vor rămâne cheie pentru viziunea noastră pe termen lung. De aceea, vom continua să ne folosim de avantajele tehnologiei pentru a face experienţa de cumpărături cât mai uşoară şi plăcută.”

    La capitolul provocări întâmpinate în procesul de transformare digitală, Gabriela Stănică susţine că principala provocare în contextul actual este recrutarea şi retenţia angajaţilor în domeniul IT, dar şi dezvoltarea talentul digital al acestora. „Suntem într-un «war for talent» – o competiţie acerbă cu alte companii pentru a găsi cei mai buni oameni – iar cei care vor reuşi să-şi construiască şi să păstreze alături echipe cu competenţe digitale vor avea un avantaj competitiv.”

    A doua provocare consideră că este balansarea corectă a efortului de investiţii în operaţiunile zilnice versus transformarea digitală. „Iar aici mă refer la investiţii nu doar ca buget, ci şi ca timp, resurse umane şi mindset shift – întrucât şi trecerea de la «business as usual» la obiectivul pe termen lung presupune în echipă eforturi pentru testare şi învăţare.”

    Deşi spune că poate părea ciudat, adaugă tehnologia ca ultim punct, „pentru că ea este doar un facilitator al transformării digitale şi nicidecum suficientă pentru a asigura succesul acestui proces.” Problema, spune Stănică, apare când organizaţiile îşi propun să implementeze obiective pe termen mediu şi lung prin migrări aplicate, pe termen scurt. „În mod eronat, se consideră că sfârşitul fiecărei faze de migrare reprezintă o stare finalizată – că transformarea, deşi în sine implică o stare fluidă, va fi un produs finit timp de câteva luni sau ani de la implementarea unei soluţii digitale.”

    Gabriela Stănică e de părere că tehnologiile folosite în prezent în business avansează mult prea repede pentru a exista vreodată o tehnologie perfectă şi completă. „Mai productiv ar fi să te concentrezi pe implementări singulare, să cântăreşti cum noile instrumente pot fi complementare şi cum, împreună, pot îndeplini planurile pe termen lung ale companiei.” În opinia sa, acceptând că transformarea digitală este de fapt o migrare constantă, în continuă evoluţie, ai o şansă mai mare de a profita într-adevăr de noile soluţii şi de a crea un mediu de încredere pentru angajaţi.

    „În România, tehnologia blockchain a fost aplicată pentru prima dată în 2021 ouălor Filiera Calităţii Carrefour, provenite de la Ferma Rojişte din Judeţul Dolj. Tehnologia blockchain ne oferă un registru digital criptat ce stochează informaţii despre produs: de la origine, traseul său pe lanţul de aprovizionare şi până la raft.”

    La nivel de obiective, Gabriela Stănică îşi propune, în primul rând, să creeze, împreună cu echipa sa, o experienţă de cumpărături personalizată pentru consumatori, prin orice mediu sau canal de comandă, un mediu unde nu există o separare majoră între „physical” şi „digital retail”, ci mai degrabă un mediu conectat.

    Menţionează apoi pilonii strategiei digitale la nivel de grup, şi anume accelerarea e-commerce-ului, ancorarea în date, digitalizarea serviciilor financiare şi transformarea operaţiunilor tradiţionale de retail. „Vom implementa această viziune la nivel local şi ne vom consolida poziţia în piaţă, bazându-ne tot mai mult pe prezenţa noastră digitală ca parte a modelului omnicanal Carrefour.”

    Nu în ultimul rând, ea are în plan accelerarea automatizării şi eficientizării proceselor din sediul Carrefour, din magazinele din ţară, lanţul de aprovizionare şi logistică, pentru a fluidiza operaţiunile şi a veni în sprijinul colegilor.

  • Referinţa românească pentru Industria 4.0

    Fabrica Arctic de la Ulmi reprezintă prima unitate de producţie Industry 4.0 din România, cea mai mare investiţie a producătorului de electrocasnice Arçelik şi o referinţă în industrie —nu doar în România, ci la nivel european. De ce a decis grupul turcESC să creeze pe piaţa locală un hub de producţie regional a povestit Murat Büyükerk, CEO-ul Arctic, în cadrul proiectului Top Digital Transformers, publicat de Business MAGAZIN recent.

     

    Am ales România pentru a construi una dintre cele mai moderne fabrici din Europa, tocmai pentru că avantajele sale competitive depăşesc numeric provocările, inclusiv în ceea ce priveşte digitalizarea”, a spus Murat Büyükerk, CEO al producătorului de electrocasnice Arctic, referindu-se la una dintre cele mai importante investiţii ale companiei, fabrica de maşini de spălat de la Ulmi.

    Arctic este cel mai mare producător de electrocasnice din România şi Moldova, cel mai mare exportator de electrocasnice din ţară şi deţine aici două dintre cele mai mari fabrici de bunuri de folosinţă îndelungată din Europa continentală: fabrica de maşini de spălat rufe din şi cea de frigidere din Găeşti. În cadrul fabricii de la Ulmi, cele mai recente tehnologii de machine learning şi procesele de automatizare implementate permit angajaţilor să lucreze cot la cot cu peste 200 de roboţi, generând o creştere a productivităţii de 30%. Fabrica încorporează sisteme automate pentru manipularea şi depozitarea componentelor, acestea fiind transportate din depozit spre linia de asamblare cu ajutorul maşinilor autonome. Peste 70% din operaţiunile de producţie au la bază sisteme autodeterminate şi autogestionate, în vreme ce controlul calităţii este 100% automatizat. „Fiind o fabrică inteligentă, maşinile «vorbesc» între ele prin intermediul IoT, sistemul devine tot mai bun în a se optimiza singur şi în a face predicţii tot mai precise, iar angajaţii comunică în timp real cu tot acest ecosistem prin interfeţe bidirecţionale. Vorbim despre o infrastructură care colectează informaţii în timp real din aproximativ 22.000 de puncte de generare, adăugându-le la o bază de date ce cuprinde milioane de produse şi componente”, explică Büyükerk.

    Noua fabrică de la Ulmi reprezintă prima unitate de producţie Industry 4.0 din România şi este cel mai important proiect pe care l-au realizat – a fost construită într-un timp record de 17 luni, în urma unei investiţii de 153 de milioane de euro. Fabrica are în portofoliu un număr extins de acreditări ca unitate de producţie verde, fiind şi singura din ţară care a primit certificarea LEED Platinum, o recunoaştere a performanţelor în domeniul producţiei sustenabile. Totodată, a fost recunoscută de Forumul Economic Mondial ca fiind una dintre cele mai inovatoare  din lume, parte din reţeaua Advanced 4th Industrial Revolution Lighthouse.

    Carte de vizită Murat Büyükerk:

    ►ŒCEO cu o vastă experienţă internaţională, atât la nivel strategic, cât şi operaţional, deţine rolul de CEO al Arctic România din ianuarie 2018;

    ►Lucrează pentru producătorul de electrocasnice Arçelik de peste 30 de ani;

    Ž►A coordonat cu succes activitatea de brand a companiei, ghidând echipe din peste  100 de ţări din Europa, Asia, Orientul Mijlociu şi Africa.

     

    CEO-ul Arctic spune că în prezent, sunt în curs de extindere a capacităţii de producţie a acestei fabrici la 2,2 milioane de maşini de spălat rufe pe an. Au investit însă încă 10 milioane de euro şi în fabrica din Găeşti, concentrându-se pe creşterea producţiei, în special pe sporirea gradului de automatizare şi pe îmbunătăţirea controlului calităţii.

    „Pe lângă locaţia geostrategică a ţării şi mediul său de afaceri sănătos, forţa de muncă educată reprezintă unul dintre atuurile sale cele mai puternice”, descrie, în continuare, Büyükerk, motivele pentru care au ales construirea hubului digital de aici.

    Din punctul lui de vedere, România este competitivă din perspectiva capitalului uman şi al infrastructurii digitale, ceea ce o face ideală pentru Industry 4.0 şi IoT, termenii sinonimi transformarea digitale în domeniul industriei. „Schimbarea rolurilor şi importanţa crescută a tehnologiilor complexe necesită noi competenţe la nivelul forţei de muncă. Poziţii precum experţi în domeniul automatizării, software-ului sau cercetării şi dezvoltării sunt tot mai căutate. Talentul şi abilităţile angajaţilor din România ne permit să gândim şi să implementăm cu uşurinţă programe de dezvoltare care să fie în concordanţă cu aceste realităţi”, explică el. Un astfel de exemplu este programul TechPro Academy, dezvoltat de companie în colaborare cu Universitatea Koç din Turcia şi implementat atât în Turcia, cât şi în România pentru a îmbunătăţi competenţele inginerilor, specialiştilor şi experţilor seniori care lucrează în producţie şi tehnologie, cu o atenţie deosebită acordată subiectelor Industry 4.0. „Obiectivul nostru asumat este să transformăm ţara într-un hub de producţie regional. Cred că România are atât infrastructura digitală, cât şi tradiţia universitară sau abilităţile necesare pentru a profita din plin de cea de-a patra revoluţie industrială”, spune el. De altfel, obiectivele sale ca CEO al companiei ţin de accelerarea digitalizării la toate cele trei niveluri – procese de business, cultură organizaţională şi experienţa clienţilor: „Arctic a devenit un pionier în propagarea tehnologiilor Industry 4.0 în România şi sunt hotărât să continui în această direcţie”.

    Din punctul său de vedere, digitalizarea înseamnă mai mult decât progres bazat pe tehnologie, întrucât implică crearea de valoare adăugată din punct de vedere social şi de mediu. „Metodele de producţie smart reduc erorile, ceea ce duce la o creştere a eficienţei producţiei, la rândul său esenţială pentru stimularea competitivităţii industriale.

    „O eficienţă mai mare este asociată cu reducerea emisiilor poluante, plus consum de materiale şi energie per produs mai mici. Transformarea digitală ne permite să dezvoltăm şi să lansăm produse inovatoare şi să ne adaptăm mai bine la cerinţele în schimbare ale consumatorilor, plasând totodată sustenabilitatea în centrul operaţiunilor noastre. Crearea de plus-valoare din punct de vedere social şi de mediu împreună cu abordarea centrată pe consumator s-au dovedit a fi strategia câştigătoare”, observă el. Punctează şi că, la un nivel mai general, introducerea de produse noi pe piaţă are implicaţii sociale mai vaste, cum ar fi o economie mai puternică, democratizarea tehnologiei şi îndeplinirea standardelor de producţie sustenabilă, în linie cu angajamentele de mediu ce vizează reducerea emisiilor de carbon şi eficienţa energetică.

     

    Catalogul „Top Digital Transformers” reprezintă un proiect realizat de Business MAGAZIN şi susţinut de compania DocProcess, care are menirea recunoaşterii meritelor acelor persoane ce au înregistrat reuşite în domeniul transformării digitale. Ne-am axat pe companii considerate a fi în avangarda transformării digitale de către reprezentanţii acestora şi de către piaţă. Acest proiect nu reprezintă un clasament, iar numele incluse în cadrul catalogului nu sunt, cu siguranţă, numele tuturor liderilor digitali din companii: lista este deschisă şi aşteptăm în continuare propunerile dvs., atât pentru articolele din Business MAGAZIN, cât şi pentru ediţiile viitoare ale acestui proiect.