Tag: diferente

  • Cele mai responsabile companii din România: Bergenbier – Te răcoreşti

    Motivaţie

    Pădurile de brazi influenţează în mod pozitiv mediul înconjurător prin reglarea circuitului apei în natură; spre exemplu, un molid la vârsta adultă reţine o tonă de apă. Tot coniferele ajută la diminuarea diferenţelor de temperatură, în pădure fiind întotdeauna mai cald iarna cu 4-6 grade şi mai rece vara cu 2 până la 4 grade, iar doi brazi maturi asigură necesarul de oxigen pentru o persoană adultă. 

    Descrierea proiectului

    Te răcoreşti este un proiect iniţiat de Bergenbier şi implementat cu sprijinul asociaţiei EcoAssist, reprezentantul legal al Plantăm fapte bune în România. În timpul proiectului au fost reîmpădurite trei zone din vestul României: 35.000 de puieţi în Bucium şi Sohodol (jud. Alba) şi 15.000 de puieţi în zona Râu de Mori (jud. Hunedoara). Plantarea celor 50.000 de brazi a asigurat 10 hectare de teren montan reîmpădurit. Proiectul a fost iniţiat în luna noiembrie 2017, iar plantarea primilor brazi a avut loc în aprilie şi mai 2018.

    Peste 200 de voluntari au dat startul acţiunilor de plantare, care au fost continuate în colaborare cu ocoalele silvice din regiune. Întreaga activitate propriu-zisă de plantare a durat aproximativ trei săptămâni, însă pregătirile au durat puţin peste patru luni. În procesul de pregătire au fost implicaţi ingineri silvici, pădurari, autorităţi, pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a zonelor în care urma să aibă loc plantările. În 2019, campania se află la a doua ediţie, urmând ca alţi 50.000 de brazi să fie plantaţi în primăvara acestui an.

    Rezultate

    Impactul acţiunilor este unul pe termen lung, iar pentru protejarea zonelor plantate, Bergenbier se implică în următorii trei ani în toate etapele care au legătură cu menţinerea şi îngrijirea zonelor reîmpădurite. Pentru primii 50.000 de brazi, Bergenbier, Plantăm fapte bune în România şi Ocolul Silvic Abrud RA au început perioada de mentenanţă a culturii forestiere, pentru a se asigura de sustenabilitatea pădurilor proaspăt formate. În cazul în care există puieţi care nu s-au prins, ei vor fi înlocui cu noi puieţi, pentru a menţine constant numărul plantat iniţial. 


    Cifră de afaceri netă în anul 2017
    599 mil. lei

    Număr de angajaţi
    694

    Valoarea Investiţiei
    4,6 mil. euro

    Intervalul de implementare a proiectului
    noiembrie 2017 – mai 2018

  • Femeile din Berlin au reducere la transportul în comun, pentru a compensa diferenţele de salarizare

    Anunţul a fost făcut imediat după ce autorităţile locale au desemnat Ziua Internaţională a Femeii – 8 martie – ca sărbătoare publică.
     
    Femeile vor putea să meargă cu metroul, tramvaiul şi autobuzul cu bilete care vor avea o reducere de 21% în luna martie, pentru a ilustra diferenţele de salarizare dintre acestea şi bărbaţi, au explicat reprezentanţii companiei de transport în comun.
     
    Aşa numitul “Frauenticket” (bilet pentru femeie) va fi disponibil la automatele din Berlin pe 18 martie şi vor fi valabile pâna la ora 03.00 dimineaţa a zilei următoare. Reducerea se va aplica biletelor valabile pentru o zi pentru zonele A şi B din oraş, schimbând preţul de la 7 euro la 5,50 euro.
     
  • Femeile din Berlin au reducere la transportul în comun, pentru a compensa diferenţele de salarizare

    Anunţul a fost făcut imediat după ce autorităţile locale au desemnat Ziua Internaţională a Femeii – 8 martie – ca sărbătoare publică.
     
    Femeile vor putea să meargă cu metroul, tramvaiul şi autobuzul cu bilete care vor avea o reducere de 21% în luna martie, pentru a ilustra diferenţele de salarizare dintre acestea şi bărbaţi, au explicat reprezentanţii companiei de transport în comun.
     
    Aşa numitul “Frauenticket” (bilet pentru femeie) va fi disponibil la automatele din Berlin pe 18 martie şi vor fi valabile pâna la ora 03.00 dimineaţa a zilei următoare. Reducerea se va aplica biletelor valabile pentru o zi pentru zonele A şi B din oraş, schimbând preţul de la 7 euro la 5,50 euro.
     
  • Companii locale cu peste 9.000 de angajaţi s-au reunit în cadrul unui grup de lucru pentru a reduce diferenţele de gen la locul de muncă

    „Cred că noi, ca lideri de afaceri, avem responsabilitatea de a crea un mediu de lucru egal între sexe în companiile noastre. De aceea am încurajat lansarea acestui Apel la Acţiune, la nivel de CEO, şi a Grupului de Lucru şi dorim ca acestea să devină o roată a schimbării. Vrem să inspirăm alte companii să ia măsuri active pentru a încuraja o cultură a incluziunii în munca lor. Vrem să învăţăm unii de la alţii cum să creăm un mediu de lucru egal între sexe, deoarece este mai bine pentru oameni de afaceri, angajaţii noştri şi societatea în care trăim. Împreună suntem mai puternici şi putem avea un impact pozitiv şi mai mare”, a spus Stefan Vanoverbeke, CEO IKEA South Eastern Europe (SEE), regiune din care face parte şi România, unde IKEA deţine un magazin şi se pregăteşte să-l deschidă pe al doilea.

    Membrii Cartei Diversităţii din România care s-au alăturat Grupului de Lucru sunt: Dentons, Genpact, L’Oréal România, Orange, Raiffeisen Bank, Sanofi, Unilever, alături şi de companii mai mici din România, cum este Junior Group.

    În prezent, această iniţiativă reuneşte companii care au peste 9.000 de angajaţi în România, şi are drept scop extinderea acesteia la cât mai multe organizaţii şi companii care vor împărtăşi cunoştinţele şi practicile interne pentru realizarea unui echilibru de gen în cadrul personalului lor, a unei remunerări egale pentru aceeaşi muncă şi promovarea oportunităţilor egale pentru femei şi bărbaţi.

    Grupul de Lucru privind Egalitatea de Gen, constituit în parteneriat cu Carta Diversităţii din România, va fi o structură deschisă celor interesaţi, care va oferi un cadru de lucru pentru dezbaterea şi abordarea problemelor legate de diversitatea de gen.

    De asemenea, Grupul de Lucru îşi propune să facă schimb de bune practici între organizaţii la nivel local şi internaţional, să dezvolte instrumente concrete, publicaţii, evenimente dedicate, programe de formare etc., pentru a-şi atinge obiectivele.

    Grupul de Lucru a fost lansat în cadrul Forumului pentru Egalitatea de Gen organizat de Ziua Internaţională a Femeii. La eveniment au participat Anneli Lindahl Kenny, ambasadoarea Suediei în România, Sari Brody, global equality, diversity and inclusion manager în cadrul Ingka Group, din care face parte IKEA, Eugen Crai, ambasador al Cartei Diversităţii România, Stefan Vanoverbeke, CEO IKEA South Eastern Europe,  Vanya Panayotova, country general manager în cadrul L’Oreal România, Steven Van Groningen, preşedinte şi CEO, Raiffeisen Bank, Liudmila Climoc, CEO în cadrul Orange România, James Simmons, CEO, Unilever South Central Europe, dar şi Aurora Martin, şef al Serviciului Strategii, Politici, Programe şi Monitorizare pentru Egalitate de Şanse.

    Anneli Lindahl Kenny, ambasadoarea Suediei în România, a vorbit în cadrul evenimentului despre importanţa egalităţii de gen, despre beneficiile aduse de împuternicirea femeilor în cadrul companiilor, dar şi în societate, dar şi despre rolul societăţilor private, a societăţii civile şi a guvernelor în scăderea discriminării de gen. „Apelul la acţiune pentru egalitatea de gen reprezintă un pas important în direcţia potrivită pentru a obţine egalitatea de gen în România. Cred cu fermitate că numai dacă sectorul privat, societatea civilă şi guvernele cooperează şi beneficiază de sinergiile diferitelor noastre eforturi, putem elimina diferenţele de gen. În viitor sper să văd multe alte companii care să vă urmeze”, a spus Anneli Lindahl Kenny în cadrul evenimentului. Ea a povestit, de asemenea, şi despre experienţa Suediei în reducerea decalajelor de gen.

    „Acest subiect a fost o prioritate pentru ţara mea de decenii şi a partidelor politice indiferent de ideologie”, a completat ea. La rândul său, Sari Brody, global equality, diversity and inclusion manager în cadrul Ingka Group, din care face parte retailerul IKEA, a vorbit despre importanţa egalităţii de gen în cadrul IKEA şi despre motivele pentru care companiile ar trebui să se concentreze pe reducerea decalajelor de gen.

    „Egalitatea este un drept fundamental al oamenilor şi acesta în sine este un motiv mai mult decât suficient pentru a ne concentra pe egalitatea de gen. De asemenea, studiile IKEA arată că businessurile pot avea nenumărate beneficii dacă au echipe echilibrate la nivel de management. Iar businessurile beneficiază de efectele egalităţii dintr-o mulţime de motive, inclusiv datorită creşterii creativităţii”. Ea subliniază faptul că deserori problema nu este atragerea de femei şi bărbaţi în mod egal pe poziţii de entry level, ci remunerarea egală a bărbaţilor şi femeilor şi dezvoltarea acestora până la poziţii de top management, dar şi ocuparea atât de femei cât şi de bărbaţi a unei funcţii similare având în vedere că în general bărbaţii sunt predominanţi în departamente precum IT sau logistic, iar femeile, în comunicaţii de exemplu. IKEA are peste 150.000 de angajaţi la nivel global, iar 54% dintre aceştia sunt femei. |n plus, 49% dintre manageri sunt femei.

    Eugen Crai, Ambasador al Cartei Diversităţii din România, despre rolul şi obiectivele Cartei Diversităţii. „Apelul la acţiune la nivel de CEO şi Grupul de Lucru pentru Egalitate de Gen pe care le lansăm acum, pun un accent strategic pe o serie de priorităţi unde România are nevoie de îmbunătăţiri substanţiale. În familia noastră europeană, România ocupă locul 25 din cele 28 de State Membre, în topul valorilor Indexului Egalităţii de Gen din UE (cu un scor general de 52,4 puncte – 2015). Suedia ocupă primul loc şi este modelul cel mai avansat de egalitate de gen în Uniunea Europeană cu un scor general de 82,6 puncte! Cele patru priorităţi în jurul cărora a fost gândit Apelul la Acţiune, la nivel de CEO, vizează cele trei Domenii ale Indexului Egalităţii de Gen la care România a obţinut scoruri foarte slabe: „putere”, „timp” şi „bani”. Nu oferim flori femeilor din România. În schimb, oferim o structură care va funcţiona pe tot parcursul anului pentru egalitatea de gen”, a spus Eugen Crai, ambasador al Cartei Diversităţii din România.

    O cercetare realizată de IKEA România, în colaborare cu Ipsos, a arătat că mai mult de 40% din bărbaţii din România sunt conştienţi de statutul lor privilegiat la locul de muncă comparativ cu femeile. Studiul a arătat, de asemenea, că 46% din femeile din România au fost expuse personal sau cunosc pe cineva care s-a confruntat cu discriminarea de gen la locul de muncă. Cercetarea confirmă, de asemenea, că se aşteaptă ca firmele să contribuie în mod semnificativ la realizarea egalităţii de gen la locul de muncă.

    Sondajul a fost efectuat la sfârşitul anului 2018 de către IKEA SEE în parteneriat cu Ipsos pe 601 de respondenţi din Bucureşti şi împrejurimi. Rezultatele au fost obţinute printr-un chestionar online pe tema: Egalitatea de gen la locul de muncă. La rândul lor, managerii prezenţi la eveniment au vorbit despre cum societăţile private pot contribui la reducerea decalajelor de gen, dar şi ce poate face statul în acest sens şi cum pot fi implicaţi chiar angajaţii în reducerea discriminării.

    „Rolul angajatorului nu este doar de a atrage femei în board, ci şi de a le face să înţeleagă că pot avea succes. Poţi să fii susţinut de angajator în a progresa, în a combina frumos viaţa profesională şi personală. Una dintre problemele cu care se confruntă femeile este sentimentul de vinovăţie, fie acela că au plecat mai devreme de la muncă pentru a petrece mai mult timp cu copilul, fie că au ajuns târziu la serviciu. Se simt vinovate acasă şi la birou. Iar angajatorul trebuie să te susţină să depăşeşti această problemă”, a declarat în cadrul forumului şi Vanya Panayotova, country general manager în cadrul L’Oreal România, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa cosmeticelor. Ea spune că în cadrul L’Oreal 74% dintre angajaţi sunt femei.

    Steven Van Groningen, preşedinte şi CEO, Raiffeisen Bank, una dintre cele mai mari bănci de pe plan local, a vorbit despre punerea în aplicare a bunelor practici în domeniul egalităţii de gen într-o companie. „Cred că nu există niciun impediment (în punerea în aplicare a politicilor dedicate divesităţii de gen n-red.), sunt mai mult aspecte care ţin de cultură sau de voiţa persoanelor din conducere. Personal, nu am văzut niciun lucru care ne-a împiedicat să promovăm ceva în companie. |mi place să cred că lucrurile stau destul de echilibrat la noi din punct de vedere al numărului de angajaţi femei şi bărbaţi. Cred că în primul rând trebuie să fim conştienţi de importanţa diversităţii de gen şi să începem cu noi înşine. Eu trebuie să  înţeleg problemele cu care un angajat se confruntă în organizaţia noastră şi aici nu mă refer doar la femei, ci la diversitate în general. Dacă nu-ţi pui întrebarea aceasta, atunci greşeşti mult ”, a spus managerul.

    James Simmons, CEO, Unilever South Central Europe, companie care are în portofoliu branduri precum Dove, Dero sau Rexona, crede că oamenii de afaceri, ONG-urile şi oamenii politici ar trebui să se unească pentru a promova un drept universal al omului, egalitatea.

    „Cât am putea obţine împreună pentru egalitatea de gen şi cât am obţinut separat până acum? Cred că avem o responsabilitate în a trage împreună de sfori şi să mutăm barca înainte”, consideră managerul. La rândul ei, Liudmila Climoc, CEO în cadrul Orange România, una dintre cele mai mari companii din sectorul telecomunicaţiilor, crede că fiecare dintre noi, bărbaţi şi femei, trebuie să susţină diversitatea şi să aducă un plus la scăderea inegalităţii prin exemplul personal.

     

     

  • Femeile mai au de aşteptat 200 de ani pentru a avea salarii egale cu bărbaţii. Cum stă România la acest capitol

    Raportul anual Global Gender Gap a constatat că în ritmul actual va dura 202 de ani pentru ca diferenţa dintre veniturile bărbaţilor şi femeilor să dispară.

    În timp ce această cifră este în uşoară scădere faţă de estimarea de anul trecut, când termenul era de 217 de ani, raportul a constatat că drumul spre egalitate a stagnat totuşi, ca urmare a scăderii numărului femeilor care muncesc.
    În prezent, femeile câştigă, în medie, doar 63% din cât câştigă bărbaţii. Dintre cele 149 de ţări incluse în raport, în niciuna nu s-a înregistrat o remuneraţie egală sau superioară în cazul femeilor.

    Raportul a analizat paritatea de gen în patru domenii: participarea economică şi oportunitatea, nivelul de educaţie, sănătatea şi supravieţuirea şi împuternicirea politică. Domeniile de leadership politic şi economic sunt cele în care diferenţele rămân cele mai stricte.

    În ciuda inegalităţii persistente întâlnite în special în ţările din Orientul Mijlociu, ţările unde sunt înregistrate cele mai mari rate ale egalităţii de gen sunt Islanda, urmată de Norvegia, Suedia şi Finlanda. În clasament, SUA ocupă locul 51.

    Totuşi, potrivit datelor Eurostat din 2016, la nivelul Uniunii Europene România a înregistrat cele mai mici diferenţe salariale dintre femei şi bărbaţi (5,2%), urmată de Italia (5,3%), Luxemburg (5,5%), Belgia (6,1%), Polonia (7,2%), Slovenia (7,8%) şi Croaţia (8,7%). Explicaţia ar consta în faptul că în România există o lege care spune că, la muncă egală, plata trebuie să fie făcută egal, indiferent de sex, iar punerea în aplicare a acestei reglementări de către angajatori a condus astfel la un impact pozitiv pe piaţa muncii”, potrivit Virginiei Oţel, preşedintele PWN România (Professional Women’s Network), citată de ZF. 

  • Povestea GENIULUI român care a primit o distincţie acordată şi lui Einstein şi Stephen Hawking

    El este profesor de inginerie mecanică la Universitatea Duke. În 2001, profesorul Bejan s-a numărat în rândul primilor 100 cei mai citaţi autori în domeniul ingineriei din toată lumea. A primit 18 doctorate onorifice de la universităţi din 11 ţări. Este autorul a 30 de cărţi.

    Potrivit unui articol al publicaţiei Quartz, el pune la îndoială convenţiile şi autoritatea şi crede în conexiunile dintre teme şi discipline diferite.

    A inventat un principiu în fizică denumit „legea constructivă a evoluţiei şi organizării”, despre care el spune că are o aplicabilitate vastă în viaţă şi societate pentru a înţelege mai bine cum funcţionează lumea. Teoria constructală descrie un principiu de design din natură: sisteme de curgere, de toate felurile – oameni, râuri, copaci, plăci tectonice, pieţe – toate funcţionează la fel, dintr-un anumit punct de vedere. Pentru a supravieţui, toate aceste sisteme trebuie să se adapteze şi să acomodeze curenţii care le traversează şi toate evoluează urmând un tipar vascular.

    În 2018, profesorul Bejan a primit medalia Benjamin Franklin pentru inginerie mecanică acordată pentru teoria constructală. Alţi câştigători ai medaliei sunt Stephen Hawking şi Tesla, potrivit informaţiilor din presa internaţională.

    Aplicată economiei, legea constructală a fizicianului este cuprinzătoare şi controversată în acelaşi timp. Aceasta spune că bogaţii există nu din cauza unei erori a sistemelor economice, ci pentru că trebuie să existe.

    Populaţia lumii devine mai bogată per ansamblu, scrie compania de cercetare Inequality.org. Concluzia se bazează pe date ale Pew Research Center care arată că între 2001 şi 2011, procentul celor mai săraci oameni, care câştigă până la doi dolari pe zi, a scăzut de la 29%, la 15%. Clasa medie, a celor care câştigă între 10 şi 20 de dolari zilnic, aproape s-a dublat, de la 7%, la 13% în aceeaşi perioadă de timp.

    Raportul din 2015 al Credit Suisse arată că 71% din lume deţine 3% din averea globală.

    Chiar dacă mulţi ar vrea ca acest decalaj să fie redus şi o societate bazată pe egalitate să fie creată. Potrivit lui Bejan, acest lucru este imposibil, din punctul de vedere al fizicii.

    El a publicat o lucrare Jurnalul de Fizică Aplicată în care spune că inegalitatea socială este inevitabilă din cauza teoriei constructale. Asta fiindcă distribuţia tuturor lucrurilor – atât sociale, cât şi politice şi economice – sunt determinate de sisteme ramificate, precum cele ale ramurilor de copaci sau ale sistemului vascular.

    El a crescut în perioada comunismului în România şi a reuşit să scape de acest regim devenind jucător profesionist de baschet. Mai târziu, a studiat la Massachusetts Institute of Technology.  A început să lucreze la teoria care l-a făcut cunoscut în toată lumea după ce şi-a început cariera de profesor.

    Citiţi mai multe despre Adrian Bejan şi despre munca sa într-un articol viitor al Business Magazin.

     

     

  • Asociaţia Oamenilor de Afaceri ar fi de acord cu eliminarea salariului minim în sectorul privat

    „Apreciem ca obiectivă iniţiativa dlui ministru Eugen Teodorovici, în legătură cu importanţa fixării sau nu a unui salariu minim în sectorul privat, luând în considerare realităţile structurii economice şi diferenţele de productivitate între diverse sectoare. În contextul diferenţelor salariale existente între diversele regiuni ale tarii, eliminarea salariului minim ar putea fi un factor ce poate stimula crearea de noi locuri de muncă în zone mai puţin atractive, în principal din cauza lipsei infrastructurii”, menţionează AOAR.

    În cadrul analizelor şi discuţiilor vizând eliminarea sau menţinerea salariului minim obligatoriu în sistemul privat, AOAR va propune „evaluarea posibilităţii adoptării unui salariu minim orar şi nu lunar, ceea ce ar corespunde realităţii unei economii marcate de variaţii ale cererilor de pe piaţa internă şi internaţională”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O tânără care era insărcinată a fost concediată pentru că mergea prea des la toaletă. Cele mai ciudate pretexte invocate de şefi pentru a-şi concedia angajaţii.

    Există însă o gamă mult mai largă de pretexte pentru care unii au fost daţi afară, iar pe listă se află motive dintre cele mai bizare.

    “Am fost dat afară deoarece nu am anunţat că voi lipsi de la muncă. Nici nu aveam cum, pentru că intrasem în comă”, povesteşte un fost angajat, într-o secţiune de pe site-ul Whisper (Şoaptă), unde mai mulţi care au trecut prin situaţii asemănătoare au decis să îşi împărtăşească experienţele.

    “Am fost concediat deoarece am mers la înmormântarea bunicului meu”, se plânge un altul.

    Angajatul unui salor de piercinguri şi tatuaje spune că a fost dat afară deoarece a refuzat să prizeze cocaină împreună cu şeful său.

    Un alt angajat a rămas fără loc de muncă deoarece căsca prea des.

    Angajatul unei gogoşerii povesteşte că a fost concediat pentru că s-a îngrăşat.

    Un altul a fost concediat deoarece stătea prea mult timp la toaletă.

    O tânără aflată în primul trimestru de sarcină a fost dată afară deoarece mergea prea des la toaletă din cauza greţurilor.

    Aşadar, următoarea dată când vă vine să căscaţi la birou, încercaţi să fiţi cât mai discreţi, deoarece riscaţi să rămâneţi fără job.

  • De ce a renunţat la slujba sa unul dintre cei mai bine plătiţi oameni din lume

    Atunci când liderIi globali ai unei companii ies din joc, anunţul de părăsire se limitează la un comunicat de presă scurt sau câteva interviuri cu mass-media. Dar, când Nikesh Arora , unul dintre cei mai bine plătiţi directori din lume, îşi anunţă plecarea de la SoftBank din Japonia lucrurile stau diferit.

    SoftBank a anunţat ieşirea lui Arora motivând diferenţele de gândire dintre Nikesh Arora şi Msayoshi Son, CEO-ul Softbank, cu privire la viitorul companiei. Pentru a lămuri situaţia, acesta a fost în direct pe Twitter răspunzând întrebărilor presei, antreprenorilor, investitorilor, a oamenilor de ştiinţă, şi a studenţilor, printre altele.

    Nu este pentru prima oară când Arora apelează la această metodă. De multe ori intră în discuţii  cu comunitatea pe site-ul de micro-blogging, răspunzând la întrebările antreprenorilor, dar şi la plângerile din partea clienţilor.

  • Cine poate ajuta start-up-urile din România. Care sunt diferenţele dintre acceleratoare, incubatoare şi investitorii angel

    Acceleratoarele şi incubatoarele sunt structuri similare, dar diferenţa majoră între cele două constă în faptul că acceleratoarele rulează programe intensive şi de scurtă durată, „un sprijin specific pentru dezvoltarea businessului (produs, strategii de marketing, pieţe de desfacere, strategii de creştere etc.), pe când incubatoarele sunt orientate pe o susţinere a mediului antreprenorial la modul general prin sprijin administrativ şi logistic extins pe o perioadă mai lungă, de maxim 3 ani”, explică Rusu. La rândul său, Cristina Ţoncu susţine că „Acceleratorul pune accent pe creşterea startup-ului şi pregătirea acestuia pentru o noua evaluare şi o rundă de finanţare superioară. De aceea, acceleratorul are o anumită responsabilitate pentru succesul startup-ului respectiv”.

    De obicei, un incubator de afaceri sprijină un start-up la nivel incipient de dezvoltare, „să clarifice principalele aspecte ale dezvoltării afacerii”, spune Ţoncu. Ea menţionează că „elementul cheie în accelerator este mentoratul, deci acces la cunoştinţe de business foarte intense şi acces la conexiuni extrem de utile pentru vizibilitate şi creştere: mentori, experţi,  business angels sau investitori VC”.

    Un alt aspect care diferenţiază cele două tipuri de programe este faptul că incubatorul percepe o taxă sau este gratuit şi rareori cumpără acţiuni în companiile pe care le „păstoreşte”, incubatorul fiind dezvoltat pe un anumit domeniu sau într-o anumită verticală. „Un incubator este un loc fizic, în general un co-working space, unde sunt găzduite echipe care primesc diverse servicii, pornind de la o bucătărie comună unde au toţi acces la cafea până la servicii mai complexe, contabilitate, de exemplu. Pe scurt, incubatorul este locul şi acceleratorul este programul prin care businessul este crescut”, este de părere Andrei Postolache, cofondator al TBNR.