BusinessMagazin

Tag: Diana Buzoianu

  • Moţiune simplă la Senat: „Diana Buzoianu, comisarul roşu-verde al setei şi întunericului”

    Documentul urmează să fie trimis conducerii Senatului.

    „În temeiul prevederilor Art. 170 din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm moţiunea simplă intitulată Diana Buzoianu, comisarul roşu-verde al setei şi întunericului. Cum a instaurat Bolşevica de la Mediu dictatura trotinetelor peste barajele şi pădurile României-”, au scris iniţiatorii demersului.

    Ei susţin că procedura a fost iniţiată „de mai mult de o pătrime din numărul total al senatorilor, conform listelor cu semnături anexate”.

    Documentul este semnat în numele iniţiatorilor, de senatorul Ninel Peia, chestor al Senatului şi membru al Grupului PACE – Întâi România

  • Diana Buzoianu: Barajul Mihăileni nu este blocat. Refacem documentaţia legală

    Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a susţinut un discurs în care a respins acuzaţiile potrivit cărora barajul Mihăileni ar fi blocat şi a vorbit despre necesitatea consolidării juridice a proiectelor de infrastructură critică.

    Oficialul a avertizat că în spaţiul public şi chiar în Parlament circulă informaţii eronate privind situaţia lucrărilor.

    „O minciună repetată obsesiv nu devine adevăr. Nu suntem în faţa unei crize surpriză şi nici a unui conflict politic. Toţi ne dorim ca acest baraj să fie funcţional”, a declarat ministra.

    Potrivit acesteia, corpul barajului este finalizat din 2022 şi şi-a dovedit deja eficienţa.

    În 2024 şi 2025, acumularea ar fi oprit viituri în volum de 5,5 milioane de metri cubi de apă şi ar fi protejat aproximativ 17.000 de persoane. „A spune că rolul de oprire a inundaţiilor este blocat este o minciună”, a subliniat Buzoianu.

    Ministra a precizat că, în prezent, la Mihăileni se desfăşoară lucrări conexe, pentru care avizele au fost emise în 2024 şi 2025 şi care nu au făcut obiectul litigiului.

    Un punct central al discursului a vizat anularea în instanţă a unui aviz emis în 1987, document pe care ministra l-a considerat „vulnerabil juridic”.

    „Nu Ministerul Mediului a anulat avizul, ci o instanţă. A spune că este o surpriză că un aviz din 1987 este vulnerabil în 2026 este cel puţin o manipulare”, a afirmat aceasta.

    Diana Buzoianu a criticat practica acordării de avize „pe repede înainte”, fără fundament juridic solid, care ulterior sunt anulate în instanţă, generând blocaje şi controverse politice.

    După decizia definitivă a instanţei, Administraţia Bazinală de Apă Crişul (ABA Crişul) a convocat proiectantul, iar studiul de fezabilitate este în curs de refacere.

    Instituţia lucrează împreună cu Prefectura, Consiliul Judeţean Hunedoara, Primăria Buceşti şi Direcţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara pentru obţinerea documentelor necesare. Ulterior, Ministerul Mediului va iniţia o hotărâre de Guvern pentru reaprobarea indicatorilor tehnico-economici actualizaţi.

    Ministra a atras atenţia şi asupra subfinanţării infrastructurii de protecţie împotriva inundaţiilor. Potrivit acesteia, bugetul iniţial alocat barajelor în 2026 a fost de 50 de milioane de lei pentru întreaga ţară, majorat ulterior la 150 de milioane de lei după negocieri.

    „Nu putem pune o treime din bugetul naţional pentru toate barajele pe o singură lucrare. Avem o problemă fundamentală: nu sunt alocate suficiente fonduri pentru infrastructură critică”, a explicat Buzoianu.

    Ministra Mediului a respins ideea că instituţia pe care o conduce ar fi împotriva infrastructurii critice.

    „Niciun drum, nicio autostradă, niciun baraj nu este sigur dacă nu este şi sigur din punct de vedere legislativ. Nu alegem între mediu şi oameni, alegem lucrări temeinic realizate, juridic solide, pentru oameni şi pentru mediu”, a declarat aceasta.

    Diana Buzoianu a afirmat că la barajul Mihăileni vor fi depuse toate documentele necesare pentru a elimina vulnerabilităţile juridice şi pentru a asigura continuitatea proiectului în condiţii de legalitate deplină.

    Ea a participat, luni, la solicitarea Grupului parlamentar al PSD din Camera Deputaţilor la dezbaterea„Responsabilitatea ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor pentru blocarea investiţiilor strategice ale statului român – cazul Acumulării Mihăileni de pe râul Crişul Alb, judeţul Hunedoara”.

     

  • Diana Buzoianu explică filmul opririi alimentării cu apă în Prahova şi Dâmboviţa

    Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, condus de Diana Buzoianu, a prezentat public „filmul complet” al evenimentelor care au dus la întreruperea alimentării cu apă în judeţele Prahova şi Dâmboviţa, pe fondul unor acuzaţii politice şi informaţii eronate vehiculate în spaţiul public. Ministra subliniază că decizia de oprire a apei nu a aparţinut Ministerului, ci a rezultat din incapacitatea operatorului local ESZ Prahova de a furniza apă potabilă conform normelor sanitare, în condiţiile unei situaţii tehnice cunoscute şi semnalate din timp.

    Potrivit documentelor făcute publice de Minister, în 17 iunie 2025, Administraţia Bazinală de Apă Buzău–Ialomiţa a informat Apele Române că există o obturaţie în amonte la golirea de fund GF2, apărută după desprinderea batardoului submers.

    O inspecţie subacvatică realizată o zi mai târziu a confirmat avaria şi disfuncţionalităţi la sistemul de acţionare al vane.

    Cu ambele goliri de fund nefuncţionale, situaţia a fost considerată una gravă, astfel că Administraţia Naţională „Apele Române” a convocat urgent Comisia UCC, responsabilă cu evaluarea siguranţei construcţiilor hidrotehnice.

    Comisia UCC a analizat incidentul pe 24 iunie, iar prin raportul din 2 iulie a recomandat coborârea controlată a nivelului acumulării Paltinu, cu prioritate pentru menţinerea continuităţii alimentării cu apă a populaţiei.

    Documentaţia a ajuns apoi la CONSIB, comisia naţională responsabilă de siguranţa barajelor, care a avizat procedura tehnică: nivelul trebuia redus până la cota 620 mdMN. La 25 iulie, CONSIB a aprobat programul de coborâre, cu condiţia monitorizării stricte.

    Pe parcursul lunilor iulie–octombrie, barajul a fost exploatat conform procedurilor aprobate, iar specialiştii ANAR, ABA şi UCC au constatat o colmatare tot mai severă a admisiei GF2.
    O nouă inspecţie subacvatică, în octombrie, a confirmat că sedimentele au blocat complet zona, fiind necesară o coborâre suplimentară a nivelului până la cota 603–604 mdMN pentru executarea lucrărilor în siguranţă.

    CONSIB a format o echipă mixtă de experţi ANAR, MMAP, Hidroelectrica şi autorităţi locale. Conform regulamentului amenajării, coborârea până la 603 mdMN nu mai necesita un aviz suplimentar.

    Ministerul subliniază că ESZ Prahova a fost informat oficial, încă din octombrie, că reducerea nivelului acumulării ar putea afecta alimentarea cu apă şi că operatorul avea obligaţia legală să ia măsuri compensatorii, respectiv asigurarea unor acumulari tampon, identificarea unor surse alternative, pregătirea reţelei pentru scenarii de avarie şi informarea publicului şi a autorităţilor locale.

    Aceste obligaţii sunt stipulate în autorizaţiile de gospodărire a apelor şi în contractul de operare semnat între ESZ Prahova şi Apele Române în 2013.
    Nicio măsură nu a fost implementată, arată Ministerul.

    Ba mai mult, ESZ Prahova, ABA Buzău–Ialomiţa şi Hidroelectrica au transmis Ministerului, pe tot parcursul lunilor octombrie–noiembrie, asigurări oficiale că alimentarea cu apă nu va fi afectată.

    După coborârea controlată şi precipitaţiile abundente, turbiditatea apei brute a crescut peste limitele admise pentru potabilizare.
    Staţia Voila nu a mai putut trata apa, iar DSP a confirmat că distribuirea ei ar fi pus în pericol sănătatea publică.

    Astfel, oprirea apei a fost o consecinţă tehnică, nu o decizie administrativă a Ministerului.

    „Ministerul Mediului nu operează barajul Paltinu, nu tratează apa şi nu decide sistarea alimentării. Decizia a rezultat din imposibilitatea operatorului de a furniza apă conform standardelor”, subliniază Diana Buzoianu.

    Un element extrem de grav, evidenţiat în raportul MMAP, este că Ministerul nu a fost informat de instituţiile subordonate despre amploarea crizei.
    Situaţia reală a fost comunicată întâi de primarii localităţilor afectate, nu de ABA, ANAR sau ESZ Prahova — o abatere majoră de la responsabilităţile legale.

    „În aceste condiţii, atacurile politice apărute în spaţiul public, care sugerează că Ministerul Mediului ar fi responsabil de oprirea apei, sunt false şi manipulatorii. Ministerul nu administrează barajul Paltinu, nu operează staţiile de tratare şi nu decide sistarea apei. Ministerul a gestionat informaţiile primite, care s-au dovedit a fi incomplete şi incorecte, şi a acţionat imediat ce situaţia reală a devenit cunoscută. Problemele tehnice ale conductei de aducţiune, întreţinerea deficitară a bazinelor şi absenţa investiţiilor necesare sunt elemente documentate în mod repetat şi confirmate de instituţiile de control. Ministerul nu va acoperi nicio formă de neglijenţă instituţională”, transmite Ministerul Mediului.

    Potrivit datelor transmise de Apele Române, alimentarea lacului de priză al staţiei Voila a fost reluată prin evacuarea unui debit de 3 m³/s prin aducţiunea Elsin.

    Reluarea completă a furnizării apei potabile este estimată la până la şase zile, în funcţie de turbiditate şi de capacitatea ESZ Prahova de a stabiliza procesul de tratare.
    Dacă valorile turbidităţii se modifică, calendarul va fi ajustat.

     

  • Diana Buzoianu: Bucureştiul poate fi un oraş în care se respiră

    Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a transmis duminică un mesaj ferm despre importanţa continuării reformelor de mediu şi a acuzat partidele tradiţionale că tratează protecţia mediului doar ca pe un slogan electoral.

    „Toţi candidaţii vor vorbi în campanie despre un Bucureşti mai verde, despre aer curat şi spaţii verzi. Dar spun asta doar pentru că se uită la sondaje”, a afirmat Buzoianu, adăugând că „preţul pe care îl plătim acum pentru indiferenţa faţă de sănătate şi mediu este uriaş”.

    Ea a subliniat că niciun primar nu poate face reforme singur, fără sprijinul unei majorităţi politice: „În spatele oricărui om politic care a reuşit să împingă o reformă a stat întotdeauna o structură. Un primar USR este garanţia că protecţia mediului va rămâne o linie roşie în mandatul de la primărie.”

    Buzoianu a spus că, în calitate de ministru, a început reorganizarea unor instituţii „acaparate de pile politice” şi a pornit reforme blocate „de zeci de ani”.

    Ea a dat exemplul proiectului pentru construirea unui mare centru de aport voluntar, unde locuitorii Capitalei vor putea duce deşeuri voluminoase şi electrice, precum şi a noilor norme pentru protecţia arborilor seculari.

    „Toate aceste măsuri nu vor avea rezultate dacă nu vor fi susţinute şi local. Cătălin Drulă va fi omul care va duce aceste reforme mai departe”, a spus ministra.

    În încheiere, Buzoianu a afirmat că „Bucureştiul poate fi un oraş în care se respiră”, dar acest lucru depinde de cine va continua lupta pentru spaţiile verzi şi împotriva mafiei imobiliare: „Cineva trebuie să ducă mai departe moştenirea lăsată de Nicuşor Dan. Iar acel om este Cătălin Drulă.”

  • Diana Buzoianu: Tranziţia verde costă, dar costă infinit mai mult să nu o facem

    În deschiderea reuniunii, Diana Buzoianu a subliniat importanţa Strategiei europene pentru apă ca instrument esenţial al adaptării la schimbările climatice şi al protejării unei resurse critice pentru viaţă şi economie: „Adaptarea la noile realităţi climatice trebuie să pornească de la apă — resursa fără de care nu există viaţă, economie sau securitate alimentară. Utilizarea apei trebuie să devină responsabilă, echitabilă şi sustenabilă. Pentru ca aceasta să fie realitatea, susţinem finanţarea proiectelor privind infrastructura de apă inclusiv prin fonduri europene. În ultimele luni am muncit la Ministerul Mediului pentru a salva proiecte de apă şi canalizare în valoare de miliarde, care să fie susţinute prin AFM – continuăm efortul de a identifica resurse în acest sens şi la nivel european. România sprijină o abordare integrată, care leagă strategia de Planul european de adaptare la schimbările climatice şi de Politica Agricolă Comună”.

    În ceea ce priveşte pregătirea poziţiei Uniunii Europene pentru Conferinţa Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (COP30), care va avea loc în luna noiembrie la Belém, Brazilia, Diana Buzoianu a pledat pentru un angajament global reînnoit, prin contribuţii şi măsuri concrete de implementare.

    „Tranziţia verde costă, dar costă infinit mai mult să nu o facem. România sprijină o abordare echilibrată, care combină fondurile publice cu investiţiile private, încurajează inovaţia şi lărgeşte baza globală de contribuitori. Este singura cale realistă de a menţine încrederea oamenilor şi competitivitatea economiei europene. În final, COP30 nu trebuie să fie doar o nouă rundă de discursuri. Trebuie să fie momentul în care trecem de la angajamente la implementare, de la vorbe la rezultate”, a spus Buzoiuanu.

    Totodată, în cadrul dezbaterii dedicate Pactului European pentru Oceane, România a susţinut includerea regiunii Mării Negre ca prioritate strategică a Uniunii. „Pactul aduce o viziune de ansamblu asupra modului în care putem transforma economia albastră într-un motor de inovare şi sustenabilitate. Pentru România, asta înseamnă investiţii în porturi verzi, infrastructură inteligentă, cercetare marină şi locuri de muncă moderne pentru comunităţile de coastă. Marea Neagră poate şi trebuie să devină o zonă de oportunitate, nu doar o frontieră a Europei. Mai mult, Pactul European pentru Oceane trebuie să fie mai mult decât un document – trebuie să fie un angajament colectiv pentru regenerare şi cooperare”, a precizat ministra.

    Pentru atingerea stării ecologice bune, România consideră esenţiale: metodologii ştiinţifice robuste, care să permită evaluarea corectă a stării ecosistemelor marine, sisteme integrate de monitorizare, care combină observaţiile tradiţionale cu tehnologiile moderne, inclusiv date satelitare, investiţii consistente în cercetare, protecţia mediului marin, precum şi cooperare regională şi internaţională.

  • Pagina verde. Raportul Ministerului Mediului după controlul la Romsilva: pierderi economice tolerate, lipsă de control, complicităţi locale şi o cultură organizaţională care nu mai serveşte interesul public. Există direcţii întregi în care, ani la rând, cheltuielile cu personalul au depăşit cifra de afaceri

    Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) a finalizat, prin Corpul de Control, o acţiune amplă de verificare a Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) – Romsilva şi, punctual, a Direcţiei Silvice Maramureş, iar instituţia a transmis câteva dintre neregulile găsite. Printre acestea,  pierderi financiare masive, prime nejustificate acordate în direcţii cu pierderi, fonduri speciale gestionate defectuos şi suspiciuni care au dus la sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    „Acest raport confirmă o realitate ascunsă sub preş ani de zile: pierderi economice tolerate, lipsă de control, complicităţi locale şi o cultură organizaţională care nu mai serveşte interesul public. Pădurile României nu pot fi gestionate de o instituţie care îşi pierde direcţia şi îngroapă adevărul sub birocraţie“, a spus Diana Buzoianu, ministrul me­diului, apelor şi pădurilor. Ea punctează că astfel Romsilva este nu doar necesară, ci inevitabilă.

    „Vom lua cele mai drastice măsuri pentru a asigura respectarea legii, şi vom colabora cu instituţiile de anchetă pentru a face lumină. Tocmai în acest sens am decis astăzi să trimitem raportul de control către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie“.

    Controlul a vizat patru direcţii esenţiale: evoluţia indicatorilor finan­ciari, gestiunea resurselor umane şi a cheltuielilor de personal, utilizarea fondului de conservare şi regenerare a pădurilor, precum şi gestionarea fondului de accesi­bilizare. Rezul­tatele obţinute eviden­ţiază disfuncţionalităţi majore şi un management profund deficitar.

    În ceea ce priveşte perfor­manţa financiară a Regiei, concluziile sunt îngrijorătoare. În perioada 2023-2024, profitul brut s-a prăbuşit cu peste 83%, de la 251,9 mil. lei în 2023 la doar 42,2 mil. lei în 2024. Comparativ cu anul 2022, scăderea este şi mai dramatică, de aproape 90%. Această tendinţă negativă reflectă lipsa unor mecanisme eficiente de control, alocarea defectuoasă a resurselor şi o toleranţă sistemică la ineficienţă, punctează Ministerul Mediului.

    Pe întreg intervalul 2020–2024, şase Direcţii Silvice (DS) – Bistriţa-Nă­săud, Constanţa, Dolj, Mehedinţi, Teleorman şi Tulcea – au înregistrat pierderi financiare în fiecare an, însumând zeci de milioane de lei. Alte patru direcţii (Caraş-Severin, Gorj, Maramureş şi Sălaj) au avut pierderi consistente în cel puţin doi ani consecutiv.

    Diana Buzoianu, ministrul mediului, apelor şi pădurilor: Este o realitate care, pur şi simplu, nu poate fi trecută cu vederea pentru că arată un mod disfuncţional în care pădurile noastre sunt gestionate pentru a se da bonusuri şi tot felul de alte beneficii.

    „Deşi vedem clar pierderi uriaşe în mai multe direcţii silvice an după an, au fost acordate în mod nejustificat prime şi calificative de «foarte bine» şi «bine» angajaţilor din direcţiile respective.  De exemplu, în 2021 şi 2022 s-au acordat premii în valoare de peste 25 de milioane de lei în direcţii care cumulau pierderi de aproape 70 de milioane de  lei. În total, conform raportului corpului de control, premiile nejustificate acordate în perioada 2021–2023 au provocat un prejudiciu estimat la peste 46 de milioane de lei. Este o realitate care, pur şi simplu, nu poate fi trecută cu vederea pentru că arată un mod disfuncţional în care pădurile noastre sunt gestionate pentru a se da bonusuri şi tot felul de alte beneficii“, a subliniat Diana Buzoianu.

    Raportat la suprafaţa fondului forestier administrat, discrepanţele de performanţă între direcţii sunt inexplicabile. În 2024, DS Arad (101.000 ha) a raportat o pierdere de peste 14,7 milioane lei, în timp ce DS Argeş (112.000 ha) a înregistrat profit brut de peste 3,6 milioane lei. Aceste diferenţe indică un management neperformant în mai multe structuri teritoriale, subliniază Ministerul Mediului.

    „Au fost analizaţi inclusiv indicatori precum cheltuieli de personal/cifra de afaceri. Rezultatele sunt halucinante. Există direcţii întregi în care, ani la rând, cheltuielile cu personalul au depăşit cifra de afaceri. Un exemplu din cadrul raportului: la nivelul Direcţiei Silvice Constanţa, în anul 2024 cheltuielile de personal au depăşit de aproape 3 ori cifra de afaceri (289,59%). Mă întreb ce instituţie publică, cu un rol vital pentru gestionarea unor resurse care trebuie să ajungă şi generaţiilor viitoare şi pentru protejarea unor comori naţionale, poate livra rezul­tate cu astfel de cifre în spate? Este clar că e nevoie uriaşă de  reformă la Romsilva, pentru a ne asigura că misiunea lor este şi îndeplinită“, a precizat Diana Buzoianu.

    Analiza fondului de conservare şi regenerare a pădurilor – o componentă esenţială pentru viitorul pădurii – indică, de asemenea, un haos contabil, conform datelor transmise de Ministerul Mediului. Deşi în anul 2024 soldul fondului era aparent pozitiv (389 milioane lei), transferurile interne şi dezechilibrele dintre direcţii au generat un deficit real de peste 24,7 milioane lei. Conform datelor raportate, în mai mulţi ani, între 2020–2024, soldul fondului a fost negativ, ceea ce ridică semne de întrebare serioase privind gestionarea acestor resurse.

    Constatările controalelor efectuate de Corpul de Control justifică pe deplin sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea continuării cercetărilor pentru fapte cu caracter penal, precum şi declanşarea urgentă a procesului de reformă structurală a RNP – Romsilva.

    Recent, MInisterul Mediului a pus în transparenţă, recent, un nou Regulament de organizare şi funcţionare a RNP – Romsilva. Proiectul are ca obiectiv restructurarea profundă a administraţiei silvice de stat. omsilva, principalul furnizor de lemn pentru fabricile de procesare trece printr-o reorganizare, mai ales după rezultatele slabe din 2024, care au adus pentru compania de stat o cifră de afaceri mai mică cu 9% faţă de anul precedent, la 2,98 mld. lei, şi un profit de doar 9,8 milioane de lei, faţă de 226 de milioane de lei în 2023. Practic, Romsilva a avut al doilea cel mai mic profit din ultimele două decenii, conform datelor de la Ministerul de Finanţe. Romsilva a avut anul trecut peste 13.600 de angajaţi.