Tag: DIALOG SOCIAL

  • BNS: România este monitorizată de Comisia Europeană în domeniul dialogului social

    Comisia Europeană a recomandat României să implementeze o nouă lege a dialogului social, a anunţat marţi Blocul Naţional Sindical. Conform sindicaliştilor, România, alături de alte şapte state, este monitorizată în acest domeniu de CE.

    Reprezentanţii Blocului Naţional Sindical (BNS) informează că luni, la Bruxelles, a avut loc reuniunea Comitetului pentru Ocuparea Forţei de Muncă (EMCO). Principala temă a reuniunii a fost evaluarea stadiului dialogului social în fiecare ţară membră a Uniunii Europene.

    „Cu această ocazie, Comisia Europeană a constatat, încă o dată, că dialogul social este lipsit de consistenţă în România. Comisia Europeană recomandă Guvernului României să implementeze o nouă Lege a dialogului social prin care să fie deblocate negocierile colective, mai ales că acesta este şi un jalon cuprins în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, ce ar trebui îndeplinit până la final de an. Astfel, pe zona de dialog social, România, alături de alte şapte state, este în continuare monitorizată de Comisia Europeană, în domeniul dialogului social”, arată sindicaliştii.

    Aceştia susţin că nu au existat dezbateri asupra proiectului de lege privind dialogul social în perioada recentă, în ţara noastră.

    Mai mult, aceştia adaugă că sunt situaţii în care partenerii sociali sunt consultaţi doar de formă.

    „Pe de altă parte, Comisia Europeană constată că, pentru perioada de programare 2021-2027, România a făcut paşi concreţi pentru consolidarea capacităţii instituţionale a partenerilor sociali. Asta pentru că a prevăzut fonduri europene ce pot fi alocate partenerilor sociali pentru a realiza studii, cercetări sau pentru a dezvolta politici publice. În plus, Comisia a constatat că România are un Comitet de monitorizare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, structură din care fac parte şi partenerii sociali”, arată BNS.

    Comitetul pentru Ocuparea Forţei de Muncă este principalul organism consultativ în domeniul ocupării forţei de muncă al Comisiei Europene.

  • CONCORDIA: Ordonanţa care-i obligă pe angajatori la negocieri urgente riscă să blocheze economia

    Actul normativ adoptat „conţine prevederi asupra cărora nu a existat nicio consultare cu partenerii sociali, patronate şi sindicate deopotrivă”. Aceste prevederi „obligă în mod nerealist şi intempestiv toţi angajatorii din România să iniţieze negocieri colective pe parcursul a doar 30 de zile calendaristice pentru transferul contribuţiilor sociale şi de sănătate de la angajator la angajat, în ciuda faptului că efectele transferului acestor contribuţii nu au fost clarificate”, menţionează confederaţia patronală, într-un comunicat.

    „Considerăm că prin măsurile menţionate se are în vedere de fapt un transfer incorect şi forţat de responsabilitate către angajatori şi sindicate pentru deciziile asumate unilateral de Guvernul României prin OUG nr. 79/2017, care produc efecte negative, atât asupra angajatorilor, cât şi asupra angajaţilor într-o perioadă în care nici unii, nici ceilalţi, nu pot anticipa magnitudinea acestor decizii”, mai arată CONCORDIA.

    Confederaţia patronală atrage atenţia că în aceste condiţii „se creează premisele unor multiple conflicte colective de muncă, cu consecinţe greu de anticipat, putându-se ajunge şi la blocarea unor sectoare de activitate sau chiar a economiei în ansamblu”.

    Argumentele invocate de angajatori sunt următoarele:
    – Actul normativ conţine articolul VII asupra căruia nu a existat niciun fel de consultare prealabilă a partenerilor sociali. Acest articol nu a fost inclus în proiectul transmis către instituţiile avizatoare, cu atât mai puţin către Consiliul Economic si Social (CES);
    – Proiectul transmis incomplet spre avizare către CES a primit aviz negativ;
    – Noua formă a proiectului nu este însoţită de avizul de oportunitate emis de Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul şi nici de avizul Ministerului Justiţiei, Consiliul Legislativ a avizat proiectul OUG cu observaţii şi propuneri, subliniind inclusiv nerespectarea prevederilor constituţionale;
    – Aşa cum a sesizat şi Consiliul Legislativ, textul de la art. VII este imprecis formulat, generând probleme de interpretare şi aplicare, ceea ce conduce la încălcarea principiului privitor la calitatea şi claritatea legii, exigenţă impusă în mod constant de Curtea Constituţională.

    „În condiţiile unei lipse totale de transparenţă în adoptarea unor măsuri care nu sunt fundamentate pe un dialog social real şi pe un studiu de impact (necesare conform prevederilor Legii nr. 24/2000 privind tehnica legislativă)”, membrii CP CONCORDIA consideră că astfel de măsuri „destabilizează suplimentar dialogul social şi intensifică o situaţie de incertitudine şi lipsă de predictibilitate în raporturile de muncă şi în dezvoltarea mediului de afaceri”.

    Ţinând cont de multitudinea de probleme evidenţiate mai sus, determinate de punerea în aplicare a OUG nr. 82/2017, cât şi de problemele de fond ce decurg din implementarea dispoziţiilor OUG nr. 79/2017 referitoare la transferul contribuţiilor de la angajator la angajat, CP CONCORDIA solicită renunţarea la noul sistem impus unilateral prin cele două reglementări sau, cel puţin, prorogarea termenului de aplicare a acestora pentru a permite realizarea unui studiu de impact şi desfăşurarea unui proces real şi efectiv de consultare.

    CONCORDIA este confederaţia patronală care reuneşte cele mai puternice federaţii sectoriale din economia românească şi cuprinde 7 din primele 10 companii după numărul de angajaţi şi cifra de afaceri. Concordia îşi asumă misiunea reprezentării echidistante a intereselor membrilor săi, companii cu capital românesc şi străin, având o perspectivă diversă şi relevantă asupra realităţilor economice şi sociale. Fiind singura confederaţie patronală românească afiliată la IOE (International Organization of Employers http://www.ioe-emp.org/ ), Concordia colaborează permanent cu partenerii săi europeni şi promovează activ respectarea libertăţii economice şi responsabilităţii sociale, a bunei guvernanţe şi predictibilităţii cadrului investiţional.

  • Liviu Pop a preluat portofoliul de ministru delegat. Legea 62 şi funcţionarea CES, priorităţi

    Ministrul pentru Dialog Social, Liviu Pop, a declarat, după preluarea mandatului, că pentru modificarea Legii dialogului social mai sunt multe lucruri de făcut, însă ar trebui elaborat un regulament prin care ministerele, prefecturile şi companiile de stat să fie obligate să organizeze periodic comisii de dialog social, pentru că în multe dintre aceste structuri dialogul social nu există.

    Pop a mai spus că o altă prioritate este funcţionarea CES şi, pentru ca acest lucru să se întâmple, este nevoie “să nu mai privim acordul cu Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană ca un baubau, cum a făcut Guvenul Boc”.

    Fostul ministru delegat pentru Dialog Social, Aurelia Cristea, a prezentat bilanţul celor 10 luni de mandat, arătând că pentru modificarea Legii dialogului social, lucru solicitat de mult timp de sindicate, a fost constituit un grup de lucru la nivelul Direcţiei Dialog Social.

    “Propunerile de modificare venite din partea sindicatelor se referă la: protecţia suplimentară a liderilor de sindicat, reintroducerea contractului colectiv de muncă unic la nivel naţional, modificarea criteriilor de reprezentativitate şi declanşarea conflictelor colective de muncă pe perioada derulării unui contract colectiv de muncă în vigoare. Au avut loc dezbateri consecvente pe aceste teme, ultimul termen agreat de partenerii sociali a fost decembrie 2014, pentru prezentarea unei poziţii comune. Propunerile de amendamente au fost transmise către OIM pentru obţinerea unui punct de vedere”, a spus Aurelia Cristea.

    Ea a precizat că alte două proiecte de lege pentru modificarea şi completarea Legii dialogului social se află în dezbatere la Comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor şi vizează: obligativitatea angajatorului de a reţine pe statul de plată cotizaţia sindicală şi stabilirea unor modalităţi concrete de negociere colectivă a contractelor ce se vor încheia la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice.

    Fostul ministru a mai spus că nu s-a reuşit deblocarea Consiliului Economic şi Social, deşi de un an de zile au fost stabiliţi şi membrii CES care vin din societatea civilă.

    “În acest moment, în lipsa validării societăţii civile de către conducerea executivă a CES şi pentru a asigura deblocarea activităţii CES, împreună cu mai mulţi colegi parlamentari am iniţiat proiectul legislativ de modificare şi completare a Legii nr. 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social, care are în vedere măsuri pentru asigurarea unei funcţionări normale a Consiliului. Proiectul se află în dezbatere la Senat, în prezent se aşteaptă raportul de la Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială şi de la Comisia juridică”, a explicat fostul ministru.

    Aurelia Cristea a amintit şi de demersurile pentru operaţionalizarea Oficiului de Mediere şi Arbitraj al Conflictelor Colective de Muncă de pe lângă Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, în acest sens fiind formaţi 30 de mediatori.

    De asemenea, Cristea a mai spus că, în timpul mandatului, a avut peste 100 de întâlniri cu reprezentanţii sindicatelor şi cei ai patronatelor, în cadrul cărora a dezbătut revendicările acestora cu privire la modificarea Legii dialogului social, salarizarea sistemului bugetar, constituirea sindicatelor, reprezentativitate, modul de funcţionare şi diferende în relaţia sindicate-patronate, situaţii generate de încălcarea Contractului Colectiv de Muncă, extinderea şi negocierea CCM, propuneri de modificări la legea pensiilor, încadrarea în condiţii speciale de muncă şi tensiuni în cadrul instituţiilor.