BusinessMagazin

Tag: Dezvoltatorii imobiliari

  • Dezvoltatorii imobiliari susţin că România are nevoie de o reglementare a fondurilor de investiţii imobiliare – real estate investment trusts

    REIT-urile (real estate investment trusts) sunt vehicule de investiţii care facilitează accesul persoanelor fizice şi juridice la un portofoliu diversificat de proprietăţi imobiliare. Prin intermediul acestor entităţi, investitorii pot accesa şi investi în proprietăţi imobiliare într-un mod simplificat şi eficient. Un aspect important al REIT-urilor este că acestea sunt companii listate pe o bursă regle­men­tată, ceea ce asigură transparenţa, lichiditatea şi suprave­gherea corespunzătoare pentru investitori. Lipsa unui ca­dru legal adecvat pentru REIT în România inhibă dez­vol­tarea acestei pieţe la nivel local, privând economia ro­mânească de oportunităţile create de acest tip de instru­ment, precum existenţa unei noi surse de finanţare stabile.

    „La nivel mondial estimarea pentru valoarea REIT-urilor este de 3.000 de miliarde de euro. În ceea ce priveşte statele membre ale UE, România, Croaţia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta şi Slovacia sunt singurele state membre care nu au reglementat un regim fiscal speci­fic societăţilor pentru investiţii imobiliare. Piaţa imobiliară românească s-a confruntat cu numeroase provocări în ultimii ani: restric­ţiile din cauza pandemiei de COVID, inflaţia, războiul de la graniţa, lipsa de predic­tibilitate şi în mod particular pentru Bucureşti blocajul urbanistic. În aceste condiţii, regle­men­tarea acestui instrument ar atrage noi investitori care nu sunt prezenţi pe piaţă“, a declarat în cadrul evenimentului Despina Ponomarenco, preşedintele Bucharest Real Estate Club. BREC în parteneriat cu Bursa de Valori Bucureşti şi Comisia pentru buget, finan­ţe şi bănci din cadrul Camerei Deputaţilor au organizat la Pala­tul Parlamentului, marţi, 5 decembrie, masa rotundă privind reglementarea REIT-urilor (real estate invest­ment trusts) „Modelarea Viitorului Investiţiilor Imobi­li­a­re în România“. La dezbatere au fost prezenţi printre alţii Alfred Simonis, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, Florin Spătaru, consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, membri ai comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din cadrul Camerei Deputaţilor şi Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA în România.

    „Acest proiect are în vedere necesitatea dezvoltării pieţei locale de capital şi transformarea acesteia într-un canal viabil de plasare a economiilor românilor şi în sectorul de real estate, sector care are o mare importanţă pentru economia României. Reglementarea intrumentelor de tip REIT va atrage investiţii atât din partea populaţiei cât şi din partea investitorilor instituţionali români sau străini, generând astfel o intensificare a activităţii economice în toate sectoarele impactate de către sectorul de real estate. Astfel, reprezentativitatea Bursei de Valori Bucureşti în economia locală se va îmbunătăţi semnificativ, consolidându-ne astfel statutul de piaţă emergentă“, a declarat în cadrul dezbaterii Adrian Tănase, CEO, Bursa de Valori Bucureşti.

    Reglementarea instrumentelor de tip REIT a fost inclusă în recomandările OCDE privind piaţa de capital din România, în raportul emis de către organizaţie în anul 2022. La momentul actual toate naţiunile G-7 şi aproape două treimi din ţările OCDE au instituţionalizat aceste entităţi.

  • Dezvoltatorii imobiliari: Noi vom suporta noile taxe şi impozite, însă o reformă administrativă este necesară. Înţelegem contextul, dar e inadmisibil să ceri bani, dar să eviţi reforme şi funcţionarii publici să nu aibă niciun indicator de performanţă implementat

    Investitorii sunt reticenţi în a mai lansa noi proiecte în condiţiile în care nimic din ce este discutat sau stabilit cu autorităţile nu este respectat, iar funcţionarii publici sunt plătiţi indiferent de performanţele pe care le au.

    Aparatul bugetar are nevoie de o restructurare, iar administraţia la nivel naţional trebuie optimizată, sunt de părere dezvoltatorii imobiliari, care spun că înţeleg necesitatea creşterii taxelor şi impozitelor, în condiţiile în care România are printre cele mai mici taxe, însă nu înţeleg de ce numărul bugetarilor continuă să crească. De altfel, România amână reforma administrativă şi înlocuirea judeţelor cu regiuni şi implicit reducerea administraţiilor locale.

    Mai mult, cazuri precum cele din spitalele din Urziceni şi Botoşani sau cel care a implicat preşedintele consiliului judeţean Vaslui arată faptul că statul nu doar că aruncă banii pe fereastră, ci şi încă se confruntă cu mari cazuri de corupţie. Mai mult, un alt exemplu este Autoritatea Aeronautică Civilă care intenţiona să cumpere 6 iPhone 15 la doar câteva zile de la lansare, cheltuind 34.188 lei pe şase telefoane, revenind însă ulterior şi anulând achiziţia.

    „Modificările fiscale deranjează piaţa ca formă, pentru că nu s-au dezbătut înainte, iar totul se face într-un timp scurt. În Germania atunci când au modificat cota de TVA pentru locuinţe modificarea a fost anunţată cu trei ani înainte. Problema este că bugetul României suferă de „hemoragie de ani de zile, iar noi, mediul privat, suntem donatori. Noi dăm bani pentru ca alţii să-i piardă. Trebuie ca mediul privat să aibă o influenţă mai mare asupra modului în care sunt cheltuiţi banii de guvern“, a spus Tinu Sebeşanu, CEO al IMPACT Developer & Contractor, în cadrul conferinţei BREC Residential.

    Mai mult, el aminteşte de faptul că reforma administrativă nu se realizează în România, iar bugetul suportă administraţii locale pentru localităţi foarte mici, care nu fac decât să aducă cheltuieli, fără vreun beneficiu.  „Un an de aşteptare a costurilor fiscale costă enorm. Reforma este necesară la nivel bugetar, dar trebuie să mergem spre regiuni şi desfiinţarea judeţelor pentru a reduce aparatul bugetar. Fiecare are rude, are familie, şi vedem foarte clar asta, am văzut recent la Vaslui. În cinci ani gradul de îndatorare al României s-a dublat, dar nimeni nu îşi asumă o reformă“, a spus Tinu Sebeşanu.

    Mai mult, dacă primării precum Oradea şi Bihor au redus şi optimizat aparatul birocratic, nu acelaşi lucru este valabil la nivel naţional.

    „Nu există predictabilitate când vine vorba de avizarea unui proiect, indiferent că vorbim de Iaşi sau Bucureşti. Ei nu realizează că dacă nouă ne merge bine, ei încasează taxe. Funcţionarul public încasează acel salariu indiferent ce face, pentru că în aparat nu există indicatori de performanţă“, a spus Tinu Sebeşanu.

    Andrei Diaconescu, cofondatorul One United Properties, cel mai activ dezvoltator local, explică faptul că România are în continuare cele mai mici sau printre cele mai mici taxe din UE, însă şi risipa trebuie combătută.

    „Este rezonabil planul propus de guvern, dar ca executiv trebuie să combaţi şi evaziunea fiscală şi să reduci aparatul bugetar, nu doar să creşti taxele. Construcţiile lucrează cu marje mici şi orice modificare reprezintă intrarea construc­torilor pe pierdere, mai ales în cazul unor contracte deşa semnate. Da, vin bani prin PNRR, dar nu toate proiectele sunt cu fon­duri europene“, a spus Andrei Diaconescu.

    Mai mult, dezvoltatorii explică faptul că schimbările şi intenţiile vin prea des când vine vorba de fiscalitate, motiv pentru care nu mai sunt luate în calcul declaraţiile politicienilor.

    „Factorii care influenţează piaţa imobiliară sunt luaţi în calcul atunci când sunt publicaţi în Monitorul Oficial. Anul trecut alături de AREI, asociaţia investitorilor în imobiliare am avut o discuţie cu premierul de atunci, iar concluzia a fost că nu vor exista modificări de taxe sau o nouă modificare de TVA pentru locuinţe. În baza acelei discuţii, noi am pornit proiectul Akcent City, iar acum vedem noi modificări fiscale“, a spus Laurenţiu Afrasine, CEO al Akcent Development.

    Astfel de modificări fiscale, care au un impact major asupra construcţiilor, duc şi la amânarea viitoarelor investiţii.

    „Noi am anunţat că avem 300 mil. euro pentru a investi în Bucureşti, dar din această sumă am alocat doar 100 mil. euro pentru Akcent City, iar restul rămân în bancă deoarece nu există predictabilitate“, a spus Laurenţiu Afrasine.

    Spre exemplu, el spune că proiectul Akcent City a fost schimbat de mai multe ori până la forma finală, iar dacă în martie 2022 era anunţat cu 810 locuinţe, acum au ajuns la 723, din care 60% reprezintă apartamentele cu 2 camere şi 20% cele cu trei camere.

    „La Akcent City sunt şase ani de la achiziţia terenului. Un an am aşteptat, dar tot rămân cinci ani. În această perioadă dacă la început aveam o întreagă listă de concurenţi în zonă, acum nu mai este niciunul. Mai mult, dacă acum şase ani voiam să vindem cu 1.700 de euro/mp, acum ieşim la 2.000 de euro/mp.

  • România, o ţară de garsoniere: Dezvoltatorii imobiliari au livrat în 2019 peste 5.500 de garsoniere, dublu faţă de 2017, nivel maxim în 20 de ani

    Numărul de garsoniere nou-livrate în România s-a dublat în ultimii doi ani, după ce în 2019 au fost finalizate 5.528 de locuinţe cu o singură cameră, cu 28% mai mult faţă de anul precedent. Ritmul de creştere a fost mare şi în 2018, când s-au livrat 4.308 garsoniere, plus 61% faţă de 2017, potrivit datelor centralizate de ZF de la Institutul Naţional de Statistică.

    Numărul de garsoniere livrate anul trecut este cel mai mare din ultimele două decenii. Doar în doi ani – 2008 şi 2009 – s-au mai livrat peste 5.000 de locuinţe, însă niciodată mai mult de 5.500.

    „Garsonierele sunt unităţile care au cel mai bun ran­da­ment din punct de vedere investiţional. Diferenţa dintre chi­ria pentru o garsonieră şi cea pentru un apartament cu două ca­mere este mică, aşa că pentru un cumpărător este avan­tajos să achiziţioneze o garsonieră pentru care va primi o chirie apropiată de cea pentru un apartament cu două ca­me­re. În plus, este o nevoie organică a pieţei, deoarece sto­cul de garsoniere este mic şi învechit“, spune Daniel Crainic, director de marketing al platformei Imobiliare.ro.

    În total, în 2019 s-au livrat în România 67.488 de lo­cuinţe noi, cu 13% mai mult comparativ cu anul anterior.