Tag: Dexia

  • Franţa intenţionează să naţionalizeze Dexia

    Operaţiunea ar include Dexia Credit Local, specializată în credite pentru primării şi autorităţi locale, şi vehiculul de refinanţare Dexia Municipal Agency, scrie Les Echos. Un purtător de cuvânt al Dexia a refuzat să comenteze informaţiile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Moody’s ar putea retrograda Belgia din cauza costurilor susţinerii grupului bancar Dexia

    Agenţia a pus sub supraveghere ratingul “Aa1” al Belgiei, în vederea unei posibile revizuiri în scădere. Moody’s s-a alăturat astfel Standard&Poor’s şi Fitch care au pus sub supraveghere calificativele “AA+” ale Belgiei, cu perspectivă negativă, în ultimul an. Ambele agenţii au arătat că lipsa unui guvern învestit subminează eforturile de echilibrare a bugetului în Belgia, unul dintre cele mai îndatorate state din zona euro. Dexia, ale cărui acţiuni au scăzut cu 42% în această săptămână, este pe cale de a fi divizat de Begia şi Franţa, din cauza expunerii masive la datoriile Greciei şi a dificultăţilor de a se finanţa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca cu picioare de lut. Începe divizarea băncii Dexia?

    Luxemburgul a anunţat că un investitor este interesat de achiziţia diviziei locale a Dexia. De asemenea, premierul belgian Yves Leterme a spus că va face orice este necesar pentru protejarea băncii în Belgia şi că deja există un plan de preluare a diviziei de credit franceze. Boardul de conducere al Dexia se va întâlni mâine pentru a discuta opţiunile.

    Titlurile băncii au căzut cu 17% ieri pe fondul temerilor că divizarea băncii va lăsa acţionarii cu nişte hârtii fără valoare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce lectii are de invatat Uniunea Europeana de la Belgia

    Belgia a fost arareori in perioada moderna un pamant al
    concordiei si al bunei intelegeri; tocmai de aceea, spun unii,
    incercarile de a o pastra in forma actuala nu au mari sanse, cu
    toate mecanismele constitutionale de reprezentare paritara a
    grupurilor etnice. Cel mai recent exemplu: de la alegerile din
    iunie 2010 incoace si, probabil, mult dupa ce acest text va fi
    aparut, disputele politice dintre flamanzii vorbitori de olandeza
    din nord si valonii vorbitori de franceza din sud impiedica
    formarea unui guvern federal.

    Premierul Yves Leterme (51 de ani) conduce deja tara din martie
    2008 – cu o pauza de 11 luni in 2009 -, iar ultimul an l-a gasit
    blocat in postura de premier de tranzitie, pozitie din care a
    reusit sa gestioneze onorabil nu doar presedintia prin rotatie a
    Uniunii Europene, ci si situatia delicata a economiei belgiene. A
    fost ajutat, paradoxal, de aceeasi constructie statala pe care acum
    si-o disputa principalele formatiuni candidate la guvernare: Belgia
    este o confederatie impartita intre cele doua etnii, plus zona
    autonoma a Bruxellesului, centru politic nu doar al tarii, ci si al
    principalelor institutii politice si militare europene.

    Insa flamanzii din nord, care inseamna circa 60% din populatia
    totala, sunt sedusi tot mai mult de discursul izolationist al Noii
    Aliante Flamande (N-VA), care a castigat aici o majoritate decisiva
    in alegerile federale din iunie 2010. Si de atunci tot cer, fara
    succes, o autonomie sporita pentru regiunea de nord, desi actualul
    cadru legislativ le ofera flamanzilor dreptul de a-si decide
    singuri in parlamentul regional politica economica si de mediu,
    transportul si energia, pe langa chestiunile de educatie si
    cultura, aflate in sarcina comunitatii lor lingvistice.

    Da, guvernul federal a pastrat prerogativele de afaceri externe,
    aparare, justitie, sanatate si protectie sociala, insa tocmai
    acesta din urma pare a fi cel mai spinos dosar: dupa decenii in
    care tara a fost marcata politic si moral de superioritatea rar
    ascunsa a valonilor francofoni, care aveau apanajul zonelor
    industriale lucrative, situatia s-a schimbat, pe masura ce
    productia industriala s-a mutat in Orient, sub presiunea
    reglementarilor de mediu si a cresterii exigentelor salariale.
    Valonii sunt acuzati ca au ramas tributari unui trecut glorios,
    bazandu-se prea mult pe programele de protectie sociala, iar
    flamanzii nu uita sa arate ca somajul este, la “incapabilii” din
    sud, dublu fata de nord.

    Belgia nu este la prima experienta de vid guvernamental federal:
    in martie 2008, dupa noua luni de impas al discutiilor privind
    formarea unui nou executiv ca urmare a alegerilor din iunie 2007,
    actualul premier Yves Leterme, flamand de origine, a fost investit
    in functie pentru un mandat care a tinut pana in luna decembrie a
    aceluiasi an, cand a demisionat, ca urmare a scandalului din jurul
    injectiilor de fonduri publice pentru salvarea grupului financiar
    Fortis.

    Solicitarile flamanzilor de a se desprinde tot mai mult de
    vecinii din sud dateaza inca din anii ’60. Li s-a raspuns mai intai
    prin crearea comunitatilor, trei la numar, care ii reprezinta pe
    vorbitorii de olandeza, de franceza si pe putinii vorbitori de
    germana din est. La inceputul anilor ’80 au fost infiintate
    actualele regiuni, tot in numar de trei: Flandra, Valonia si
    Bruxelles, care s-au suprapus peste comunitatile anterioare.
    Astfel, vorbitorii de germana se afla in regiunea valona, iar
    locuitorii Bruxellesului apartin in acelasi timp si regiunii
    autonome, dar si comunitatilor lingvistice specifice din care fac
    parte.

    Tot complicand mecanisme statale ca sa evite un deznodamant
    separatist, Belgia s-a transformat intr-un fel de Europa in
    miniatura, cu aceleasi probleme de competitivitate si clivaje
    etnice impachetate in mecanisme complicate de a le tine in frau pe
    care le regasim, sub alte forme, si in alte parti ale Europei.
    “Unitate in diversitate”, deviza de frunte a constructiei europene,
    se aplica tot mai greu chiar in Bruxelles, oras in care afirmarea
    propriei identitati ia forme adesea hilare: din mai, spre exemplu,
    in metroul capitalei nu se mai difuzeaza melodii frantuzesti, la
    reclamatia flamanzilor, care s-au plans ca autoritatea de transport
    ar cam favoriza acest gen de muzica.

  • Dexia, banca europeana care a primit cel mai mare ajutor financiar din SUA

    Dexia a accesat sub forma de imprumut 37 de miliarde de dolari
    de la Fed, si alte 381 de miliarde de dolari de la autoritatile
    belgiene si franceze, conform Bloomberg.

    Mai multe banci europene au primit imprumuturi de urgenta de zeci
    de miliarde de dolari de la Rezerva Federala a SUA (Fed) in timpul
    crizei financiare, ceea ce subliniaza rolul esential pe care banca
    centrala americana l-a avut in prevenirea colapsului sistemului
    bancar mondial, scrie tot miercuri Reuters.

    In septembrie 2008, colapsul bancii americane Lehman Brothers a
    provocat unde de soc in intregul sistem financiar mondial, afectand
    economia globala si fortand banci din intreaga lume sa caute ajutor
    de urgenta.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Dexia, banca pentru primarii, isi inchide biroul din Romania

    Dexia Kommunalkredit Bank isi va inchide sau isi va vinde
    sediile din Europa Centrala si de Est, printre care si cel din
    Romania, dupa ce grupul mama a fost avertizat de agentiile de
    rating ca afacerile sale din aceasta regiune sunt riscante si vor
    afecta afacerea de baza. “Dexia isi ingheata creditarea in Europa
    de Est.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info