BusinessMagazin

Tag: detectare

  • „Le grand frère”: Fiscul francez vrea să colecteze date din Facebook şi Instagram pentru a detecta fraudele

    Preşedintele francez Emmanuel Macron vrea să ofere Fiscului francez autoritatea de a colecta date de la Facebook, Instagram şi alte reţele sociale pentru a ajuta la detectarea fraudelor, potrivit Bloomberg.

    Guvernul vrea ca parlamentul să includă un articol în Legea bugetului pe 2020 care să garanteze aceste puteri extinse pentru autorităţile de taxe şi pentru administraţiile vamale.

    Statul va urmări online pieţe precum Ebay, Vinted sau Le Bon Coin, ca parte a programului pilot ce ar trebui să se desfăşoare pe o perioadă de trei ani.

    „Această decizie nu este despre urmărirea datelor personale. Aceasta este despre unii oameni care vor să evite taxele”, spune Gerald Darmanin, ministrul de Buget al Franţei.

    El spune că guvernul s-a pregătit pentru ca acest articol să fie amendat de parlamentari, dar speră ca ideea de bază să fie păstrată.

    Administraţia Macron merge înainte cu acest plan în ciuda obiecţiilor formulate de autoritatea naţională pentru privacy. Organizaţia din Paris a anunţat în data de 30 septembrie că acest plan schimbă total modul în care guvernul se foloseşte de datele personale.

    „Acest mecanism prezintă provocări ridicate în ceea ce priveşte libertăţile oamenilor, ţinând cont de impactul mecanismului asupra privacy-ului şi posibilele efecte asupra libertăţii de exprimare în online”, spune Darmanin.

    Franţa nu este prima ţară care vrea să supravegheze internetul pentru a diminua fenomenul fraudei fiscale, încât şi autorităţile din Marea Britanie au început să strângă date în 2018 din acelaşi motiv.

     

  • Savanţii au dezvoltat o ”limbă artificială” pentru a detecta whisky-ul contrafăcut

    Echipa de oameni de ştiinţă scoţieni a arătat că aparatul inventat de ei poate detecta nu numai băuturile contrafăcute, ci şi diferitele tipuri de whiskey, fiind capabil să sesizeze diferenţele dintre băuturi de vechime diferită şi chiar când e vorba despre un amestec şi când despre un single malt.

    “Îţi poţi programa «limba» să cunoască gustul uneia dintre aceste băuturi astfel încât atunci când apare o substanţă contrafăcută o poate identifica”, spune Alasdair Clark, coordonatorul echipei de cercetare de la Universitatea din of Glasgow.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lidl retrage de la vânzare un produs după ce a fost detectată Salmonella

    Salmonella poate provoca afectiuni grave stomacale sau intestinale (Salmoneloza), precizează retailerul.

    „Clienţii care au cumpărat acest produs, cu termenele de valabilitate menţionate mai sus, sunt rugaţi să ţină cont de retragere şi să nu îl consume.

     

    Din motive ce ţin de siguranţa consumatorului, Lidl România a reacţionat fără întârziere şi a scos produsul de la vânzare. Produsul poate fi returnat în toate magazinele Lidl. Contravaloarea acestuia va fi restituită, fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CellGlazer: inteligenţă artificială pusă la lucru pentru pacienţi

    Elementul de  noutate:
    Software-ul pentru detectarea celulelor canceroase este un proiect important pentru industria medicală, cu un impact major asupra diminuării factorului de eroare umană în colectarea datelor privind cancerul pulmonar. Detectarea cancerului pulmonar se face tradiţional cu biopsie.

    Descrierea inovaţiei:
    Enea dezvoltă o aplicaţie software JavaFX, pe nume CellGlazer, care le va permite medicilor să gestioneze datele despre pacienţii diagnosticaţi cu cancer pulmonar. Proiectul propriu-zis este o platformă de software medical pentru înregistrarea şi evaluarea datelor de imagine 2D şi 3D ale specimenelor celulelor umane identificate ca suspecte să provoace displazie sau cancer. Astfel, aplicaţia  software documentează, gestionează şi integrează datele testelor de diagnostic la scară citologică şi la nivelul de ţesut. Platforma îi va prezenta datele medicului, pentru ca acesta să stabilească diagnosticul corect în urma unei analize ample şi mult mai rapide. În acest proiect este implicată o echipă formată din cei mai buni ingineri software ai Enea din România (filialele Craiova şi Bucureşti). Proiectul se derulează pe o perioadă de un an şi jumătate; prima versiune a fost deja implementată şi testată, iar compania estimează că produsul final va fi pe piaţă la jumătatea anului 2019.

    Efectele inovaţiei:
    Soluţia dezvoltată de Enea este un software care se adresează în principal medicilor specializaţi din toată lumea şi care va avea un impact substanţial pe piaţa medicală, întrucât această soluţie software poate oferi de la distanţă rezultatele testelor de diagnostic.

  • Cum folosim reţele neuronale pentru a detecta cauzele problemelor din cadrul infrastructurii IT

    Elementul de noutate:
    Prin folosirea de reţele neuronale pentru a detecta cauzele problemelor din cadrul infrastructurii IT, compania introduce conceptele de inteligenţă artificială (AI) şi supervised learning. Conceptele adăugate pentru îmbunătăţirea metodei root cause analysis (RCA) presupun antrenarea componentei inteligente (în acest caz reţeaua neuronală) folosind feedbackul primit şi comunicarea concluziilor către una sau mai multe persoane pentru a creşte acurateţea deciziilor. Prin folosirea reţelei neuronale şi antrenarea acesteia în mod recurent, se poate ajunge la rezultate extrem de precise ce pot fi cel puţin la fel de corecte ca soluţiile manuale, dar creează economii semnificative de timp şi resurse.

    Descrierea inovaţiei:
    Siscale este o companie IT  înfiinţată la începutul anului 2015, care dezvoltă soluţii de inteligenţă artificială (AI) pentru eficientizarea şi optimizarea operaţiunilor IT. Siscale este cel mai mare partener de pe Coasta de Est a SUA pentru Elastic, compania care a dezvoltat Elasticsearch, considerat cel mai bun motor de căutare pentru companii. Sediul central al companiei se află la New York, SUA, iar echipa de specialişti IT este localizată aproape în întregime în România.
    Root cause analysis sau RCA este o metodă ce are ca scop detectarea sursei unei probleme în cadrul unei infrastructuri IT. Ca urmare a interoperabilităţii între componentele unei infrastructuri IT, orice problemă apărută ajunge să afecteze numeroase servicii sau aplicaţii, iar detectarea sursei acelei probleme devine dificilă din cauza numărului mare de alerte care vin dinspre acele servicii şi aplicaţii. Aplicarea noţiunilor de machine learning (ML) îmbunătăţeşte metoda RCA transformând procesul de detectare a problemei dintr-o metodă de căutare în jurnale, care implică analiza manuală a unor volume mari de date, într-un proces automatizat, inteligent, bazat pe reţele neuronale şi algoritmi. Bazându-se pe alerte colectate, componenta AI analizează datele şi începe să „deducă” potenţialele cauze ale unor probleme.

    Efectele inovaţiei:
    Automatizarea analizei de cauză scade în mod semnificativ efortul necesar pentru analiza iniţială a unor probleme detectate şi poate reduce costurile necesare pentru a se ajunge la o eficienţă similară sau mult mai mare. Aceste avantaje oferă noi posibilităţi pentru echipele IT de a se concentra asupra altor aspecte ale activităţilor de zi cu zi, precum posibilitatea de a lucra la progresul individual sau efectuarea de operaţiuni sau implementări de soluţii mai avansate, care necesită efort şi concentrare. În acelaşi timp, detecţia automată a cauzei unor probleme oferă vizibilitate echipelor responsabile de remediere, într-un timp mult mai scurt. Mai exact, timpul constant al analizei efectuate de echipele de remediere va fi redus cu cel puţin 80% faţă de metodele manuale de analiză de cauză, iar timpul în care se garantează un răspuns va fi redus cu cel puţin 50%.

  • Soluţii bazate pe inteligenţă artificială care previn hărţuirea minorilor atunci când sunt pe internet

    Elementul de  noutate:

    În comparaţie cu soluţiile de securitate existente pe piaţă, noul modul de control parental permite atât detectarea prădătorilor online, cât şi a hărţuirii pe internet.
    Modulul identifică agresorii sexuali prin depistarea atacurilor transmise în scris prin servicii de mesagerie online şi a solicitărilor sau schimburilor de fotografii cu conţinut nepotrivit. Mai mult, modulul îi semnalează părintelui atât conversaţii în care copilul este forţat să aibă un comportament nepotrivit, cât şi cereri de întâlnire în afara locuinţei sau de aflare a adresei de acasă venite din partea unor străini. Orice încercare de a obţine numere de carduri, adrese, date personale sau parole va declanşa, de asemenea, o alertă către părinte. Componenta antihărţuire este capabilă să detecteze comportamentul sau limbajul ostil – iniţiat de către copil sau îndreptat înspre el – menit să rănească emoţional o persoană, când agresiunea are loc în mod repetat şi creează un dezechilibru de putere între cele două părţi.
    Modulul monitorizează constant mesajele şi fotografiile trimise pe platforme precum WhatsApp, Facebook Messenger şi Instagram, dar şi pe alte aplicaţii populare.
    Părintele primeşte prin e-mail, zilnic, săptămânal sau lunar, un raport cu activitatea online a copilului, unde i se semnalează activităţile cu un grad crescut de risc şi potenţial periculoase.

    Descrierea inovaţiei:

    Studiile Bitdefender arată că doi din trei adolescenţi au fost hărţuiţi pe internet cel puţin o dată în ultimul an, jumătate au persoane necunoscute în lista de prieteni, iar unuia din douăzeci i s-au solicitat fotografii cu conţinut sexual. Inovaţia a pornit de la o nevoie reală a persoanelor care au iniţiat proiectul, părinţi fiind, după ce au sesizat potenţialele pericole la care se expun copiii. Ca urmare a rezultatelor unor studii de piaţă pentru testarea obiceiurilor de consum şi verificarea comportamentului online, care au inclus copii şi părinţi, specialiştii de la Bitdefender au explorat apoi principalele semne ale hărţuirii, având discuţii cu echipe de psihologi. Ei au validat informaţiile cu echipele tehnice ca să vadă în ce măsură există posibilitatea tehnologică de a fi implementate într-un produs software. Întreg procesul a durat aproximativ un an şi jumătate şi a înglobat expertiza a circa 20 de angajaţi din domenii precum dezvoltare, testare, machine learning, analiză comportamentală, management şi marketing de produs. Bugetul total alocat dezvoltării acestei inovaţii până la faza de produs a fost de peste 2 milioane de euro.
    Lansat în luna octombrie 2018, modulul antihărţuire din soluţia Bitdefender pentru control parental este disponibil pentru toţi utilizatorii de Bitdefender BOX din ţările vorbitoare de limbă engleză (Statele Unite ale Americii, Canada) şi va fi inclus în viitor, ca pachet opţional, şi în soluţiile Bitdefender Internet Security şi Bitdefender Total Security.

    Efectele inovaţiei:

    Modulul antihărţuire din soluţia de control parental, dezvoltat integral de cercetători din România, răspunde unor nevoi fundamentale ale părinţilor: să ştie că ai lor copii sunt în siguranţă, că nu ajung accidental pe site-uri cu conţinut nepotrivit, că nu petrec prea mult timp pe dispozitive, că nu sunt hărţuiţi sau se regăsesc în situaţii conflictuale când navighează pe internet şi, totodată, că nu pun în pericol integritatea locuinţei şi a celorlalţi membri ai familiei.
    După prima lună de la lansare, unu din şase utilizatori de Bitdefender BOX din Statele Unite ale Americii şi Canada foloseşte soluţia de control parental care include noul modul antihărţuire, timp în care algoritmii au analizat mii de conversaţii cu potenţial de risc. Instrumentul urmăreşte să consolideze relaţia părinte-copil şi nu se vrea a fi un instrument de invadare a vieţii personale a minorului. Astfel, părintele nu are acces la conţinutul conversaţiilor, iar alertele pe care le primeşte ar trebui să îi apropie şi să îi facă să discute despre subiectul respectiv. Mesajele primite de părinte sunt însoţite şi de recomandări ale unor psihologi, specifice fiecărei situaţii semnalate.

  • Kaspersky: Numărul de backdoor-uri şi de aplicaţii ransomware, în creştere cu peste 40%

    Un computer din trei (30,01%) s-a confruntat cu cel puţin o ameninţare online în 2018. Împreună, aceste cifre arată că malware-ul, backdoor-urile şi mai ales ransomware-ul reprezintă un risc semnificativ pentru utilizatorii de computere.
     
    În 2018, detecţiile de ransomware (troieni ransomware) şi backdoor-uri au inclus 3,5%, respectiv 3,7% dintre toate fişierele noi periculoase, colectate în primele zece luni ale anului. Aceasta este o creştere cu 43% pentru ransomware (de la 2.198.130 în 2017, la 3.133.513 în 2018) şi de 44% în backdoor-uri (2.272.341 în 2017, la 3.263.681 în 2018), comparativ cu perioada anterioară. 
     
    În total, tehnologiile de detecţie Kaspersky Lab au identificat 346.000 de fişiere noi periculoase, zilnic, în primele zece luni ale anului. Numărul şi tipul de fişiere noi detectate zilnic reprezintă un bun indicator al intereselor infractorilor cibernetici implicaţi în crearea şi distribuţia de malware. În 2011, tehnologiile noastre au detectat 70.000 de noi fişiere zilnic, iar până în 2017, cifra crescuse de cinci ori, la 360.000.

  • Trei studenţi din Timişoara au participat la una dintre cele mai importante competiţii de tehnologie din lume

    Proiectul timişorenilor constă într-un sistem care detectează anomalii sau boli cu mare acurateţe, reducând în mod substanţial munca radiologilor. Concret, VisionX analizează radiografiile obişnuite analizând tehnologii Azure precum Machine Learning sau Azure Functions. 

     

    Ştefan Iarca, Cristian Avramescu şi Bogdan Bogdan au câştigat deja mai multe competiţii de profil, Imagine Cup fiind însă cel mai mare concurs de tehnologie la care au participat până în prezent. “Primul concurs la care am participat a fost Big Ideea Challenge, organizat de Microsoft”, a povestit Ştefan Iarca într-un interviu acordat exclusiv Business Magazin, în timpul competiţiei. “Apoi am fost la Paris, la Morpheus Cup, un concurs între studenţii români unde am reuşit să câştigăm locul întâi. Am câştigat premiul pentru Best Business la Innovation Labs, competiţia din România, şi am mai fost la câteva concursuri.” Universitatea din Timişoara i-a ajutat atât cu transportul la câteva dintre evenimente, cât şi prin mentorat. 

     

    “Noi suntem colegi din anul I de facultate, şi cumva ne-am strâns încă de atunci şi am început să dezvoltăm proiecte. În timp, ne-am unit şi am reuşit să rămânem în aceeaşi formulă până am reuşit să dăm de un proiect care să fie câştigător”, a povestit timişoreanul. “Am făcut o aplicaţie care poate să diagnosticheze în mod automad radiografii pe baza inteligenţei artificiale. Se uită la radiografie, îţi spune dacă există o anomalie în ea sau nu, şi dacă există îţi spune exact ce boală o cauzează şi unde e aceasta situată.”

    El spune că nu a fost o idee pornită de la zero, ştiind că mai există şi alte proiecte similare: “Ştiam că s-au făcut progrese mari în ceea ce priveşte reţelele neuronale pe detectarea de imagini şi am căutat să dezvoltăm un proiect care să aducă mai mult bine umanităţii. Aşa am ajuns la această idee.”

    Modelul de business e unul bine stabilit, bazat în principal pe vânzarea sistemului către instituţii din sistemul medical “Începem uşor-uşor, deja avem un partener, colaborăm cu clinici şi am vrea să integrăm astfel sistemul. Vrem să ajungem la cât mai multe pe plan local, apoi să ne extindem în Europa, în ţările care au probleme cu radiologi, mai precis Germania şi Marea Britanie. E o parte a modelului de business, de interes pentru noi sunt şi CRO-urile (Clinical Research Organisations – n.red.), ele fac teste clinice pe care noi putem să le automatizăm, dar şi pacientul, care are o radiografie şi poate vrea o a doua opinie pe ea.”

    Ce aşteptări au studenţii de la competiţie? “Vrem să primim un feedback bun din partea mentorilor, pentru că acesta e cel mai important lucru pe care poţi să îl primeşti, fie dacă ai câştigat sau nu. Şi, evident, ne dorim să ajungem cât mai departe”, încheie Ştefan Iarca.

    Faza finală, la care participă 49 de echipe, a debutat luni la sediul Microsoft din Redmond, Washington. Câştigătorii vor fi premiaţi miercuri de Satya Nadella, CEO-ul Microsoft. Echipa studenţilor români nu s-a calificat în semifinale, acolo unde se vor întrece 18 din cele 49 de echipe.

     

  • GADGET REVIEW: Sony A7 III, un aparat foto mirrorless care face toţi banii – VIDEOREVIEW

    Înainte să trecem la analiza camerei, ar fi bine să stabilim linia de produse a Sony. Exită trei linii de produse A7: A7, modelul de bază, apoi A7S, modelul destinat specialiştilor video, şi A7R, gama de vârf, cu senzor de rezoluţie mare (A7RIII are un senzor de 42 de megapixeli) pentru fotografii care vor calitatea maximă. Aşadar, ar putea părea ciudat pentru necunoscători atunci când zic că A7 III este modelul de bază deşi are un asemenea preţ.

    Să trecem la detalii. A7 III are un nou senzor de imagine cu iluminare din spate Exmor R CMOS de 24,2 MP şi cu un motor de procesare a imaginii BIONZ X, care ar trebui să îmbunătăţească viteza de procesare de până la 1,8 ori comparativ cu A7 II. Acest lucru permite fotografierea în rafală de până la zece cadre pe secundă. Poate nu îndeajuns de rapidă pentru fotografierea sportivă, dar suficient pentru mai toate situaţiile de fotografiere obişnuite. În plus, camera are un spectru ISO bun de la 100 până la 51.200 (care se poate extinde digital ISO 50 – 204.800 pentru fotografie).

    Camera are 425 de puncte de focalizare cu detecţie de contrast care lucrează împreună cu cele 693 de puncte ale sistemului AF de detecţie de fază pe care l-a împrumutat de la modelul A9. Acest sistem pentru autofocus acoperă aproximativ 93% din cadru. Practic, asta se traduce în faptul că indiferent unde îndrepţi camera, aceasta va focusa foarte repede şi aproape tot timpul corect. Am realizat portrete, peisaje, fotografie macro, am fotografiat copii şi animale de companie (elemente dinamice în cadru) şi totul a mers fără cusur. Un alt lucru de care am fost impresionat este funcţia Eye AF, prin intermediul căreia camera caută ochii unei persoane şi se focalizează pe aceştia (e binecunoscut faptul că pentru o fotografie portret reuşită ochii trebuie să fie tot timpul în clar). |n timpul testelor, camera a detectat ochii atât în lumină, cât şi la interior, chiar şi dacă persoana fotografiată avea ochii închişi.

    Pe partea video, camera poate filma 4K până la 30 fps (cadre pe secundă) şi Full HD la 120 cadre pe secundă, ceea ce înseamnă că se pot realiza clipuri video slow motion de 4-5x cu autofocus continuu. Reprezentanţii Sony au declarat că A7 III filmează video pe toată lăţimea senzorului de imagine full frame, fără efect de îmbinare, care duce la colectarea unui volum de date de 2,4 ori mai mare decât cel necesar pentru clipurile video 4K. Pe scurt, camera înregistrează imagini la o calitate 6K, apoi informaţiile sunt supraeşantionate pentru a realiza clipul 4K. Asta ar înseamna imagini mai clare, mai detaliate şi cu o gamă de culori mai mare. Am filmat atât 4K cât şi full HD la 100 cadre pe secundă şi am fost mulţumit de rezultat. La o deschidere mică a diafragmei, fundalul este frumos înceţoşat, are o textură cremoasă, iar atunci când lucrurile trebuie să fie în focus totul arată clar, fără prea mult zgomot în imagine.

    Noul model full-frame poate de asemenea să salveze imagini în format RAW de 14 biţi, inclusiv în modurile de fotografiere în rafală şi declanşare silenţioasă (potrivit pentru momentele în care trebuie să fii cât mai puţin intruziv, de pildă botezurile sau nunţile) şi este dotat cu un sistem de stabilizare optică pe cinci axe. Aşadar, modelul de bază al Sony nu este chiar de bază şi are foarte multe tehnologii ce se regăsesc doar în camere foto mult mai scumpe.

    La nivel de design, A7 III arată similar cu modelul anterior, cu menţiunea că butoanele au fost mărite, ceea ce înseamnă o utilizare mai bună şi mai eficientă a camerei foto, care este destul de ergonomică şi confortabil de utilizat chiar şi pentru mai multe ore. Ceea ce o face extrem de potrivită pentru cei care au nevoie de un aparat de fotografiat uşor ce poate fi cărat peste tot, în ghiozdan sau în geantă.

    De asemenea, camera vine cu trei butoane programabile pe ce funcţii doreşte fotograful. Aşadar, cum fiecare are stilul lui de fotografiere, este bine că nu mai trebuie să piezi timpul prin meniuri pentru a căuta setările de care ai nevoie.

    După cum ziceam, autofocusul acestei camere este foarte rapid şi precis când vine vorba de fotografiere, indiferent de situaţie. Pe partea de video, autofocusul continu (AF-C) este unul destul de bun şi rapid, chiar dacă nu ajunge la standardul înalt deţinut de funcţia Dual Pixel CMOS al Canonului.

    Culoarea reprodusă de A7 III este bună, în special pe tonurile de piele, fotografiate chiar în lumină artificială. Peisajele sunt contrastante şi culorile bine saturate (toate astea în modul standard de fotografiere). Atunci când lumina scade, fotograful are la dispoziţie plaja largă de ISO la care să apeleze. |n cazul de faţă, am încercat fotografierea la toate nivelurile de ISO şi pot spune că imaginile surprinse la ISO 51.200 sunt încă utilizabile. Sigur, cu zgomotul de rigoare. Restul imaginilor cu ISO de până la 204.800 sunt pline de zgomot, dar atunci când fotograful caută detalii şi vrea dinadins să surprindă un cadru anume, camera îl poate ajuta.

    Un alt element important este autonomia bateriei. Este notoriu faptul că aparatele de fotografiat mirrorless, fiind atât de mici, nu au o autonomie prea bună a bateriei. Sony a îmbunătăţit lucrurile şi aici şi susţine că A7 III poate fotografia peste 700 de cadre într-o singură încărcare. |n lumea reală, acest lucru se traduce într-o zi de lucru şi nu ar trebui să-ţi faci griji că nu ai încărcătorul la tine atunci când pleci din camera de hotel. Eu am fotografiat şi filmat ore bune într-o zi, cu pauze, evident, şi am fost mulţumit de performanţa bateriei.

    Ce nu mi-a plăcut la această cameră este că ecranul nu e rabatabil (poate fi înclinat doar puţin în sus şi în jos), ceea ce face dificil să te filmezi singur (un mare ”nu“ din partea celor care vor să facă vlogging). De asemenea, un alt minus este şi faptul că nu poţi naviga tactil prin meniu. Totuşi, aceste lucruri sunt minore pentru cineva interesat de fotografie şi video.
    Luând în considerare toate aceste elemente, Sony A7 III este o cameră aproape perfectă, ce înglobează o sumedenie de tehnologii care pot atrage fotografii amatori, dar şi profesionişti.

     


    CASETĂ TEHNICĂ:
    SENZOR 24,2 MP, FULL-FRAME EXMOR R CMOS, 35,6 X 23,8 MM
    PROCESOR IMAGINE BIONZ X
    PUNCTE DE AUTOFOCUS 694 DE PUNCTE DE DETECTARE A FAZEI ŞI
    425 DE PUNCTE DE DETECTARE A CONTRASTULUI
    ISO 100-51.200 (EXTENSIBIL PÂNĂ LA 50-204.800)
    VIDEO 4K UHD LA 30/24 FPS ŞI FULL HD PÂNĂ LA 120 FPS
    ECRAN LCD, 921.600 DE PUNCTE
    FOTOGRAFIE ÎN RAFALĂ
    10 FPS (177 JPEG, 89 RAW COMPRESAT ŞI 40 DE FILE RAW NECOMPRESATE)
    CONECTIVITATE WI-FI, NFC, BLUETOOTH
    MĂRIME 126,9 X 95,6 X 73,7 MM
    GREUTATE 650 GRAME (CU BATERIE ŞI CARD DE MEMORIE)
    PREŢ 10.000 DE LEI (FĂRĂ OBIECTIV)
     

  • Puştiul de 13 ani care a venit cu o idee genială pentru a opri oamenii să se mai urce bauţi la volan

    Peste 10.000 de americani au murit în accidente de maşină cauzate de şoferi intoxicaţi în 2013. Krishna Reddy, un copil de 13 ani din Texas, vrea să schimbe acest lucru şi a inventat un dispozitiv care poate determina dacă un şofer a consumat alcool sau alte droguri, informează Business Insider.

    Pentru a realiza acest lucru dispozitivul scanează pupilele individului.

    În mod natural, pupilele se contractă în lumină şi se dilatează când este întuneric. Însă alcoolul şi anumite droguri pot face ca pupila să se contracte, pe când altele dilatează pupila, indiferent de nivelul lumină la care ochiul este expus.

    Reddy s-a folosit de acest lucru pentru a-şi dezvolta dispozitivul care este compus din trei lucruri: o cameră digitală, o lanternă şi o rolă de hârtie igienică.

    Cum funcţionează? Lanterna luminează ochiul, iar rola de hârtie igienică direcţionează lumina în pupilă, apoi camera digitală înregistrează modul cum se contractă pupila. Folosind programul scris de Reddy, dispozitivul poate determina dacă şoferul a consumat alcool sau dacă a folosit anumite tipuri de droguri (marijuana, amfetamină etc)