BusinessMagazin

Tag: derivate

  • Un fitil de 8 mld. euro contra Italiei

    Cele opt contracte încheiate cu bănci străine, în valoare nominală de 31,7 mld. euro, ar fi fost restructurate anul trecut, lăsând trezoreria cu o pagubă de 8 mld. euro, sumă ce sugerează încheierea contractelor în termeni foarte dezavantajoşi pentru Italia.

    Roma a negat totul, afirmând că finanţele publice ale ţării n-au pierdut nimic, însă dezvăluirile, apărute ca prin farmec exact înainte de o vânzare de obligaţiuni de stat, au creat o problemă de credibilitate atât pentru guvernul condus de premierul Enrico Letta, proaspăt venit la cârma unei economii în recesiune de şapte trimestre, cât şi lui Mario Draghi, şeful BCE, care conducea trezoreria italiană la finele anilor ’90.

  • Dezvaluirile New York Times: cei noua bancheri care controleaza lumea

    Piata instrumentelor financiare derivate, socotite a fi fost o
    cauza majora a crizei financiare din septembrie 2008, este
    controlata de noua “initiati”, care se reunesc in fiecare a treia
    miercuri a fiecarei luni in secret. Ei supervizeaza tranzactii
    totale de mii de miliarde de dolari, a dezvaluit The New York
    Times. Provenind din managementul de varf al unor giganti bancari
    precum JP Morgan Chase, Goldman Sachs si Morgan Stanley, acesti
    bancheri au grija sa nu fie spart monopolul institutiilor pe care
    le reprezinta asupra acestei piete.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • NYT: O societate secreta de pe Wall Street conduce piata tranzactiilor cu instrumente derivate

    Scopul comun al celor noua este de a proteja interesele marilor
    grupuri financiare, pe care le reprezinta, pe piata derivatelor,
    una dintre cele mai profitabile si mai controversate din industria
    financiara. Detaliile intalnirilor si identitatile lor au fost
    pastrate in cea mai stricta confidentialitate, insa intre cele noua
    banci se regasesc si Morgan Stanley, Deutsche Bank, UBS, Barclays,
    Credit Suisse, Bank Of America si Citigroup, potrivit unor surse
    citate de NYT.

    Bancherii formeaza o comisie foarte puternica implicata in
    supravegherea pietei derivatelor, in valoare de mii de miliarde de
    dolari, care asemenea asigurarilor, sunt folosite pentru protejarea
    fata de risc. In teorie, grupul apara integritatea pietei
    instrumentelor derivate. In practica, apara si dominatia pietei de
    catre marile banci. Ei au luptat pentru a bloca intrarea altor
    banci pe piata si incearca sa blocheze si eforturile de a face
    disponibile informatii detaliate despre preturi si comisioane.


    Cititi mai multe     pe www.zf.ro

  • Broker bogat, broker sarac

    Scaderile puternice din ultimul an au evaporat sute de milioane de euro din conturile investitorilor la Bursa. Unii au iesit de tot din piata, altii mai asteapta inca o revenire. Brokerii au ramas insa ca sa numere pierderile, acesta fiind probabil primul test adevarat in cariera celor mai multi dintre ei.

    “Cine va iesi cu bine din criza asta va fi mai calit”, spune Rares Nilas, directorul general al BT Securities, societatea de brokeraj a Bancii Transilvania. “Presiunea mare este in acest moment pe brokeri”, continua el.

    Valoarea tranzactiilor la Bursa s-a injumatatit in primul semestru al acestui an, comparativ cu perioada similara a anului trecut, ca urmare a scaderii preturilor actiunilor, dar si a reducerii volumelor de actiuni tranzactionate. Tranzactii mai mici inseamna bani mai putini pentru societatile de brokeraj, dar mai ales pentru brokeri, care au resimtit poate la fel de puternic ca si investitorii criza de la Bursa din ultimul an.

    “Brokerii castiga cam 35-40% din ce castigau anul trecut, desi tranzactiile au scazut in medie la jumatate, pentru ca exista un nivel de cheltuieli fixe pe care trebuie sa le acoperi, cum ar fi salariile analistilor si cele ale personalului de back-office, care sunt fixe”, explica Rares Nilas.

    Veniturile brokerilor au o componenta fixa si una variabila care provine din comisioanele de tranzactionare. Astfel, cu cat un broker are mai multi clienti si intermediaza tranzactii mai mari, cu atat aduce mai multi bani pentru firma si, implicit, veniturile sale din comisioane sunt mai mari.

    Anul trecut, cand Bursa era dominata de euforie, iar tranzactiile cresteau de la luna la luna, brokerii au putut obtine venituri impresionante, comisioanele pe care acestia le incasau fiind de cateva ori mai mari decat salariul fix, care este cuprins, in medie, intre 400 si 800 de euro pe luna, potrivit informatiilor din piata.

    In vara anului trecut, castigurile unui broker puteau depasi usor 3.000 de euro pe luna. In prezent, acestea trec cu greu de 1.000 de euro pe luna. “Veniturile brokerilor au scazut mult, pentru ca s-a micsorat partea variabila, provenita din comisioane. In unele cazuri, aceasta chiar a disparut”, spune Petru Prunea, presedintele Broker Cluj, una dintre cele mai mari societati de brokeraj independente de pe piata.

    “Castigurile unui broker au scazut la 30- 40% din nivelurile de anul trecut”, confirma si Marius Trif, presedintele Carpatica Invest, societatea de brokeraj a Bancii Carpatica. “Salariul de inceput al unui broker pleaca la noi de la 1.000 de lei net pe luna (275 de euro – n.red.) si poate ajunge in medie la 4.000 de lei (in jur de 1.000 de euro – n.red.)”, mai spune Trif.

    Veniturile in scadere sunt doar una dintre problemele cu care se confrunta brokerii in aceasta perioada. Cealalta, mult mai complexa, este relatia cu clientii, scaderile mari de la Bursa punand la grea incercare nervii investitorilor.

    “Este foarte greu sa fii broker pe aceasta piata, dupa cresterile din ultimii doi-trei ani. Anul trecut stateai zambitor in fata clientilor, acum trebuie sa-ti pastrezi calmul si sa-i sfatuiesti sa marcheze pierderile. Multora le e foarte greu sa-si sfatuiasca clientii sa vanda in pierdere, in conditiile in care sunt foarte multi bani blocati in actiuni la preturile de anul trecut. Unii sunt tentati sa astepte revenirea pietei, desi managementul pierderilor arata ca e mai bine sa vinzi”, spune Rares Nilas.

    “Paradoxal, cand piata e pe maxime se face multa publicitate, si atragem clienti foarte usor. Acum nu ai curaj sa-ti indemni clientii pe care-i mai ai sa intre in piata. In mod cert, de clienti noi nu poate fi vorba”, continua directorul BT Securities.

  • Radiografia celei mai mari fraude

    Frauda de la Soc-Gen, daca va fi dovedita, va fi cea mai mare din istoria operatiunilor cu produse financiare derivate. Evident, intrebarea de pe buzele tuturor este cum a fost posibila, cum de nu a fost descoperita prin controalele interne sau externe?

    Raspunsul oficial a fost dat de presedintele bancii, Daniel Bouton, care a explicat ca traderul Jerome Kerviel, in varsta de 31 de ani, a acoperit timp de un an pierderile prin intocmirea a doua registre, unul real si unul fictiv. Valoarea reala a pierderilor a fost descoperita la 20 ianuarie, dar informatia a fost facuta publica trei zile mai tarziu, dupa ce institutia a gasit solutiile necesare acoperirii sumelor fraudate.

    Banca, a doua ca marime din Franta dupa valoarea activelor si intre primele 20 din lume, a acoperit integral cele 4,9 miliarde de euro (7,1 miliarde de dolari) printr-o majorare de capital social in valoare de 5,5 miliarde de euro, subscrisa integral de anericanii de la JP Morgan si Morgan Stanley.

    Soc-Gen a reusit sa atenueze socul negativ al informatiei prin miscarile efectuate, desi vestea a venit dupa anuntul referitor la diminuarea activelor bancii cu 2,05 miliarde de euro din cauza expunerilor pe piata ipotecara secundara din Statele Unite ale Americii. "Pierderile datorate fraudei nu depasesc 0,4% din totalul activelor Societe Generale, deci au fost acoperite fara probleme", a declarat Patrick Gelin, presedintele Bancii Romane pentru Dezvoltare. Activele Soc-Gen depasesc 1.000 de miliarde de euro.

    Unul dintre zvonurile care circula pe piata il exonereaza de fapt pe Jerome Kerviel de raspundere. Pornind de la declaratiile oficiale, care il prezinta pe Kerviel drept un angajat "junior", fara responsabilitati de calibru in cadrul departamentului de tranzactionare, zvonurile spun ca pierderile ar veni de fapt de pe urma expunerilor nefacute publice ale bancii.

    Angajati ai BNP Paribas, cea mai mare banca din Franta, au declarat ca expunerile Soc-Gen pe piata ipotecara americana se ridica la 33 de miliarde de euro, iar anuntul privind diminuarea doar cu 2,05 miliarde de euro a activelor e incorect, pierderea fiind de fapt mult mai mare.

    Asa incat angajatul, traderul, n-ar fi aici decat un tap ispasitor. O avocata, Elisabeth Meyer, care a anuntat ca vorbeste in numele fraudatorului, declara la sfarsitul saptamanii trecute ca Jerome Kerviel nu a fugit nicaieri si asteapta invitatia politiei pentru discuta despre incident. Ramane de vazut daca respectivul e un “geniu al fraudei” sau doar un trader slab. Pana atunci, paguba de prestigiu ramane: agentia de evaluare financiara Fitch a revizuit negativ ratingul acordat Soc-Gen pentru datoriile pe termen lung, de la "AA" la "AA-" si ratingul individual de la A/b la B.

    Frauda din Societe Generale a adus in memoria pietei incidentul similar din 1995 care a implicat una dintre cele mai vechi banci de investitii din Marea Britanie, Barings Plc. Traderul Nick Leeson angajat al sucursalei din Singapore a pierdut circa 1,4 miliarde dolari in urma unor operatiuni cu produse derivate. Desi pierderile nu par atat de mari comparativ cu cele de acum ale francezilor, problemele au fost extrem de grave pentru Barings. Ulterior, banca a fost achizitionata de catre olandezii de la ING pentru suma de o lira sterlina. Nick Leeson a efectuat operatiuni la termen cu randamente negative timp de trei ani pana ce a acumulat pierderile de 1,4 miliarde dolari, mascate prin raportari false. Nenorocosul englez a fost condamnat la inchisoare in Singapore.

    O pierdere de proportii, asemanatoare celei din Franta, este cea a fondului speculativ (hedge fund) american Amaranth Advisory LLC, din 2006. Frauda a fost in acest caz de 6,4 miliarde dolari, suma pierduta pe parcursul unei singure saptamani – cea mai mare prabusire din istoria fondurilor speculative, in urma careia Amaranth a disparut de pe piata.

    Mecanismul, pentru care autoritatile responsabile cu supravegherea pietelor l-au gasit vinovat pe conducatorul fondului, Brian Hunter, a fost de manipulare a preturilor la termen ale gazelor naturale. Hunter efectuase o miscare asemanatoare si in 2005, cand cotatiile gazelor naturale au fost extrem de volatile din cauza uraganului Katrina. In 2006 insa volatilitatea nu s-a repetat, iar preturile gazelor naturale au scazut. Traderul a incercat manipularea cotatiilor prin deschiderea de noi pozitii, rezultatul fiind pierderea de 6,4 miliarde dolari.